Recenta dispută de la Muzeul Ţăranului Român, stîrnită cu ocazia proiectării, în sala „Horia Bernea“, a unui film care prezenta povestea unei familii neconvenţionale formate din două lesbiene, pentru a marca „Luna istoriei LGBT“, poate să conducă, pentru un observator neimplicat în conflict, mai curînd la întrebări decît la răspunsuri. Pe de o parte, ea ridică întrebări legitime legate de rolul unui Muzeu ca MŢR: …
„Nu era el lumina, ci [a venit] ca să dea mărturie despre lumină“. (In 1,8) Interpretarea sociologică ce reduce toate temeiurile papalităţii la o „nietzscheană“ voinţă de putere a unui suveran absolut este foarte răspîndită astăzi. Ea susţine, în esenţă, că papalitatea ar fi o instituţie perimată, care admite în mod anacronic structurile de putere ale monarhiei absolute în plină lume pluralistă şi democratică. …
Cartea lui Andrei Pleşu intitulată simplu Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste ar trebui, poate, citită „începînd cu sfîrşitul“, întrucît e posibil ca substanţa originalităţii ei să stea tocmai în stilul „anti-exegetic“, în încercarea de a semnala paradoxalul şi neprevăzutul, în loc de a decripta, din lectura fiecărei parabole, un mesaj moral pedant sau o „reţetă de fericire“ asezonată cu clişee propagandistice. O asemenea …
Adventul, perioada care precede Naşterea Domnului, este un timp al aşteptării. Este aşteptarea spirituală a umanităţii care se încrede în bunătatea lui Dumnezeu şi în fidelitatea Lui faţă de promisiunea că îi va trimite un Răscumpărător care o va elibera de lanţul păcatului şi al morţii şi îi va regenera puterile naturale şi spirituale. Este aşteptarea tuturor celor care se roagă pentru această izbăvire a …
„Mai apropiat şi luminos Ca orice stăpîn al acestei lumi, Tu, Străine lăuntric.“ Thomas Merton Căutarea contemplativă a lui Dumnezeu este descrisă de marii mistici creştini ca un veritabil pelerinaj interior. Deşi teologia mistică sau apofatică vorbeşte despre conştientizarea lui Dumnezeu ca despre cunoaşterea „nimicului“, sau „noaptea“ facultăţilor inteligibile, totuşi Cel cunoscut lăuntric este nimeni altul decît Cristos, care locuieşte ca un rege …
Creştinismul este religia cristocentrică prin excelenţă – şi, prin aceasta, este singura dintre marile religii ale lumii care este, în acelaşi timp, teocentrică şi antropocentrică. În centrul revelaţiei creştine se află Persoana Cuvîntului Întrupat, Isus Cristos. Totuşi, dacă vrem să pătrundem în spiritualitatea lui Isus, va trebui să mergem mai departe şi să vedem care este cea mai semnificativă Persoană din punctul său de vedere. …
În primele pagini ale cărţii sale No Man Is An Island (Nici un om nu este o insulă), Thomas Merton descrie cele trei mari ispite ale iubirii omeneşti. Cea dintîi este ispita hedonismului Eros-ului, care constă în căutarea egoistă, dar „civilizată“ a propriei satisfacţii, ce admite şi o „negare de sine“ rezonabilă, pentru ca satisfacerea dorinţelor să poată fi reciprocă. Este ispita „carităţii burgheze“, ce …
Cînd vorbim astăzi despre libertate, cei mai mulţi oameni înţeleg prin acest cuvînt o capacitate nelimitată de a alege tot ceea ce pare că le procură satisfacţie, neconstrînsă de nici un fel de responsabilităţi sau inhibiţii. Libertatea apare astfel ca o proprietate a unui subiect izolat, care poate opta individualist pentru orice lux şi plăcere, fără a avea conştiinţa tulburată de vreo grijă sau preocupare …
„Aceasta este adevărata rugăciune: a tăcea şi a asculta vocea fără cuvinte a lui Dumnezeu din adîncul inimii.“ (Kallistos Ware) Tăcerea poate avea mai multe semnificaţii, care nu sînt întotdeauna benigne. Astfel, există o tăcere a indiferenţei, o tăcere a egoismului, o tăcere a ostilităţii şi a urii, la fel cum există şi o tăcere a compasiunii, o tăcere a atenţiei şi o tăcere …
De multe ori, creştinismul a fost asociat cu filozofia stoică din Antichitate. În fapt, se pot stabili anumite corespondenţe între terapia filozofică prin „exerciţii spirituale“ a lui Epictet şi Marc Aureliu şi versiunea creştină a exerciţiilor spirituale, canonizată în Occident de către Sf. Ignaţiu de Loyola. Detaşarea „filozofică“ faţă de propria viaţă, în perspectiva imensităţii lumii, antrenarea atenţiei pentru a rămîne concentrată asupra clipei de …
