ÎN DEZBATERE

Fracturarea naţiunii

Ce calităţi ar trebui să aibă preşedintele României? Acest tip de întrebare se află în centrul gîndirii politice încă de începuturile sale. Spre exemplu, Platon şi Aristotel erau deja preocupaţi să determine calităţile specifice omului politic. Răspunsul la această chestiune nu este neutru: de modul în care se determină şi legitimează calităţile specifice politicienilor depinde recrutarea acestora. Un altfel de răspuns a fost oferit …

Citeşte articolul

Şi anul acesta votăm de frică?

Nu exagerează deloc analiştii care descriu această campanie pentru prezidenţiale drept cea mai „ciudată“ sau „atipică“ din ultimele două decenii şi jumătate. În primul rînd, pentru că ea ne-a adus o tristă ieşire din scenă a celui care a deţinut funcţia de la Cotroceni în ultimii zece ani. Două mandate lungi, după o Constituţie croită special pentru Adrian Năstase. Altfel, scena e cam aşa: …

Citeşte articolul

Efectele „originalităţii“ constituţionale

Cred că aşteptările generale merg în direcţia unui preşedinte care să fie un „arbitru“, un „mediator“ care să aplaneze, nu să alimenteze conflictele scenei politice – cu alte cuvinte să joace un rol diametral opus celui jucat de preşedintele aflat la sfîrşit de mandat. Mult mai puţin sau aproape deloc remarcat rămîne faptul că originea acestor conflicte şi disfuncţionalităţi nu poate consta doar în …

Citeşte articolul

Paisprezece candidaţi?

De la un om, fie el chiar preşedinte, nu se pot aştepta schimbări mai mari şi mai bune decît cele pe care le pot gîndi şi realiza preşedintele, echipa sa, opoziţia pre- şi postelectorală şi alegătorii, adică întreaga populaţie a cărei dezvoltare trebuie s-o servească corpul politic. A aştepta realizări miraculoase de la preşedinte este o iluzie care ne este interzisă de istoria secolului …

Citeşte articolul

DNA

Tudor Arghezi era asaltat de Jules Perahim – un pictor avangardist, chiar bun artist, dar care, după 23 august, căpătase şi putere în lumea culturală românească – evident, pe criterii politice. Acesta voia să stea de vorbă cu poetul, nu întotdeauna în apele lui. Şi tot aşa, momentul întîlnirii se amîna, Arghezi avea şi el hachiţele lui, Jules Perahim insista. Ultima dată, autorul Cuvintelor …

Citeşte articolul

România după Băsescu: epoca postbelică

Mi-aş dori, dacă se poate, ca noul preşedinte al României să nu fie Traian Băsescu. Nu se ştie niciodată. Cînd istoria va fi mai slobodă la gură, vom vedea în clar cusăturile cu aţă albă ale victoriilor lui Băsescu în 2009 şi la ultimul referendum. Viitorul preşedinte ar trebui să fie, potrivit speranţelor mele cele mai ambiţioase, profund altfel decît un Traian Băsescu care …

Citeşte articolul

Miză, context

Miza. Schimbările internaţionale fac ca România să conteze geostrategic într-o măsură care nu-şi găseşte comparaţie în istoria alegerilor prezidenţiale anterioare. Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, însoţită de trecerea regimului Putin la o politică antioccidentală, pune o mare responsabilitate pe umerii ţărilor NATO aflate la graniţa estică a Alianţei. Surprinzător, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria par să demisioneze de la acest test de solidaritate. Polonia, Ţările Baltice …

Citeşte articolul

Profil de preşedinte (IV)

Vocile tinerilor

Duminică, 2 noiembrie, este programat primul tur al alegerilor prezidenţiale, la care participă 14 candidaţi. Cîştigătorul ar trebui să întrunească jumătate plus unu din numărul total al alegătorilor înscrişi pe liste, ceea ce este puţin probabil. Din acest motiv, va fi nevoie şi de un al doilea tur de scrutin, anunţat pentru 16 noiembrie. Cum politicul este o formă de cultură, am iniţiat o dezbatere la …

Citeşte articolul

Profil de preşedinte (III)

Răspunsuri ale scriitorilor

Duminică, 2 noiembrie, este programat primul tur al alegerilor prezidenţiale, la care participă 14 candidaţi. Cîştigătorul ar trebui să întrunească jumătate plus unu din numărul total al alegătorilor înscrişi pe liste, ceea ce este puţin probabil. Din acest motiv, va fi nevoie şi de un al doilea tur de scrutin, anunţat pentru 16 noiembrie. Cum politicul este o formă de cultură, am iniţiat o dezbatere la …

Citeşte articolul

Profil de preşedinte (II)

Răspunsuri ale scriitorilor

Întrebările (orientative) pe care revista Observator cultural le-a trimis invitaţilor au fost: Ce aşteptări aveţi de la viitorul preşedinte? Ce anume ar trebui să se schimbe în raporturile dintre instituţia prezidenţială şi alte instituţii ale statului român şi în relaţia preşedintelui cu cetăţenii? Ca articole de legătură, răspunsuri din partea scriitorilor: Lavinia Bârlogeanu, Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache, Péter Demény, Adina Diniţoiu, Caius Dobrescu, …

Citeşte articolul

Profil de preşedinte (I)

Dezbatere: „Ce aşteptări aveţi de la viitorul preşedinte?“ Răspunsuri ale comentatorilor politici; GALERIE FOTO: ilustraţii de Ion Barbu

