DOSAR

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la centenarul Genocidului armean

Parlamentul European, – avînd în vedere Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite din 1948 pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, – avînd în vedere Rezoluţia sa din 18 iunie 1987 referitoare la o soluţie politică la chestiunea armeană, – avînd în vedere Rezoluţia sa din 12 martie 2015 referitoare la Raportul anual pe 2013 privind drepturile …

Citeşte articolul

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la centenarul Genocidului armean

Parlamentul European, – avînd în vedere Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite din 1948 pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, – avînd în vedere Rezoluţia sa din 18 iunie 1987 referitoare la o soluţie politică la chestiunea armeană, – avînd în vedere Rezoluţia sa din 12 martie 2015 referitoare la Raportul anual …

Citeşte articolul

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la centenarul Genocidului armean

Parlamentul European, – avînd în vedere Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite din 1948 pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, – avînd în vedere Rezoluţia sa din 18 iunie 1987 referitoare la o soluţie politică la chestiunea armeană, – avînd în vedere Rezoluţia sa din 12 martie 2015 referitoare la Raportul anual pe …

Citeşte articolul

Genocidul armenilor: fapte, recunoaştere, negare, sancţionarea negării

Ziua de 24 aprilie 2015, cînd se împlinesc o sută de ani de la declanşarea genocidului împotriva armenilor, pus la cale de Statul turc în condiţiile „convenabile“ ale Primului Război Mondial, face deja istorie. În întîmpinarea comemorării, la începutul lunii aprilie, Papa Francisc a făcut referire, denunţîndu-l implicit, la „primul genocid al secolului al XX-lea“. Reacţia Turciei a fost tipică: şi-a rechemat ambasadorul de la …

Citeşte articolul

Genocidul armenilor: fapte, recunoaştere, negare, sancţionarea negării

Ziua de 24 aprilie 2015, cînd se împlinesc o sută de ani de la declanşarea genocidului împotriva armenilor, pus la cale de Statul turc în condiţiile „convenabile“ ale Primului Război Mondial, face deja istorie. În întîmpinarea comemorării, la începutul lunii aprilie, Papa Francisc a făcut referire, denunţîndu-l implicit, la „primul genocid al secolului al XX-lea“. Reacţia Turciei a fost tipică: şi-a rechemat ambasadorul de la …

Citeşte articolul

Un secol de doliu armean

Am avut posibilitatea, mai ales în timpul îndelungatei mele colaborări la revista Ararat a comunităţii armene din România, să parcurg o relativ bogată, oricum concludentă bibliografie istorică, memorialistică, literară şi nu numai în legătură cu prima dintre crimele genocidare ale secolului al XX-lea, de la care se împlinesc, iată, o sută de ani pe 24 aprilie. Cunosc, de asemenea, destul de bine evoluţia procesului de …

Citeşte articolul

Memoria fotografiilor

E greu cu genocidul armenilor. Nici în Franţa nu-i uşor - prea delicat amestecul de interese care se ridică talaz în perioade electorale. Dar măcar aceia făcură cumva un pas înainte. În 1997, cînd ne-am întors, am închiriat un spaţiu într-o casă veche, amărîtă, pe aceeaşi stradă cu casa noastră, care urma să intre mai întîi în posesie şi apoi în reparaţii. Proprietarii se chemau …

Citeşte articolul

Dosar 1915

Pe 7 iunie 2015 vor avea loc alegeri generale în Republica Turcia. Vor fi aleşi 550 de membri ai Marii Adunări Naţionale de la Ankara, cel de al 25-lea Parlament al Turciei. Alegeri generale, care capătă o semnificaţie deosebită pentru viitorul parcurs (european sau nu) al Statului turc. De aceea, ceea ce s-a întîmplat acum un secol are, în chip necesar, legătură cu prezentul. O …

Citeşte articolul

Genocidul armean

În timpul Primului Război Mondial, în Imperiul Otoman, istoria şi-a ieşit din matcă şi, în condiţiile unor confruntări militare, au avut loc deportarea şi masacrarea unui întreg popor. Despre armeni este vorba şi despre ceea ce ei numesc Medz Yeghern (Marea Catastrofă). Echivalentul din limbile occidentale este GENOCID. Un genocid nerecunoscut şi nici asumat de către Statul turc, Republica Turcia, urmaşa Imperiului Otoman dispărut …

Citeşte articolul

Pentru o cultură cinematografică

Ultimele săptămîni au adus mai multe provocări pentru cultura cinematografică autohtonă. Însă discuţiile iscate în jurul „afacerii“ Film Menu mi-au arătat că o gîndire critică despre cinema nu se poate construi decît prin textele autorilor tineri, care au reactivat interesul teoretic pentru film în paralel cu succesul Noului Cinema Românesc. Din acest motiv, publicăm un text semnat de Ion Indolean despre „antibazinianismul“ lui Birdman, cel …

Citeşte articolul

Gîndirea critică despre cinema este un mare cîştig al tinerei generaţii

Aveam de gînd să scriu despre lansarea în limba română a unei serii complete a scrierilor lui Bazin (Ce este cinematograful? Vol. I, UNATC Press, 2014, traducere de Andreea Raţiu) şi a Notelor despre cinematograf ale lui Robert Bresson (UNATC Press, 2014, traducere de Iulia Gorzo), două cărţi fundamentale pentru cei care sînt interesaţi de cinema, fie din postura de autori, fie din postura de …

