4. Defulare Şi noi am călătorit cu Budila-Express În dimineţile toamnei, în amiezile de vară, Sub cerul iernei, primăvara am călătorit Cu Budila-Express. Şi noi am coborît la Hermannsdorf, am văzut Bidonville-urile din marginea terasamentului, Nesfîrşitele turme de capre rîioase, şi noi Am văzut Teliu-Valley, şi noi am auzit Graiurile amestecate ale triburilor de culegători de ciuperci, Şi noi am prăjit slănină …
Lipsa „curăţeniei“ din cultura română postdecembristă e (şi ea) vinovată pentru penibilele „jocuri“ ale unor tineri. Care tineri au crescut, volens-nolens, în „modelul“ Breban, Caraion, Doinaş, Paleologu etc. Orice porcărie e motivată cumva; oricum „nu se pune“; orice ticăloşie va fi uitată, iertată, eufemizată; compromisurile (chiar cele mai penibile) „fac parte din viaţă“; important e unde ai ajuns şi, desigur, „valoarea“ propriei creaţii. Important este …
În generaţia ’80 există doar trei scriitori care au regîndit proza la nivel european, dintr-o perspectivă nouă, radicală, atît structura ei, cît şi funcţiile şi mecanismele ei de producere, relaţia cu cititorii etc.: Gheorghe Iova, Mircea Nedelciu şi Gheorghe Crăciun, din gruparea autointitulată „Noii“, de la începutul anilor ’70. Ultimii doi au murit, fără „urmaşi“. Cu excepţia lui Sorin Stoica (mort şi el, de tînăr), …
Teo a gustat puţin din pilaf, din legumele asortate, din salata de ciuperci pleurotus, apoi a început: – E demonstrat ştiinţific că consumul de carne e sursa unei serii nesfîrşite de boli – diabet, cancer, infarct, arterioscleroză şi aşa mai departe –, e principala cauză de degenerescenţă la anumite popoare. – Iar începi cu teoriile tale rasiste, a zis Darius, fără să-şi ridice ochii …
Între timp, apăruse chelnerul, înalt şi slab, cu părul şaten, tuns scurt şi ochelari negri, care, aplecat uşor din spate spre Teo Cossiga, l-a aşteptat, respectuos, să termine, apoi l-a întrebat: – Ce serveşte domnul Cossiga? Abia atunci Fifi a observat că Teo nu mîncase nimic, farfuria din faţa lui fusese tot timpul goală. – Da, a spus Cossiga şi a luat meniul... Un …
Teo Cossiga îi deruta pe mulţi, nu doar pe Fifi. Era, de departe, cel mai bogat din catedră, poate chiar din întreaga universitate, deşi n-am dus şi nu ducem lipsă de deputaţi, senatori sau prosperi oameni de afaceri ieşiţi din rîndul nostru. Era acţionar principal, împreună cu fiica unui mare grangur din justiţia locală, ajuns la un moment dat procuror general al României, apoi …
Capitolul III. În care Fifi, invitat de membrii COI, participă la un simposion despre vampiri şi vampirism şi este judecat de către Tribunalul Pentagonului 1. În nici două săptămîni, cota lui Fifi crescuse atît de mult – să fi fost la mijloc şi zvonul tot mai persistent că e vampir? –, încît a fost invitat la reuniunea „cabinetului din umbră” al facultăţii, …
Fifi s-a trezit cu faţa în sus, cu spatele pe gresia rece din bucătăria lui Lulu, cu ambele mîini întinse deasupra capului, prinse în cătuşe şi legate de ţeava de la calorifer. În faţa lui, un bărbat înalt şi solid, cu şalvari albaştri, brîu îngust, roşu, cîte un iatagan în fiecare mînă, pe cap cu un turban auriu. Bustul gol şi braţele, epilate cu …
– Chiar! Ar fi nice, a clipit inocent din gene Bubu. Fifi a închis ochii, buzele i s-au strîns într-un rictus, cearcănele i-au invadat toată faţa, capul i-a căzut în piept. După cîteva minute, a deschis ochii şi a oftat: – Scuzaţi-mă! Nu pot. Nu acum... E trist, e mult prea trist. Viaţa, în general, e tristă. Omul e o fiinţă slabă, supusă greşelii. Existenţa …
La ora 8 şi jumătate seara, erau deja în apartamentul lui Lulu. Nu fusese prea greu să-l convingă pe profesor. Euforizat de biftecul tartar, într-adevăr excelent, ştiind că ar fi neplauzibil să se întoarcă la domiciliul matern înainte de ora 10 şi jumătate, profesorul FAD le-a crezut pe fete că şi-au uitat acasă pix, stilou, hîrtie, laptop, orice pe care s-ar fi putut nota …
