Unele întîmplări au darul de a fi învăluite, în cursul petrecerii lor, de o lumină aparte, ca un soi de placentă în care ele transformă încet semnificatul în semnificant, dezvoltîndu-şi înţelesurile pe măsura trecerii timpului. Şi astfel, întîmplarea devine istorie. E reţinută, comentată, devine un bun simbolic. Sînt însă asemenea istorii care, chiar odată născute, sînt abandonate, asemenea copiilor nedoriţi, ascunse sau ucise în faşă, …