Citeşte articolul

Antibazinianismul lui „Birdman“

Imaginea cinematografiei actuale se întemeiază pe un progres ştiinţific socotit odinioară greu tangibil. Acest next level atins înseamnă deseori, privit prin structura lui narativă, doar reciclarea trecutului, iar masa dominantă de producători se identifică tehnologic cu programele de generare a imaginilor – noi mijloace prin care caută să-şi autentifice marfa. Faptul că filmul mainstream se bazează, în fond, pe manipulări ale peliculei şi ale spaţiului …

Citeşte articolul

„Satantango“ adaptat

O scurtă istorie teoretică a adaptării Adaptarea în sine este un termen care are o încărcătură culturală imensă, un termen pe care îl putem contrapune unui termen consacrat în teoria literară, anume palimpsestul – deoarece, aşa cum James Joyce sau Ștefan Agopian, de exemplu, rescriu două mituri fundamentale ale umanităţii: cel al lui Ulise şi cel al lui Tobit, şi regizorii „rescriu“ romane …

Citeşte articolul

G. Călinescu şi Securitatea

Asaltul cetăţii. Dosarul de Securitate al lui G. Călinescu - I. Oprişan

A apărut recent la Editura Saeculum I. O. un volum care prezintă, pe bază de documente, relaţia lui G. Călinescu cu Securitatea. Cartea se intitulează Asaltul cetăţii. Dosarul de Securitate al lui G. Călinescu, iar autorul, I. Oprişan, reuşeşte să modifice imaginea publică a lui G. Călinescu (fixată doar pe cea de profitor al regimului şi zelos susţinător al comunismului). Trei critici literari, din generaţii …

Citeşte articolul

Sub lupa Securităţii

Asaltul cetăţii. Dosarul de Securitate al lui G. Călinescu - I. Oprişan

Credeam că, odată cu trecerea timpului, se vor mai calma spiritele şi atitudinile justiţiare, schematizante faţă de marii scriitori care, într-un fel sau altul, au traversat infernul ideologic şi concentraţionar al anilor ’50, se vor rări sau măcar îşi vor domoli intensitatea. Mai ales că, între timp, destule documente au ieşit la suprafaţă. Cu toate acestea, ne-am dovedit mai harnici în a-i acuza pe intelectualii …

Citeşte articolul

Leul cu cinci picioare şi două cozi

Asaltul cetăţii. Dosarul de Securitate al lui G. Călinescu - I. Oprişan

Multă telenovelistică. Aşa i-am descris cuiva, colocvial şi, admit, prea generalizator, dosarul de Securitate al lui G. Călinescu investigat de I. Oprişan. Prin forţa lucrurilor, nu-i o telenovelă ordinară, de nivelul unui Juan Miguel sau mai ştiu eu ce alt personaj cu rezonanţe hispanice. E telenovela lui G. Călinescu. Pe care Securitatea, prin diligenţii ei informatori, a urmărit-o luxuriant. Ceea ce a părut să-i indispună …

Citeşte articolul

Avatarii lui G. Călinescu prin ceaţa suspiciunilor fostei Securităţi

Asaltul cetăţii. Dosarul de Securitate al lui G. Călinescu - I. Oprişan

Cum să nu fie repudiată Securitatea, cu excrescenţele ei de tot soiul, cînd ies mereu la iveală dosare de urmărire absolut aberante? Cel mai recent făcut public îl priveşte pe G. Călinescu. Este editat de I. Oprişan, după ce, cu ani în urmă, acesta aduna laolaltă un mozaic de interviuri iniţiate în ideea omogenizării imaginii lăsate de profesor printre cei ce i-au stat în preajmă, …

Citeşte articolul

G. Călinescu şi Securitatea

„Dosar“, cu puncte de vedere susţinute de: Bogdan Creţu, Alexandru Dumitriu şi Geo Şerban

A apărut recent la Editura Saeculum I. O. un volum care prezintă, pe bază de documente, relaţia lui G. Călinescu cu Securitatea. Cartea se intitulează Asaltul cetăţii. Dosarul de Securitate al lui G. Călinescu, iar autorul, I. Oprişan, reuşeşte să modifice imaginea publică a lui G. Călinescu (fixată doar pe cea deprofitor al regimului şi zelos susţinător al comunismului). Trei critici literari, din generaţii diferite, …

Citeşte articolul

Un om, o carte, un destin: Matatias Carp

Există destine umane cum există destine ale cărţilor a căror naştere, existenţă şi durată le fac să-şi cîştige dreptul de a locui în Istorie şi în Panteonul memoriei colective. Rezistînd eroziunilor modei şi timpului, luminînd şi ghidînd generaţiile ca nişte imperturbabile faruri, dar şi interogînd fără încetare conştiinţele pentru a scoate la suprafaţă marile secrete ale fiinţei umane, cu zonele ei de lumină dar, şi …

Citeşte articolul

Cartea neagră/Le Livre noir

Autorul Cărţii negre, avocatul Matatias Carp (născut la Bucureşti, în ziua de 16 aprilie 1904), este fiul cunoscutului intelectual şi om politic Horia Carp. După căsătoria cu Ella Cohen (fiica unui comerciant), îşi deschide propriul cabinet de avocatură. În 1940, evreii sînt excluşi din barou, iar Matatias Carp va ocupa, la cererea doctorului Wilhelm Filderman, postul de secretar general al Uniunii Evreilor Români. În zilele …

Citeşte articolul