Michael FINKENTHAL

INTERSECŢII. A colabora, colaborare

Cuvîntul e benign, aproape blînd, aş spune. „A colabora“ înseamnă „a fi aproape“, „a ajuta“. Sensul imediat implică un interes pentru activitatea altcuiva, pentru ceea ce-l ocupă şi preocupă pe aproapele nostru. Conceptul semnifică şi o negare a egoismului nostru înnăscut, care tinde să ne împingă tocmai înspre activitatea opusă: aceea de a-l împiedica pe celălalt să-şi împlinească …

Citeşte articolul

INTERSECŢII. Însemnări în pragul vacanţei

Se apropie vacanţa de vară. Scriu ca şi cum aş avea cu adevărat o vacanţă de două luni. Pe vremuri, profesorii plecau în concediu odată cu sfîrşitul celui de-al doilea semestru şi se întorceau la început de toamnă. Vara o petreceau cu familia, undeva într-un loc liniştit, într-o casă încăpătoare, la umbră, departe de zgomotul marilor aglomeraţii urbane. …

Citeşte articolul

INTERSECŢII. Actualitatea unui autor inactual

Gluma se îngroaşă-n lume. La ora cînd scriu aceste rînduri, nu ştiu ce se va mai întîmpla în peninsula coreeană pînă la tipărirea lor, cum vor evolua lucrurile într-un Pakistan din ce în ce mai instabil şi un Iran, în prag de alegeri, din ce în ce mai ameninţător. China va trebui să hotărască ce poziţie va …

Citeşte articolul

INTERSECŢII. Potpuriu

În ultimele trei săptămîni am fost mai tot timpul pe drumuri. De aceea a şi întîrziat „Intersecţia“ trecută. În zborurile de lungă durată, călătorului îi stă bine cu cartea. Înainte de a pleca din Columbia, mi-a sosit volumul dedicat lui Cioran, de la Editura L’Herne, o carte de aproape 500 de pagini. Tocmai bună pentru un zbor transatlantic. …

Citeşte articolul

INTERSECŢII. Intersecţii cu realitatea imediată

Scriu despre Shestov şi Kierkegaard. Ce legătură are asta cu realitatea (ba şi mai mult: cu aceea „imediată“)? Shestov era convins că există şi o dimensiune nonraţională (nu neapărat iraţională!) a realităţii: putem explica în mod logic multe lucruri, nu însă pe toate cele care ni se întîmplă. Mai mult, gîndirea raţională ne tiranizează şi împiedică imaginaţia să-şi …

Citeşte articolul

INTERSECŢII. Rostul „intersecţiei“

Într-un scurt comentariu la precedenta „intersecţie“ (publicat în versiunea electronică a revistei), domnul Boris Marian, dezamăgit de „tonul detaşat“ şi de „răceala comentariilor“ mele, conchide: „parcă citesc un text scris pe lună“. Ce-i drept, mă străduiesc să scriu rece şi detaşat. Părerea mea este că aceasta este singura modalitate prin care se poate realiza un dialog care …

Citeşte articolul

INTERSECŢII. Complexul Inorogului

Intelectualul public pare a fi afectat adesea de o versiune acută a unui sindrom pe care l-aş numi „complexul Inorogului“. Lipsindu-i de multe ori delicateţea lui Dimitrie Cantemir, care, ferindu-se de a provoca „betejirea inimilor“, alegea calea alegoriei, intelectualul public pare a îmbrăţişa adesea, fără ezitare, sentimentul că dreptatea este de partea lui, oricare va fi fiind struţocămila …

Citeşte articolul

INTERSECŢII. Uneltele intelectualului public

Manifestul, eseul, pamfletul, satira, iată cîteva dintre uneltele cele mai frecvent utilizate de intelectualul public. Ele nu au fost în mod necesar inventate de acesta, dar au fost adesea adoptate şi perfecţionate de el pentru a-i servi în modul cel mai eficace. Articolul de deschidere a efemerului Criterion, apărut la 15 octombrie 1934, semnat de Petru Comarnescu şi …

Citeşte articolul

INTERSECŢII. Istoria intelectualului public: repere bibliografice

Sînt mulţumit să constat că problema – şi problematica – intelectualului, fie el public sau nu, preocupă revista noastră (şi sper că, în acelaşi timp, şi pe cititorii ei!). Editorialul de săptămîna trecută, citîndu-l pe Wolf Lepenies, ne reaminteşte că intelectualul se află mereu în inconfortabila situaţie de a se regăsi suspendat între… melancolie şi utopie. Sociologul german …

Citeşte articolul

INTERSECŢII. Intermezzo: Darwin şi intelectualul public

De acasă şi pînă la universitate parcurg aproximativ 40 de kilometri. Pe drum, îmi lărgesc orizontul cultural ascultînd postul de radio al societăţii civile, NPR (National Public Radio). Astăzi, fiind aniversarea zilei de naştere a lui Darwin (12 februarie 1809; se pare că în aceeaşi zi s-a născut şi preşedintele Lincoln), am ascultat, în drum spre Baltimore, un …

