EVENIMENT

„Gombrowicz era o enigmă şi viaţa mea alături de el a fost un continuu suspans“

Interviu cu Rita GOMBROWICZ

După o şedere de aproape un sfert de secol în Argentina, Witold Gombrowicz (1904-1969) se întoarce în Europa, la începutul anilor ’60, primind o bursă oferită de Fundaţia Ford, la Berlin, continuată de o alta, în Franţa. Gombrowicz plecase din Polonia în 1939, înainte ca Varşovia să fie invadată, şi nu s-a mai întors niciodată în patrie. După …

Citeşte articolul

FNT la majorat

La a optsprezecea sa aniversare, Festivalul Naţional de Teatru are un nou selecţioner, în persoana criticului Cristina Modreanu, o nouă viziune curatorială, păstrînd în spiritul continuităţii structura lansată de Marina Constantinescu. Revelaţiile acestei ediţii, secţiunile de debut şi de spectacole străine au născut controverse şi, în acelaşi timp, au făcut tot mai acută nevoia unui răspuns la întrebarea: …

Citeşte articolul

Un caravanserai bucureştean

Optsprezece ani de viaţă ai unui festival reprezintă vîrsta medie la care o manifestare artistică a devenit aproape o tradiţie, o certitudine chiar, dar fragilă, căci e de fiecare dată supusă la proba vie a faptelor. Fapte scenice pentru că festivalul, definit de la bun început ca fiind cu precădere naţional, nu poate să inventeze o altă viaţă …

Citeşte articolul

Un sistem de referinţă

Prin anii ’90, scriam în revista Scena despre necesitatea ca Festivalul Naţional de Teatru să devină internaţional cît mai repede cu putinţă, pentru a ne putea lua repere reale despre contextul în care evoluăm ca artişti, şi să încetăm a ne mai privi şi felicita doar între noi. Tot pe atunci s-a iscat o întreagă discuţie în jurul …

Citeşte articolul

Bătălia pentru definiţii

Ce înseamnă teatru? Ce înseamnă „naţional“ în artele spectacolului şi care e spaţiul de importanţă ce trebuie acordat „naţionalităţii“ unui festival de teatru? În jurul acestor definiţii terminologice s-au coagulat, la Festivalul Naţional de Teatru, principalele teme ale crizei de creaţie şi de receptare prin care trece acum scena românească. În explorarea pluralităţii ontologice şi taxonomice a …

Citeşte articolul

În spiritul timpului

Un majorat se serbează în cluburi, cu tequilla şi whisky stinse cu bere sau cu energizante, cu mulţi decibeli în boxe şi cu ritmuri asortate. Împlinirea a 18 ani de viaţă impune cîteva schimbări fundamentale de statut social, printre care (nu neapărat în ordinea importanţei lor) dreptul de a şofa, de a vota, de a obţine permis de …

Citeşte articolul

Frankfurter Buchmesse 2008

Anul acesta, reprezentanţii României la Frankfurter Buchmesse nu şi-au propus doar să cumpere copyrighturi, ci şi să negocieze cu editori străini contracte pentru scriitorii români. În halele imense de la Frankfurt, standul României a fost amplasat între cele ale Ungariei şi Poloniei, foarte vizibil, iar vizitatorii au venit în număr mare. A fost, faţă de ediţiile precedente mult …

Citeşte articolul

Un tîrg pe cale de dispariţie?

Tîrgul de Carte din Frankfurt a atins, şi anul acesta, un record de vizitatori, după cum s-au grăbit ziarele să anunţe chiar de sîmbătă, 18 octombrie. Cu 78.218 vizitatori, aceasta a fost „cea mai plină zi a tîrgului din toate timpurile“. Este o cifră incredibilă, ce constituie, fără îndoială, şi cel mai bun răspuns dat la întrebarea – …

Citeşte articolul

Gabriela Adameşteanu şi Norman Manea la Frankfurt

În general, pare-se că standul României de la ediţia din acest an a Frankfurter Buchmesse a fost apreciat. Desigur, depinde de termenul de comparaţie. Faţă de anii trecuţi, opiniile (avizate) remarcă un pas înainte. Prezenţa a doi scriitori importanţi şi cît se poate de exportabili, Gabriela Adameşteanu şi Norman Manea, a ridicat standardul. Personal, fiind vorba de prima …

Citeşte articolul

Tîrgul editorilor

Pentru cel mai mare (deocamdată) Tîrg de Carte din lume, cel de la Frankfurt, editorii îşi programează întîlnirile începînd din mai-iunie. Încă şi mai devreme se fac propunerile pentru discuţii, lecturi în spaţiile special amenajate sau în programul tîrgului: acestea dau vizibilitate internaţională autorilor invitaţi. Lecturile de la standul nostru, adresate unui inevitabil public românesc, nu aduc …

Citeşte articolul

„E prima dată cînd reprezint România“

Interviu cu Norman MANEA

Dragă Norman, ai mai fost la Frankfurt şi în alţi ani şi ai, deja, o imagine despre Tîrgul de Carte. Cum ţi s-a părut ediţia de anul acesta? Cum s-a văzut prezenţa României şi ce a însemnat, pentru tine, prezenţa de acum la standul României? Comparativ cu anii precedenţi, standul României mi s-a părut că arată mai bine; …

