Cosmin UNGUREANU

MUZEELE LUMII. Apoteoza familiei Barberini şi pinacoteca naţională

Orice hartă a voiajului cultural se cuvine să includă şi Galleria Nazionale d’Arte Antica, instalată, de mai bine de jumătate de veac, într-una dintre cele mai somptuoase reşedinţe din Roma. În fapt, instituţia se identifică, am putea afirma, cu însăşi clădirea ce o conţine, pînă într-atît încît titulatura vehiculată a devenit Muzeul Barberini. La efectul grandios, pe …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Fragmentaritatea ca discurs muzeal

Palazzo Altemps, una din cele patru instituţii reunite sub titulatura „Museo Nazionale Romano“ (alături de Palazzo Massimo alle Terme, Crypta Balbi şi Terme di Diocleziano), depăşeşte marginile unui genuin spectacol muzeal. Patrimoniul său cuprinde sculptură antică, fără a fi covîrşitor nici prin abundenţă şi nici prin capodopere. La reţeta locului contribuie într-o măsură decisivă, în schimb, decorul, asocierea …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Un sediu al picturii academice

Călătorului ajuns la Bologna i se dezvăluie lesne scenografia pitorească, locuri precum Piazza Maggiore, cu impunătoarea bazilică San Petroniu şi cele trei palate (dei Banchi, dei Notai şi d’Accursio), stradelele cu geometrie sinuoasă şi galerii umbroase, cele două turnuri faimoase (Asinelli şi Garisenda, ultimul pomenit de Dante în Infernul) sau cele şapte biserici medievale sudate într-un ansamblu armonios …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Un sanctuar al colecţionismului

Nu poţi intra în Florenţa altfel decît ca într-o cetate a artelor. Din pragul ei (Santa Maria Novella) şi pînă la Piazzale Michelangelo, de unde se deschide o splendidă privelişte panoramică, sau chiar mai sus, pînă la bijuteria arhitectonică San Miniato al Monte, eşti asaltat de capodopere, de ilustrisime nume de artişti, de statui sau edificii inventariate de …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE/ MUZEELE LUMII. Palatul cardinalilor Spada

Una dintre particularităţile frapante ale Romei este, fără îndoială, densitatea materiei ce concretizează gesturi istorice. Într-un perimetru relativ restrîns convieţuiesc temple, biserici, palate, grupuri statuare sau decoraţii parietale, într-o fermecătoare dezordine (temporală) aparentă. Un exemplu convingător ar fi, de pildă, zona delimitată de Corso Vittorio Emanuele II şi de cursul leneş şerpuitor al Tibrului, ce deschide drumul …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Arta ca discurs naţional

Galleria Nazionale d’Arte Moderna din Roma ilustrează categoria amplasamentelor muzeale de neepuizat într-o unică vizită. Primul argument invocă, desigur, proporţiile; ca orice muzeu naţional relevant, a cărui miză este reprezentarea exhaustivă a patrimoniului local, şi această instituţie este vastă. În perimetrul ei nu poţi cuprinde totalitatea numelor şi programelor artistice într-o unică repriză, decît cu riscul de a-i …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Evul Mediu la New York

Există, între muzeele de artă medievală, o instituţie întru totul aparte: The Cloisters. Ea se află la New York, pe o colină dominînd rîul Hudson, instalată într-o clădire ce reprezintă, în raport cu Evul Mediu (european), cea mai bună aproximare posibilă într-un loc atît de straniu precum Statele Unite ale Americii. Proiectul alcătuirii unui asemenea muzeu aparţine sculptorului …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Galleria Borghese

Revista Observator cultural este invitată la Festivalul de Poez Răgazul petrecut la Roma, fără a include şi o incursiune în Galleria Borghese, îmi pare neîmplinit; nu se poate să fii acolo şi să ratezi întîlnirea cu un asemenea giuvaer care înmănunchează atîtea capodopere, el însuşi splendid instalat într-o ambianţă vegetală paradisiacă. Imagine a convieţuirii ideale între natură …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Alteritatea la unison

Farmecul oraşelor cu trecut venerabil provine, în primul rînd, din suprapunerea melodioasă, în contrapunct, a diferitelor straturi istorice, din convieţuirea organică a componentelor sale. Nu cred să existe, din această perspectivă, o mai amplă ilustrare decît Roma. Nicăieri nu am mai avut, ca aici, sentimentul acut că mă aflu între filele unui gigantic atlas istoric şi că pot …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Excelenţa actului cultural (II)

(Oskar Reinhart am Römerholz)

Cale de cel mult jumătate de ceas din centrul oraşului Winterthur, la liziera pădurii, se află vila „am Römerholz“, stăpînă peste o indimenticabilă privelişte. Ridicată în 1915 de către arhitectul Maurice Turrettini, potrivit gustului unui bogat industriaş local, Jakob Heinrich Ziegler-Sulzer, construcţia combină accentul istorist cu exigenţe de ultimă oră, într-o generală siluetă rustică. Nu ai crede, la …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Excelenţa actului cultural (I)

(Oskar Reinhart am Stadtgarten)