CAPITOLUL II. În care profesorul FAD devine Fifi, le dă lui Bubu şi Lulu bibliografia suplimentară, apoi este interogat de către şeicul Abdalah În zilele care au urmat, profesorul FAD, obiectul planurilor de cucerire ale celor două amazoane, plus Jennifer Leontovici şi jumătate din anul II franceză, a fost ca pe pilot automat. Mergea la şcoală, se-ntorcea, mînca, fuma – ajunsese …
Din seara aceleiaşi zile, de joi, 4 mai 2006, a-nceput o nouă eră în viaţa secţiei de franceză. Ştirea a pus pe toată lumea pe jar. Profesorul FAD era următorul obiectiv academic-erotic al vedetelor Lulu şi Bubu. Fuseseră împreună, imediat după curs, la „Roata Norocului”. Nu s-a stat mult („mai puţin de două ore”), nu s-a băut, doar s-a mîncat („două biftecuri tartar, Lulu şi …
Între noi fie vorba, Lulu nu era departe de adevăr. Toate cele trei neveste ale sale – Rodica, Nety şi Claudia – au renunţat la mariajul cu profesorul FAD ajunse la capătul resurselor: fizice, psihice şi financiare. Au cedat pur şi simplu, golite de creier, de energie, de ce vreţi. Nu în ultimul rînd, de ceea ce Darius Stroescu numea, metaforic, „sîngele oricărei economii moderne”: …
– Poate vă întrebaţi de ce revin mereu, de ce insist atît asupra semiozei romanului lui Proust. Recunosc, e o pasiune, încă din studenţie, poate singura mea pasiune. Vicii am, mai bine zis am avut, pentru că de unul, băutura, am scăpat. A rămas ţigara, dar ea face parte din metabolismul meu intelectual. Am încercat să mă las, dar nu mai puteam să gîndesc, simţeam …
Cu instinctul femeilor de clasă, cele două zîne postmoderne s-au recunoscut de cum s-au văzut: aparţineau aceleiaşi lumi, lumea feminităţii pure, ideale, lumea revistelor glossy, departe de cea a colegelor lor de an ca planeta Saturn de Soare (sau viceversa?). Celelalte fete erau mai mult sau mai puţin elegante, dar numai Bubu şi Lulu erau îmbrăcate, încălţate, coafate, machiate, epilate, cu accesorii şi bijuterii …
Orice asemănare cu nume, persoane, situaţii sau întîmplări din realitate e pur întîmplătoare. Prolog Aceasta e adevărata poveste a nepotului lui Dracula. Îl chema Florin Angelescu Dragolea şi era asistent de literatură franceză la noi la facultate. Studenţii – din comoditate, din răutate? – îi spuneau profesorul FAD. Dar numai fad nu era profesorul FAD. Îl remarcai imediat, oriunde l-ai fi întîlnit. Pe stradă, în …
Din cînd în cînd, sînt întrebat: „Chiar îţi place poezia lui Mircea Ivănescu?“. Da, îmi place poezia lui Mircea Ivănescu. Dar la fel de mult îmi place şi omul. Cînd, acum 10-15 ani, mi s-a cerut să-mi aleg un „partener“ dintre cei mai în vîrstă – pentru un „duplex“ înVineri, de mult dispărutul supliment al Dilemei (păcat, era chiar bun!) –, am spus pe …
Scrisoare deschisă adresată doamnei procuror general, Laura Codruţa Kovesi, şi domnului ministru al Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş Doamnă Procuror General, Domnule Ministru, În disperare absolută de cauză, subsemnatul, Alexandru Muşina, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universităţii „Transilvania“ din Braşov, membru al Uniunii Scriitorilor din România, mă adresez dumneavoastră pentru a vă aduce la cunoştinţă o situaţie care ar fi …
Acum vreo zece ani, intr-un lung eseu despre „ucenicia“ scriitorului (reluat in volumul Sinapse, din 2001), l-am enumerat pe Marius Daniel Popescu printre cei mai talentati (si de viitor) membri ai „Grupului de la Brasov“, alaturi de Caius Dobrescu, Andrei Bodiu, Marius Oprea, Sorin (Adam) Matei si Simona Popescu. Cea din urma s-a simtit atit de afectata de asocierea lui MDP cu grupul „lor“, …
