EVENIMENT

Daniel Vighi mai-mult-ca-textualistul

Am scris, pînă azi, despre trei dintre cărţile lui Daniel Vighi. De fiecare dată, nu am ezitat să-mi formulez rezervele. Ceea ce însă nu am reuşit să exprim suficient de clar era „amănuntul“ că rezervele cu pricina vizau, de fapt, scrisul unui autor pentru care aveam/am o mare preţuire – pentru prozator ca şi pentru eseist ori pentru intelectualul cu atitudine civică articulată, credibilă. Căci …

Citeşte articolul

Domnul acesta cu purtări minunate

N-am fost decît o singură dată la Timişoara, în studenţie, într-o lună mai, cînd tot oraşul era înverzit, curat, primitor. Asta se întîmpla, ehei!, acum vreo 25 de ani. După Revoluţie, n-am mai ajuns niciodată la Timişoara, ceea ce ar fi o mare bilă neagră ce s-ar adăuga lîngă numele meu, o mare absenţă, un loc gol într-o biografie spartă, o realitate ciuntită, pentru care …

Citeşte articolul

„Dincolo de indiferenţa mută a documentului, doar proza poate scoate ceva“

Interviu cu Daniel VIGHI

„Povestaşul“ ne scoate în faţă patru cutii, pline ochi, care mai de care mai ofertantă. Rubrica din Observator cultural, „Comoara din cutiile de pantofi“, devine, iată, carte. Cum rubrica îi dă înainte, întrebarea e cîte astfel de cutii aţi numărat pînă acum? Cutiile sînt mai multe decît patru, nu le mai ştiu exact numărul, în tot cazul, am scanat o lună fişe îngălbenite de …

Citeşte articolul

Premiile Observator cultural 2012

Fragmente din discursurile laureaţilor; GALERII FOTO

Luni, 26 martie 2012, la Teatrul Odeon, s-a desfăşurat cea de-a VI-a ediţie a Premiilor Observator cultural. În cadrul Galei, s-au acordat opt premii la cinci categorii şi Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia. Laureaţii celei de-a VI-a ediţii a Premiilor Observator cultural Debut Alex Goldiş, Critica în tranşee. De la realismul socialist la instaurarea autonomiei esteticului (1948-1971), Editura …

Citeşte articolul

PRAEMIUM

Text citit pe scena Teatrului Odeon, după acordarea Premiului „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia

Ori de cîte ori mi se întîmplă să iau vreun premiu literar (şi veţi vedea că, pînă la un punct, verbul iau este cuvîntul potrivit), mă încearcă un inexplicabil sentiment de culpabilitate. Şi vă rog mult să nu mă credeţi ipocrit, pentru că, vă asigur, nu este cazul. Copil de 9-10 ani, făceam, de la un colţ al străzii la celălalt, concursuri de …

Citeşte articolul

Gheorghe Crăciun către Şerban Foarţă

Scrisoare inedită, însoţită de o fotografie inedită, oferite redacţiei de Şerban Foarţă, cu ocazia Premiilor Observator cultural

Braşov, 8 ianuarie 1984 Realul poate fi şi ireal, cum, poate, ne-ar convinge o ochire neatentă aruncată pe verso. Prozatorul fotograf în timpul liber (de fascinaţia hîrtiei), cititorul sedus şi învins de AREAL-ul Dumneavoastră (dar asta deja cu mai bine de o lună în urmă), vă mulţumeşte pentru gest şi darul de Crăciun. Poarta pe care v-o ofer spre viitorul anului ce a venit …

Citeşte articolul

„Am moştenit de la părinţii mei ambivalenţa raportării la Europa“

Interviu cu Amos OZ; GALERIE FOTO

Pe 27 şi 28 februarie, scriitorul israelian Amos Oz s-a aflat pentru a treia oară în România (prima oară în 2002, apoi în 2004, cînd i s-a decernat Marele Premiu Ovidius), la invitaţia Editurii Humanitas Fiction şi a Ambasadei Israelului la Bucureşti. Recenta vizită, debutat cu o conferinţă de presă la Hotel Intercontinental, pe 27 februarie, zi în care a avut loc şi un dialog …

Citeşte articolul

Amos Oz la Ateneul Român

n Israelienii şi palestinienii sînt două victime ale aceluiaşi tiran, Europa. Dar asta nu îi transformă în fraţi. Doi copii ai aceluiaşi tată violent nu se iubesc neapărat. Vede fiecare în ochii celuilalt violenţa părintelui. n Nu am un leac pentru fanatism, pentru brutalitate. Dacă aş fi avut, aş fi meritat Premiul Nobel pentru medicină. n N-am văzut un fanatic cu simţul umorului sau cineva …

Citeşte articolul

Fragmente din conferinţa de presă

n Ce m-a atras prima oară la România a fost chiar „mica Românie” din Ierusalim, unde m-am născut şi am crescut. Exista şi un magazin de dulciuri, chiar la colţul străzii noastre, iar proprietarii erau români evrei. Cîntau în româneşte, glumeau în româneşte, şi aveau o relaţie de iubire-ură cu România. Erau furioşi pe România şi, în acelaşi timp, le era dor de ea. Mai …

Citeşte articolul

Gaudeamus 2011 – insula fericită de cărți în oceanul crizei

În format pdf, două pagini intitulate „Observator cultural va recomandă“

Cinci zile (între 23 și 27 noiembrie), piața editorială românească n-a simțit criza. Tîrgul de Carte Gaudeamus, ediția 2011, a fost o insulă fericită de cărți în oceanul de probleme (se închid librării, banii se recuperează foarte greu din difuzarea cărților, cititorii ezită îndelung, chiar dacă oferta de carte este generoasă). La Gaudeamus s-au vîndut cărți cu reducere, sîmbătă și duminică a fost puhoi …