Oraşul Winterthur (anticul Vitodurum) din cantonul Zürich, cu o istorie mai curînd estompată, a cunoscut o vivace metamorfoză în secolul al XIX-lea, datorată comerţului şi fabricării textilelor. Pe fundamentul înfloririi economice, buna reputaţie culturală a fost construită de colecţionari de artă, simpli amatori sau filantropi. Numele Reinhart ilustrează strălucit toate cele trei categorii. Theodor Reinhart, figura patriarhală a …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Excelenţa actului cultural (I)

(Oskar Reinhart am Stadtgarten)

Oraşul Winterthur (anticul Vitodurum) din cantonul Zürich, cu o istorie mai curînd estompată, a cunoscut o vivace metamorfoză în secolul al XIX-lea, datorată comerţului şi fabricării textilelor. Pe fundamentul înfloririi economice, buna reputaţie culturală a fost construită de colecţionari de artă, simpli amatori sau filantropi. Numele Reinhart ilustrează strălucit toate cele trei categorii. Theodor Reinhart, figura patriarhală a …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE/MUZEELE LUMII. O bijuterie a Renaşterii franceze

Un text cu fragranţe crepusculare, scris de Marguerite Yourcenar şi publicat în volumul Sous bénéfice d’inventaire, înveşmîntează arhitectura rece, pustie, în aparenţe meditativ-erotice. Avînd a descrie destinul unei nobile fortăreţe franceze – Chenonceaux –, autoarea croieşte două tipologii: „există castele-nimfă, culcate alene pe malul rîurilor; există castele-Narcis dedublate în apa lină a şanţurilor de apărare, captive ale jocului de reflexe care aşază la poalele zidului …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Claude Monet şi diversitatea muzeului

Pentru cei angajaţi în examinarea impresionismului, Muzeul Marmottan Monet din Paris reprezintă o indispensabilă escală: aici se află una dintre cele mai consistente colecţii din Franţa, ce include titluri celebre – precum Impresie. Răsărit de soare – şi piese dintre cele mai interesante, între care şi parte din producţia tîrzie a lui Claude Monet. Deşi consacrat ca templu …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Sonoritatea istoriei: Musikmuseum din Basel

Colecţiile de instrumente muzicale (vechi) constituie pentru mine o inepuizabilă sursă de desfătare. În parte, datorită rarităţii lor – nu am vizitat pînă acum mai mult de trei asemenea muzee şi o expoziţie temporară –, dar mai ales pentru universul cultural pe care ele îl conotează. În preajma acelor obiecte venerabile, spre exemplu, nu îmi pot reprima asociaţii …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Arta clasificării: Kunsthaus, Zürich

Parcurs în derularea sa cronologică, Muzeul de Artă (Kunsthaus) din Zürich poate fi definit ca echivalentul unui compendiu de istoria artei din Evul Mediu pînă în secolul trecut. Cu unele excepţii, nu există epocă stilistică majoră, colectivitate semnificativă, mişcare, curent sau individualitate cu adevărat relevante fără reprezentare în spaţiile acestei instituţii. Deşi Kunsthaus nu este un muzeu de …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Muzeul Condé

Din arhitectura evanescentă a unei zile de martie, cu vînt şi soare rece, recuperez succesiunea de imagini şi de impresii ce mi-au acompaniat întîlnirea cu Muzeul Condé de la Chantilly. Stabilimentul, peisajul ce îl circumscrie, dar şi cronologia celor cinci veacuri au toate datele necesare pentru a livra, la capătul incursiunii, un sublimat de istorie franceză şi artă …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Vechea Pinacotecă din München

Pentru amatorul de pictură veche europeană, Alte Pinakothek din München este un loc ideal. Îi lipseşte, ce-i drept, restrîngerea intimă a unui aşezămînt de provincie, dar şi extensiunea obositoare a unui muzeu (naţional) de capodopere, aşa cum sînt Musée du Louvre la Paris, National Gallery în Londra sau Galleria degli Uffizi din Florenţa. În Vechea Pinacotecă din capitala …

Citeşte articolul

Laboratorul oniric al lui Giorgio de Chirico

Receptarea lui Giorgio de Chirico este legată, în general, de „pictura metafizică“. Tindem să restrîngem ansamblul operei – variată, plurivalentă, dar mai ales vastă – la imaginea unei pieţe italiene în amurg, cu umbre prelungi, statui antice şi o nesfîrşită solitudine. Există, însă, multe alte faţete: relaţia cu mişcarea surealistă, latenţele Antichităţii clasice şi ale poeziei lui Böcklin, dialogul cu tradiţia artistică europeană sau …

Citeşte articolul

Barbarie: mutarea tezaurului de la MNAR la Cotroceni

În urmă cu 148 de ani, cu puţin înainte de Legea secularizării averilor mănăstireşti, arheologul Alexandru Odobescu pleda pentru strîngerea obiectelor de cult într-un muzeu, „unde să le fie asigurată o conservare mai bună decît pe la mănăstiri“; datorită eforturilor acestui vizionar, a fost fondat Muzeul Naţional de Antichităţi, una dintre primele asemenea instituţii din spaţiul românesc. Despărţirea …

Citeşte articolul