Naşterea Cuvîntului întrupat, sărbătorită în fiecare an de Crăciun, nu este un mit fermecător, bazat pe o legendă de origine iudaică a unui „copil născut dintr-o Fecioară“. Descriind procesul de convertire al scriitorului irlandez C.S. Lewis, cardinalul Schönborn povesteşte că acesta citise o carte despre miturile morţii şi învierii divinităţii, care se regăseau, în natură, în moartea şi învierea grîului şi că, într-o zi, îl …
Ultimul număr al revistei Observator cultural (nr. 598) a găzduit un grupaj de articole semnate de Ciprian Mihali, Bogdan Ghiu şi Cezar Gheorghe, care urmăresc explicit să provoace o dezbatere reală asupra rolului filozofiei academice în spaţiul nostru cultural – altminteri suprapoluat de „teme“ politice (C. Gheorghe), de „sofistica impresionistă“ (C. Mihali) şi, eventual, de exerciţii de „indignare fals filozofică“ (B. Ghiu). Urmînd invitaţia celor …
Pe 14 octombrie 2011, la Colegiul Noua Europă din Bucureşti, a avut loc prezentarea celei mai importante cărţi de filozofie a lui Edith Stein, Fiinţă finită şi fiinţă eternă, tradusă în româneşte de Paul-Gabriel Sandu şi publicată de curînd la Editura Carmelitană. Prezentarea cărţii a fost urmată de un simpozion aniversar de filozofie dedicat acestei lucrări, cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la …
Se spune, cu bune temeiuri, că vremurile noastre ar fi caracterizate de o confuzie monumentală a valorilor şi de o angoasă şi o incertitudine fără precedent. Globalizarea creează într-adevăr noi oportunităţi – pe de altă parte, anxietatea oamenilor din sofisticatele societăţi postmoderne de azi tinde să depăşească speranţele deschise de ştiinţă şi tehnologie, de comunicarea globală, de comerţul tot mai eliberat de restricţii statale …
Puţini scriitori creştini oferă o mărturie mai autentică decît Gilbert Keith Chesterton (1874-1936) faptului că oamenii capabili de simţul sacrului sînt de multe ori înzestraţi şi cu un umor veritabil. Considerat un geniu al ironiei şi al paradoxului, Chesterton a fost un jurnalist şi un critic literar britanic cunoscut mai ales pentru faptul că a inventat celebrul personaj Father Brown, un preot catolic cu …
Pe 1 mai a avut loc beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea, la numai 6 ani de la moartea lui (este un adevărat „timp record“ şi pentru Biserică; în mod normal, procesul de beatificare nu poate începe decît la cinci ani de la moartea candidatului, dar Papa Benedict al XVI-lea a făcut o excepţie pentru Ioan Paul al II-lea, la fel cum făcuse şi …
După ce Gregorio Allegri a compus pentru Papa Urban al VIII-lea splendida lui piesă muzicală Miserere (1630), în care Psalmul 51 (Ai milă de mine, Dumnezeule) este interpretat printr-o succesiune de intonaţii polifonice şi gregoriene, ceremonialul a impus ca această piesă să fie cîntată numai în Capela Sixtină, în miercurea şi vinerea din Săptămîna Sfîntă, după oficiul matinal al tenebrelor. În intervalul de tăcere dintre …
În 1577, cel care avea să devină Sfîntul Ioan al Crucii (1542-1591) era închis într-o carceră scobită în zid dintr-un convent din Toledo, chiar de către Ordinul Carmelitan din care făcea parte, ca pedeapsă pentru că sprijinise reforma spirituală a ordinului iniţiată de Sf. Tereza de Ávila. În acea celulă, unde nu pătrundea nici o rază de soare, slăbit de febră, ros de păduchi şi …
Există o critică perenă la adresa vieţii mistice, care vede în retragerea contemplativă din lume o ieşire din realitate şi un refugiu utopic într-o dimensiune spirituală inexistentă. În fapt, chiar „mistica“ şi „contemplaţia“ pot fi cuvinte derutante, mai ales cînd sînt legate de nişte aşteptări confuze, magice sau chiar „hipnotice“. Critica la adresa misticismului îşi are temeiurile sale, atunci cînd e vorba de falsa mistică, …
În Anglia secolului al XIV-lea, o femeie care trăia în sihăstrie, numită Julian de Norwich, după biserica (Sf. Julian din Norwich) de care era ataşată chilia ei, a scris o carte de teologie, Revelaţiile iubirii divine (Revelations of Divine Love). Teologia lui Julian de Norwich este de obicei rezumată prin cîteva cuvinte extrase din cartea ei: „şi totul …
