Paul CERNAT

Afacerea Roşia Montană… Sună ca „Afacerea Stroussberg“ sau ca „Afacerea Skoda“. Cele peste 500 de pagini, plus anexele, rezultat al unui deceniu şi mai bine de investigaţii în toate direcţiile posibile, alcătuiesc o carte care are toate şansele să candideze, cu succes, la titlul de cea mai complexă şi mai vastă anchetă jurnalistică din presa românească postdecembristă. O consider, de departe, cartea anului 2013, an …

Succesul peste aşteptări al prezenţei şi participării României ca invitat special la ediţia 2013 a Salonului de Carte de la Paris, ca şi acela din toamnă al primei ediţii a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traduceri (FILIT) de la Iaşi, s-au asociat cu „un an editorial în general slab, foarte slab“, după cum îl califica, pe drept cuvînt, Marius Chivu într-un recent bilanţ din Dilema …

Pe 13 decembrie, cu prilejul comemorării a, iată!, trei decenii de la moartea lui Nichita Stănescu, Editura Casa Radio a lansat la Café Cărtureşti cea de-a cincea ediţie a audio bookului Carte vorbită, cuprinzînd înregistrări radiofonice realizate în perioada 1964-1983 de poetul celor 11 elegii. Este, trebuie precizat, un record de vînzări în materie pe piaţa românească. Faptul că la această lansare au vorbit – …

Pe 13 decembrie, cu prilejul comemorării a, iată!, trei decenii de la moartea lui Nichita Stănescu, Editura Casa Radio a lansat la Café Cărtureşti cea de-a cincea ediţie a audio bookului Carte vorbită, cuprinzînd înregistrări radiofonice realizate în perioada 1964-1983 de poetul celor 11 elegii. Este, trebuie precizat, un record de vînzări în materie pe piaţa românească. Faptul că la această lansare au vorbit …

Instalîndu-se, pas cu pas, într-o nişă deopotrivă ideologicăşi disciplinară pe care editurile mainstream din România o evită din varii motive, Editura Cartier din Chişinău a inaugurat de curînd o nouă colecţie, dedicată studiilor de antropologie culturală, din care au fost deja lansate primele titluri: Povestea maidanezului Leuţu. Despre noua ordine domestică şi criza omului de Vintilă Mihăilescu şi Fetiţă inocentă sau seducătoare fatală? O istorie …

Unul dintre handicapurile istoriografiei noastre anticomuniste constă în privilegierea abordărilor ideologice privitoare la elitele culturale sau politice şi în ignorarea păturilor „beneficiare“; sau în focalizarea cvasiexclusivă pe represiunea anilor ’50 şi pe degradarea generalizată a anilor ’80, nu şi pe dezvoltarea liberalizantă a anilor ’60-’70, către care se îndreaptă, în fond, majoritatea „nostalgiilor“. Realitatea socială „medie“, a celor care s-au descurcat şi s-au adaptat e …

Aproape toate obiecţiile formulabile în epocă la adresa „personajelor“ din Jurnalul de la Păltiniş se regăsesc în cuprinsul Epistolarului (1988), la care s-ar fi putut adăuga oricînd dialogul acid dintre Dan Petrescu şi Sorin Antohi, Noica, Denker in dürftiger Zeit. Nu s-a adăugat, căci relaţiile cu radicalul „grup de la Iaşi“ au rămas distante. Nu cunosc însă un calificativ mai provocator decît cel al …

La 30 de ani de la prima sa apariţie, Jurnalul de la Păltiniş. Un model paideic în cultura română a fost celebrat, solidar, de mai mulţi membri ai elitei umaniste afine, unii – insideri ai Poveştii sale. În ceea ce mă priveşte, îl consider un eveniment mai semnificativ decît devoalările etice din Dragul meu turnător, de care e legat ombilical. De fapt, aniversarea Jurnalului… nu …

Devoalat postum de CNSAS în 2004 prin vocea vechiului adversar Adrian Păunescu, ajuns preşedinte al Comisiei de Cultură, Arte şi Mass-Media a Senatului României, dosarul de informator al lui Ştefan Aug. Doinaş a generat previzibile indignări la adresa unui – pînă atunci – respectat lider al „rezistenţei prin cultură“ şi al anticomunismului civic postdecembrist. „Faut-il brûler Doinaş?“ s-au întrebat, contrariaţi, unii est-eticieni care i-au elogiat, …

Pe la începutul anilor 2000, apăreau în România o serie de publicaţii în format mic, de tip B 24 fun sau 7 seri, dedicate culturii pop-rock şi la care scriau comentatori cu personalitate. Cele mai consistente erau Art & Roll şi Musical Report, ultima, centrată pe prog şi blues. Pe atunci, aveam bunul obicei să le înregistrez sistematic apariţiile şi să le comentez în paginile …