Citeşte articolul

INTERSECŢII. Din nou despre intelectualii publici

Am scris în „intersecţia“ precedentă că, printre (multe) altele, „situarea în context“ şi „definirea intenţiilor“ intelectualului public reprezintă elemente esenţiale ale discuţiei. Dacă mai era nevoie, articolul Iuliei Popovici de acum două săptămîni („Intelectualul public faţă cu reacţiunea“), precum şi replica doamnei Carmen Muşat la articolul publicat de H.R. Patapievici în Evenimentul zilei ilustrează şi confirmă din plin …

Citeşte articolul

INTERSECŢII. Despre intelectualii publici: cîteva observaţii preliminare

În urma articolului intitulat „Campania împotriva intelectualilor“, publicat de Revista 22 (decembrie 2008), Sorin Adam Matei lansează pe Internet un apel la o discuţie centrată pe tema „este ideea de intelectual public sub iatagan?“. Textul menţionat – o colecţie de intervenţii ale unor intelectuali publici bine cunoscuţi în România, precum Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici şi Vladimir Tismăneanu …

Citeşte articolul

INTERSECŢII. La început de an

Nu poţi să nu te întrebi, la început de an, încotro ne îndreptăm în acest an de graţie, 2009. De prezis nu putem prezice mare lucru, asta cel puţin ne e clar. În urmă cu un an, nu ştiam cine va fi noul preşedinte al Statelor Unite, ar fi fost greu de bănuit cine va fi noul prim-ministru …

Citeşte articolul

INTERSECŢII. Intersecţii cu Moş Nicolae

Nu mi-aş fi amintit că astăzi e ziua lui Moş Nicolae dacă sora mea nu mă atenţiona, din îndepărtata Ţară Sfîntă, să nu uit să-mi felicit prietenii care-i poartă numele. Pe urmă, a sosit un mail din România care-l pomenea, şi el, pe sfîntul cunoscut aici, pe meleagurile americane, sub numele de Santa Claus sau, mai pe scurt …

Citeşte articolul

INTERSECŢII. Gînduri răzleţe despre vidul ideatic

Mai e loc şi pentru altceva în zilele astea, în afară de politică şi de griji economice? Oriunde-ţi arunci privirea, alegerile care s-au consumat şi care, post festum, aduc în avanscenă mai multe întrebări decît răspunsuri sau alegerile pe cale de a avea loc stîrnesc, toate, scandaluri în imediat şi provoacă, pe termen lung, îngrijorări. Economiile sînt în …

Citeşte articolul

INTERSECŢII. It is that simple

Nolens volens, sînt nevoit să mă opresc la „intersecţii“ cu această întrebare crucială. Nu numai întrebarea în sine este importantă, ci s-ar putea ca şi răspunsurile propuse să semnaleze, într-o anumită măsură, direcţii ale unor desfăşurări ulterioare în America şi dincolo de graniţele ei, pe toată întinderea satului global. Sloganul electoral – „it’s the economy, stupid“ – …

Citeşte articolul

INTERSECŢII. Criza economică şi alegerile din SUA

Criza economică mondială pare a se fi instalat confortabil. Aparent, ceea ce a pornit ca o criză a pieţei imobiliare repercutată apoi asupra sistemului de credite bancare şi a bursei în Statele Unite, a devenit o criză de dimensiuni planetare, atît la propriu cît şi la figurat. Acestei crize i se adaugă un alt subiect de mare …

Citeşte articolul

INTERSECŢII. Hybris sau prostie omenească?

Zilele acestea de toamnă par a fi desprinse dintr-un tablou al Apocalipsei. Sistemele financiare ale capitalismului multilateral dezvoltat, din America de Nord şi pînă în Japonia, din Canada şi pînă în Islanda, par a se prăbuşi ca nişte castele de nisip şi nimeni nu pare a fi în stare să oprească degringolada. Sume astronomice sînt oferite balaurului dezlănţuit, …

Citeşte articolul

INTERSECŢII. Cît de fericită poate fi o ţară?

La întrebarea lui Mihnea Blidariu, „aţi renunţa la mica dumneavoastră fericire pentru a salva ţara aceasta de la nefericire?“, Doina Ioanid şi Liviu Ornea au răspuns în numărul trecut al revistei, în moduri foarte diferite; să nu fi fost bine pusă întrebarea sau caracterul, în mod necesar subiectiv al răspunsului la o asemenea interogaţie, să fi …

Citeşte articolul

INTERSECŢII

Intersecţie fără titlu

Săptămîna care a trecut a fost una dificilă în plan personal. Ziua de sîmbătă s-a prelins încet, între lecturi superficiale şi imagini ale ultimului uragan care s-a abătut asupra coastei texane, după ce a inundat nefericitele insule din Marea Caraibilor. S-a făcut seară şi eu încă stăteam indecis în faţa „paginii“ albe. Din cînd în cînd schimbam un CD în calculator sau plecam în …

Citeşte articolul