Duminică, 2 noiembrie, este programat primul tur al alegerilor prezidenţiale, la care participă 14 candidaţi. Cîştigătorul ar trebui să întrunească jumătate plus unu din numărul total al alegătorilor înscrişi pe liste, ceea ce este puţin probabil. Din acest motiv, va fi nevoie şi de un al doilea tur de scrutin, anunţat pentru 16 noiembrie. Cum politicul este o formă de cultură, am iniţiat o dezbatere la …

Citeşte articolul

Profil de preşedinte (I)

Dezbatere: „Ce aşteptări aveţi de la viitorul preşedinte?“ Răspunsuri ale comentatorilor politici

Duminică, 2 noiembrie, este programat primul tur al alegerilor prezidenţiale, la care participă 14 candidaţi. Cîştigătorul ar trebui să întrunească jumătate plus unu din numărul total al alegătorilor înscrişi pe liste, ceea ce este puţin probabil. Din acest motiv, va fi nevoie şi de un al doilea tur de scrutin, anunţat pentru 16 noiembrie. Cum politicul este o formă de cultură, am iniţiat o dezbatere la …

Citeşte articolul

Critica literară. Mod de întrebuinţare în secolul XXI (II)

Noi intervenţii: Iulia Popovici, Andrei Terian, Claudiu Turcuş

Asistăm, în ultima vreme, la un schimb de generaţii în critica literară românească, nu lipsit de accente polemice şi, uneori, chiar de contestări vehemente. Situaţia nu este, desigur, nouă şi s-ar putea rezuma la bine-cunoscuta „luptă între generaţii“. Şi totuşi, care consideraţi că sînt particularităţile acestei noi confruntări a punctelor de vedere şi a argumentelor formulate de reprezentanţii diferitelor generaţii de critici? Mai este, astăzi, …

Citeşte articolul

De veghe în lanul de cărţi

Nu mă consider critic literar – şi totuşi sînt critic (e adevărat, de teatru). E mult mai simplu să te consideri astfel într-un domeniu al artei nepăzit de statuile supradimensionate şi mult prea religios venerate ale lui Maiorescu, Lovinescu şi Călinescu (de ce critica de teatru nu are, la noi, o tradiţie e o altă poveste, mult prea lungă). Doar că, într-o cultură atît de …

Citeşte articolul

Sfîrşit de partidă

Cred că recentele polemici din presa noastră literară indică nu atît o luptă între generaţii, cît sfîrşitul iminent al unui sistem care a dominat critica românească în ultima sută de ani. Originile acestui sistem sînt de căutat în epoca premergătoare Primului Război Mondial, cînd, în urma polemicilor Maiorescu – Gherea (estetic vs. extraestetic) şi Dragomirescu – Lovinescu (raţiune vs. impresie), au luat naştere cele …

Citeşte articolul

Noua critică – între nostalgia esteticului şi (re)descoperirea ideologiei

Critica nu mai este, nu mai poate fi cea fost înainte de 1989. Funcţiile ei s-au diminuat, chiar dacă nu s-au schimbat radical. E suficient să ne închipuim că, în anii ’60, pentru o cronică în România literară se plătea un onorariu echivalent cu salariul unui profesor de gimnaziu debutant. Apoi, publicul chiar aştepta vocea criticului. Publicul era considerabil mai mare, o spun tirajele de …

Citeşte articolul

Critica literară. Mod de întrebuinţare în secolul XXI (I)

Intervenţiii de: Iulian Boldea, Paul Cernat, Bogdan Creţu, Daniel Cristea-Enache, Adina Diniţoiu, Caius Dobrescu, Gelu Ionescu, Alexandru Matei, Bogdan-Alexandru Stănescu

Asistăm, în ultima vreme, la un schimb de generaţii în critica literară românească, nu lipsit de accente polemice şi, uneori, chiar de contestări vehemente. Situaţia nu este, desigur, nouă şi s-ar putea rezuma la bine-cunoscuta „luptă între generaţii“. Şi totuşi, care consideraţi că sînt particularităţile acestei noi confruntări a punctelor de vedere şi a argumentelor formulate de reprezentanţii diferitelor generaţii de critici? Mai este, astăzi, …

Citeşte articolul

Critica literară – limite şi consolări

Cum se întrebuinţează cel mai bine critica literară de azi? Dincolo de pluralismul, firesc şi necesar, al vocilor critice, asistăm, acum, şi la un pluralism al postulărilor conceptuale, al interpretărilor, al situărilor metodologice, asistăm la un dialog polemic, între generaţii critice, dar şi între percepţii diferite, opuse chiar, ale instrumentarului criticii literare. Ceea ce nu este deloc rău. Doar prin dialog, prin argumente, prin nerv …

Citeşte articolul

De la autoritate la notorietate

Cred că schimbul de generaţii în critica literară românească s-a făcut deja de mai multă vreme, nu este, totuşi, o chestiune de actualitate. Cronicarii literari activi ai revistelor culturale – cei care fac cronică de întîmpinare – sînt, de regulă, critici aparţinînd generaţiilor tinere (35-40 de ani), iar polemicile literare se duc adesea între reprezentanţii aceleiaşi generaţii. Din păcate, de multe ori, aceste polemici nu …

Citeşte articolul

Esteticul şi ideologicul sînt realităţi complementare

Muşc la întîmplare din provocarea dumneavoastră. Nu ştiu dacă mai este criticul literar o instanţă care poate impune titluri, dar ştiu sigur că, după ce a consumat, în anii ’90, o perioadă de confuzie şi de furie oarbă, critica literară a rămas acea instanţă care are suficientă autoritate, prestigiu, forţă de convingere care să propună şi, în urma unui efort colectiv, să impună o ierarhie …

Citeşte articolul