În urmă cu patru ani, Andreea Răsuceanu debuta editorial cu un volum excelent (Cele două Mîntulese), în care cunoscuta proză a lui Mircea Eliade, Pe Strada Mîntuleasa, servea drept pretext pentru o analiză interdisciplinară, acribioasă şi pasionantă a istoriei şi a ima - ginilor acestui spaţiu bucureştean mitologizat. Scriam atunci – plăcut surprins – că, deşi literată, tînăra autoare vădeşte inclusiv competenţa şi disciplina documentară …

Reacţiile pe marginea dialogului polemic pe care l-am purtat cu Nicolae Manolescu despre CriticAtac şi alţi demoni au fost nu numai neaşteptat de numeroase, ci şi foarte consistente. Să fie oare un semn că intervenţia mea s-a produs într-un moment sensibil, de redefinire a noii stîngi intelectuale autohtone? Pentru a preveni dintru început eventuale suspiciuni, ţin să adaug că n-am intenţionat să mă erijez în …

Într-un editorial din numărul 33/ 2013 al României literare (O nouă critică de direcţie în cultura română?), Nicolae Manolescu se opreşte asupra recentului meu comentariu despre volumul Carte de muncă al lui C. Rogozanu, publicat în Observator cultural, nr. 685, 7 august 2013 (iar nu 427, cum greşit apare în textul domniei sale), formulînd o serie de observaţii polemice cu bătaie mai lungă. Îi mulţumesc, …

E de remarcat faptul că platforma CriticAtac – în opinia mea, cea mai importantă iniţiativă intelectuală a ultimilor ani – numără, printre iniţiatorii ei, puţini economişti, sociologi sau politologi. Aceştia s-au adăugat pe parcurs. Tonul l-au dat absolvenţii de Litere şi Filozofie, iar dintre literaţi, o voce de prim-plan a reprezentat-o, de la început, C. Rogozanu. Afirmat ca „lup tînăr“ antiestablishment în critica literară de …

Merită salutată iniţiativa Editurii Spandugino de a reuni, într-o elegantă ediţie de opere, principalele volume ale profesorului Virgil Nemoianu, atît pe cele dinaintea plecării sale în Statele Unite, cît şi pe cele apărute după aceea. Prima apariţie din proiectata serie reuneşte debutul editorial din Structuralismul (1967) şi eseurile din Calmul valorilor (1971), sărind peste Simptome (1968), cu o lămurire preliminară din partea tînărului discipol Luigi …

Cînd, în urmă cu două săptămîni, Caius Dobrescu mi-a spus că Alexan­dru Muşina a avut o recidivă dură a hepatitei C şi se află internat, în stare gravă, la spitalul Fundeni, nu mi-am imaginat că sfîrşitul se pregătea să vină atît de repede. Deşi în ultimii ani boala, pe care o purta cu sine din tinereţe, îl marcase dureros, Muşina revenea, de fiecare dată, la …

După un an de la îndepărtarea echipei H.-R. Patapievici-Tania Radu-Mircea Mihăieş, susţinătorii acestora (şi nu numai ei) au un motiv de satisfacţie, deocamdată platonică: imediat după vizita în Germania a premierului Victor Ponta, noul director al ICR, Andrei Marga, a fost adus în situaţia de a-şi prezenta demisia înainte de votul demiterii sale în plenul Senatului. Şi fără a mai aştepta eventuale explicaţii din partea …

În ultima vreme, istoricul Lucian Boia tinde să se transforme într-un publicist-comentator ce lansează broşuri pentru uzul unui public cît mai larg, abordînd sintetic cele mai arzătoare teme ale momentului. Dacă De ce este România altfel? fusese comandată editorial în vederea lansării la Gaudeamus 2012 (eveniment situat în preaj­ma alegerilor parlamentare), Sfîrşitul Occiden­tu­lui? Spre lumea de mîine a fost lansată la …

Pe 25 mai 2013, Eugen Simion a împlinit o vîrstă neverosimilă, pe care nici omul, nici scrisul său n-o arată. Căci, dacă puterea de muncă, prezenţa publică şi prospeţimea discursului critic au rămas neschimbate, raza de acţiune culturală şi editorială a sporit în ultimul deceniu cu cîteva mari proiecte colective. Şi aceasta, în condiţiile în care cvasitotalitatea colegilor săi de generaţie au „ieşit …

Anul 2012 a fost şi un an în care interesul faţă de Şcoala sociologică interbelică a lui Dimitrie Gusti s-a concretizat într-un adevărat „val“ gustian, marcat prin apariţia mai multor studii, volume şi dosare cu valoare de reper în materie: între acestea – prima examinare sistematică a relaţiilor şcolii monografiste cu politicul, în volumul lui Antonio Momoc despre Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Şcoala …