OPINII

„Anormalitatea“ românească

Adevărul este că se vorbeşte mult despre ea. Nu explică, însă, nimeni care-i sînt originile, zonele predilecte de manifestare, durata, eventuala ieşire de sub nefastele ei consecinţe. Atîta doar, „trăim în anormalitate“, dar cu toate acestea, „mergem înainte“. Dacă te uiţi pe străzi, prin locurile publice ale aşezărilor noastre, de preferinţă, oraşe, îţi pot atrage atenţia cîteva lucruri, dar care nu ţin neapărat de vreo …

Citeşte articolul

Nu suport să-mi servesc viscerele în farfurii de porţelan

Ce soluţie are un intelectual, un artist care a apucat o vîrstă de invidiat, 86 de ani, şi trăieşte complet singur, fiind obligat să gîndească cu glas tare ca să nu-şi uite cuvintele? Dacă e scriitor, stă aplecat deasupra caietului de student şi scrie poezie, proză, prezentări de cărţi, dă interviuri, traduce romane germane, ajungînd să publice 2-3 cărţi pe an. Aveţi dreptate, tinerii mei …

Citeşte articolul

Pe urmele coniacului Naville

La mai bine de trei decenii după explorări documentare în arhive şi biblioteci din centre universitare helvete, cu rezultate concretizate în două numere consecutive din Secolul 20 (la începutul anilor 1980), păşeam din nou pe străzile cu nume sonore ale Genevei. O bună prietenă, fostă colegă de editură odinioară, stabilită între timp pe cosmopolitul ţărm al Lémanului, mi-a oferit invitaţia unei agreabile vizite turistice. Implicit, …

Citeşte articolul

Ignoranţa şi Brâncuşi

S-a încheiat, de curînd, pe un minus răsunător – previzibil altminteri –, subscripţia publică pentru Cuminţenia Pămîntului. Campanie care, din varii motive, nu avea cum să prilejuiască generozităţi nemaipomenite. A stîrnit însă numeroase reacţii. De la solidaritate – ce-i drept, o solidaritate, cum am văzut, anemică pecuniar – la indignare şi chiar repulsie. Oricît de halucinant ar părea, am citit în tot acest timp şi …

Citeşte articolul

Pe cînd Maxy se numea Mişu Weinberg

În ultima zi a campaniei oficiale de strîngere a celor şase milioane de euro pentru Cuminţenia Pămîntului, la Digi 24 s-a difuzat un documentar de o oră privind istoria acestei afaceri. Publicaţia Observator cultural s-a ocupat în mai multe rînduri, acordînd un spaţiu generos atît subiectului controversat al repunerii în posesie, cît şi preţului de achiziţie. De data aceasta, vom puncta un element eronat, care …

Citeşte articolul

Trecutul în ediţie revăzută şi adăugită

Cînd ai şansa să atingi o vîrstă venerabilă, ai surpriza să constaţi, zilnic, că trecutul pe care l-ai trăit nu mai corespunde trecutului prezentat pe surse şi dezbătut pe larg în mijloacele media. Şi mai derutantă este siguranţa cu care s-au pronunţat diverşi reporteri de televiziune, analişti politici sau comentatori ai unor evenimente, ca şi cînd ar fi participat personal la ele, deşi acestea se …

Citeşte articolul

Cîteva remarci la un scurt comentariu despre Mihail Sebastian

Revista Lettre Internationale publică, în nr. 98 (vara 2016), traducerea în limba română a recenziei Jurnalului și romanului De două mii de ani ale lui Mihail Sebastian, apărută în New York Review of Books sub semnătura cunoscutului scriitor irlandez John Banville. Desigur că recenzia, de altfel excelentă, conține și unele inadvertențe inevitabile, întrucît scriitorul irlandez nu cunoaște toate amănuntele legate de evenimentele descrise în Jurnalul …

Citeşte articolul

Penuria de argumente împotriva căsătoriei şi a parteneriatului între persoane de acelaşi sex

Referendumul iniţiat de Coaliţia pentru Familie a cerut amendarea prevederii constituţionale care stabileşte că „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi“, pentru a se face referire la căsătoria dintre bărbaţi şi femei. Un comentariu pe această temă a fost publicat în Observator cultural, cu titlul „Familie, căsătorie şi parteneriate civile“, de Nicolae Drăguşin, în numărul din 1 septembrie 2016. Rîndurile următoare sînt motivate …