Citeşte articolul

Reacţii de la Frankfurt

17-18 octombrie, la standul României

- Jean MATTERN Editura Gallimard, Franţa Noul roman al Gabrielei Adameşteanu va fi publicat la Gallimard, anul viitor, într-o colecţie în care au apărut pînă acum mari scriitori contemporani. Drumul egal al fiecărei zile este cartea solitudinii unei tinere prinse în capcana unei lumi convenţionale. Dimineaţa pierdută e romanul unei mari scriitoare europene, are forţă şi expresivitate. Gabriela …

Citeşte articolul

Este Jean-Marie Gustave Le Clézio un scriitor de Nobel?

Acordarea Premiului Nobel pentru Literatură scriitorului Jean-Marie Gustave Le Clézio a stîrnit destule nedumeriri în presa românească. La o zi după acordare, Nicolae Manolescu, în Evenimentul zilei, a spus despre laureat că „e un romancier bun, profesionist, dar oarecum superficial, nu este în nici un caz un mare scriitor“, iar Mircea Mihăieş îl considera „un scriitor expirat“. …

Citeşte articolul

Un indian la Stockholm

O operă dominată de teme precum călătoria, exilul sau nostalgia lumilor primitive. Autorul ei – scriitorul francez Jean-Marie Gustave Le Clézio, care a primit Nobelul pentru Literatură. Academia Suedeză şi-a motivat alegerea: Le Clézio este „scriitorul rupturii, al aventurii poetice şi al extazului senzual, exploratorul unei umanităţi de dincolo de civilizaţia care domină“. Autorul a răspuns într-o conferinţă …

Citeşte articolul

Lied singurătăţii

Despre Jean-Marie Gustave Le Clézio, acest nou laureat al Premiului Nobel pentru Literatură s-a vorbit adesea în termeni de „metafizică-ficţiune“: în romanele lui, scrise simplu şi limpede, uneori cu o falsă simplicitate, el reconsideră temeliile literaturii tradiţionale. Niciodată nu este satisfăcut de superficial, ci trăieşte şi scrie din dorinţa de a scotoci în ceea ce viaţa are mai …

Citeşte articolul

Romancierul „ultimului om“

Anunţarea cîştigătorului Premiului Nobel pentru Literatură a constituit sursa unei duble surprize. Pe de o parte, plăcută, pentru că îl consider pe Le Clézio unul dintre cei mai buni scriitori în viaţă, pe de altă parte, mai puţin plăcută, aflînd reacţiile criticilor români de autoritate. Este o dovadă de profesionalism să te pronunţi asupra operei unui autor numai …

Citeşte articolul

Autori romåni în Observer Translation Project

Da’ parcă la New York ne citeşte cineva?

Dacă deschideţi site-ul Observer Translation Project şi daţi click pe About Us, veţi găsi următorul paragraf explicativ: „The Observer Translation Project este un site dedicat traducerilor din literatura română. Lansat în septembrie 2008, OTP prezintă eşantioane de literatură română, traduse în premieră. În fiecare lună vom aduce la rampă un autor «pilot». De aici se poate afla cîte …

Citeşte articolul

Integrala Steinhardt: începutul unei căi de acces

Principiile clasice şi noile tendinţe ale dreptului constituţional Ediţie îngrijită, note, studiu introductiv, referinţe critice şi indici de Florian Roatiş, repere biobibliografice de Virgil Bulat, Addenda: „Dreptul social“ Întrebat fiind din mai multe direcţii care este ineditul „seriei de autor N. Steinhardt“, n-am alt răspuns la îndemînă decît că ineditul acesteia este chiar faptul că e o... serie de autor. Adică este o …

Citeşte articolul

Petru Cimpoeşu: „Cam două ore de Solitaire la o oră de literatură“

Prima ediţie Formula 1 – chat cu scriitori români, organizată de Observator cultural. Interviu „cules“ de un cristian

Din multe puncte de vedere, presa sportivă rămîne un model pentru cea culturală. La nivel de campanii şi de vînzări, lecţia pe care o predă este simplă: se poate. Iată de ce exemplul ei merită urmat şi aplicat. Pentru prima dată în România, chatul cu sportivi şi antrenori a animat un spaţiu şi-aşa plin de idei şi de campanii cu rezonanţă în rîndul publicului. În …

Citeşte articolul

Cannes 2008: Marian Crişan,

Palme d’Or pentru scurtmetraj

Regizorul român a primit premiul pentru filmul Megatron. În 15 minute, Marian Crişan spune povestea unui băiat de 8 ani dintr-un sat de lîngă Bucureşti; mama sa vrea să-i sărbătorească ziua de naştere la un restaurant McDonald’s, copilul vrea să-şi revadă tatăl stabilit în Capitală. Sînt convins că, atunci cînd s-a aflat că singurul lungmetraj românesc acceptat …

Citeşte articolul