Citeşte articolul

„Excepția culturală franceză nu e un mit“

Interviu cu Pierre ASSOULINE

Dintre invitații Franței la Tîrgul de Carte Gaudeamus numărul 18, Pierre Assouline e, poate, cel mai cunoscut. Trebuie spus aici că România nu se află pe lista priorităților vedetelor literaturii franceze și că, în acest moment, nu-mi amintesc să ne fi călcat, în ultimii ani, Otopeniul vreun cîștigător al Premiului Goncourt. Desigur, interesul Franței pentru diseminarea culturii franceze continuă să fie ridicat în raport …

Citeşte articolul

„Să scriu e o bucurie la fel de mare ca atunci cînd dansez“

Interviu cu Kim THÚY

Scriitoarea canadiană de origine vietnameză Kim Thúy a lansat săptămîna trecută la Gaudeamus romanul Ru, apărut la Editura Spandugino, în traducerea Alinei Șeremet. Cartea a fost deja tradusă în mai multe limbi și a primit numeroase distincții, printre care Premiul RTL-Lire, Marele Premiu al Salonului de Carte de la Montréal și Premiul Mondello pentru multiculturalitate. Îți amintești momentul în care ai început să scrii? …

Citeşte articolul

Norman Manea la 75 de ani

Nu m-am gîndit, cînd am plecat la New York, la invitația ICRNY, că un colocviu consacrat aniversării unui scriitor român poate aduna laolaltă un număr atît de mare de personalități care, în pofida renumelui și a numărului operelor publicate de-a lungul timpului, nu vin acolo pentru a se pune în valoare, ci pentru a vorbi despre opera unui prozator care, întîmplător sau nu, le …

Citeşte articolul

Prietenia mea cu Norman

Interviu cu Philip ROTH

Cu Philip Roth am stat de vorbă în apartamentul Corinei Șuteu din Upper East Side. Prietenos, degajat, prozatorul american a acceptat să vorbească despre prietenia sa cu Norman Manea. A refuzat, în schimb, să vorbească despre el însuși și despre opera lui. „E seara lui Norman“, a spus. „Despre mine, cu altă ocazie.“ Dragă domnule Roth, cum a început prietenia dintre dvs. și …

Citeşte articolul

Vocea lui Norman Manea

Interviu cu Lea WAKEMAN, traducătoarea lui Norman Manea în limba chineză

În ce împrejurări l-ați cunoscut pe Norman Manea? Pe Norman l-am cunoscut în 2005, la Berlin, la Academia Americană din Berlin, unde Norman avea o bursă, ca și fostul meu soț, iar eu și Cella ne aflam acolo în calitate de soții. Locuiam la același etaj și ne întîlneam frecvent, aveam nenumărate posibilități de a ne petrece timpul împreună. Sfîrșiturile de săptămînă erau un …

Citeşte articolul

Un mare scriitor

Aș vrea să închin acest pahar pentru Norman, cel care a venit la Bard în 1989... Mary McCarthy mi-a povestit despre un mare scriitor român, care trăia în exil, la Berlin, departe de dictatura lui Ceaușescu. Mary McCarthy m-a întrebat dacă nu l-am putea ajuta. Aveam oarecare experiență în primirea exilaților din Europa de Est. Așa că i-am spus că mi …

Citeşte articolul

Refugiul magic

Interviu cu Luca FORMENTON, președinte Casa de Editură Il Saggiatore

Ce înseamnă traducerea și publicarea lui Norman Manea în Italia? Ce v-a determinat să-l alegeți pe Norman Manea dintre atîția alți scriitori? Eu l-am cunoscut personal pe Norman. Îi citisem deja, publicate în limba italiană, cîteva povestiri din Fericirea obligatorie, care apăruseră în limba italiană la Editura Feltrinelli și eram foarte curios să-l cunosc pe cel care le scrisese. Feltrinelli a organizat o lansare …

Citeşte articolul

Imaginația lui Norman Manea

Se spune că, la sinuciderea poetului Georg Trakl, în 1914, Kafka ar fi afirmat: „A avut prea multă imaginație, așa încît nu a putut să suporte războiul, iscat, mai întîi de toate, dintr-o monstruoasă lipsă de imaginație“. Înțeleg, din spusele sale, că s-a referit la faptul că Trakl a fost incapabil să nu își imagineze ceea ce se întîmpla cu adevărat – atît …

Citeşte articolul

Ce m-a învățat Norman Manea despre România

Cînd am ajuns în România, în primăvara lui 1989, știam prea puțin despre istoria acestei țări și despre cultura ei unică. Pianiștii Dinu Lippati și Clara Haskil erau de mult eroii mei, Radu Lupu era o recentă descoperire minunată. Auzisem cîteva piese ale compozitorului George Enescu și l-am urmărit pe Ilie Năstase jucînd pe Wimbledon. Graba lui de a plăcea mulțimii l-a dus la …

Citeşte articolul

Cu Norman Manea, despre literatură și nu numai

Anul trecut, răspunzînd jurnalistului de la The New York Times la întrebări legate de traducerea literaturii europene în SUA și de prezența autorilor străini pe piața literară americană, constatam din reacția lui Larry Rohter – cel care a consemnat interviul –, cît de greu este să faci ca un subiect despre scriitorii europeni să sune interesant pentru cititorii marelui cotidian. Rohter mi-a repetat, o …

Citeşte articolul