Citeşte articolul

Istoria românilor, vacile cu lapte şi o bere la Timişoara

Recent am poposit, îndreptîndu-mă spre Munţii Semenic, o zi la Timişoara, oraşul în care mi-am petrecut la bunici vacanţele de vară ale copilăriei, precum şi anii studenţiei, pentru ca apoi, la sfîrşitul anilor ’70, să-mi iau lumea în cap, deprimat şi scîrbit de-atîta fericire comunistă, oprindu-mă taman în vestul Germaniei, la Düsseldorf. Şi desigur că şi la această nouă vizită pe plaiurile natale, ca întotdeauna, …

Citeşte articolul

Coroana României – ac la butoniera puterii

Proiectul de lege prin care Casa Regală urmează să devină o instituţie a republicii în România a iscat dezbateri pro şi contra, dar nu de anvergura celor care, într-un cadru nealterat de conjunctura scandalurilor cotidiene şi de prelungita vacanţă în care se află societatea civilă, ar fi fost de dorit. Am participat la o asemenea dezbatere, la concurenţă cu semifinala dintre Franţa şi Germania, la …

Citeşte articolul

Pericolul de a vedea peste tot excluderi, insulte sau manipulări

Comentariile criticilor la cartea Existenţa prin cultură. Represiune, colaboraţionism şi rezistenţă intelectuală sub regimul comunist au fost, în mare parte, generoase. Cîteva au exprimat interesul pentru conceptele cărţii şi pentru consecinţele acestora. Mircea Morariu a privit spre delimitările teoretice şi metodologice propuse, în special spre distincţia dintre rezistenţa prin cultură şi existenţa prin cultură1. Pentru Gabriel Dimisianu, existenţa prin cultură, ca lărgire a noţiunii consacrate, …

Citeşte articolul

Loteria finanţărilor culturale

În cartierul unde locuiesc de patru ani, la intersecţia dintre străzile Calea Vitan, Energeticienilor şi Rîmnicu Vîlcea, se află un ansamblu de semafoare şi semne de prioritate aflate într-o perfectă neconcordanţă şi permanentă disfuncţionalitate a timpilor. Dinspre centru, cu maşina, ţi se dă verde în intersecţie şi imediat e un semafor pentru pietoni care este tot verde, nesemnalizat în nici un fel pentru şofer. Acolo …

Citeşte articolul

Două efecte metodologice ale Legii 217/2015

O contribuţie la „Cazul Vintilă Horia“

Pe fondul împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Vintilă Horia (pseudonimul literar al lui Vintilă Caftangioglu), Consiliul Local al oraşului natal Segarcea – Dolj a hotărît acordarea titlului de cetăţean de onoare post-mortem (prin Hotărîrea nr. 60/27, noiembrie 2015). Pe 22 decembrie 2015, Institutul Naţional „Elie Wiesel“ pentru Studierea Holocaustului (aflat în subordinea Guvernului României), invocînd prevederile Legii 217/2015 (pentru modificarea şi …

Citeşte articolul

Despre o posibilă redefinire a genomului feminin

Mi-aş dori să răspund, în paginile de faţă, articolului publicat de Mihaela Ursa în Observator cultural (21 aprilie 2016), intitulat „Solidaritate pentru auto(re)cunoaştere“, din dorinţa de a reformula problema feminismului aşa cum o resimt în acest moment al periplului meu, care a integrat Europa, Canada şi revenirea în ţară. În primul rînd, aş dori să mă întorc în timp şi să detectez unde anume, chiar dacă …

Citeşte articolul

Istoria şi arta contemporană, împreună

Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia reprezintă un mixt cultural de succes între tradiţie şi artă contemporană, un model european valoros atît ca potenţial educaţional istoric, cît şi ca potenţial artistic. Vizitatorii pătrund într-un areal de cultură, în care au acces la patrimoniul naţional, prin colecţiile existente în complexul arhitectural, care e monument istoric, fiind totodată beneficiarii unor expoziţii semnate de artişti consacraţi sau …

Citeşte articolul

Uniunea Scriitorilor şi o păruială ca la carte

În ultimele săptămîni, dacă nu luni, ori de cîte ori arunc o privire în postările de pe Facebook ori în ziarele româneşti online, dau peste scandalul recent al Uniunii Scriitorilor din România. S-au format acolo două tabere care se acuză reciproc de trădarea intereselor fundamentale ale acestei instituții, de terfelirea oricăror principii etice. Bătălia a luat dimensiuni apocaliptice la nivel de jigniri şi de lovituri …

Citeşte articolul

Noi şi terorismul islamic

Recentele atentate de la Bruxelles ne-au şocat încă o dată pe toţi cei care ne pretindem cetăţeni ai lumii libere. Liberă să ce? După cum se vede treaba, liberă să-şi transforme periodic subiecţii în actori involuntari ai unor carnagii care survin plecînd de la scenarii de o previzibilitate care frizează monotonia cea mai tîmpă. Fireşte, noi, cetăţenii obişnuiţi ai statului de drept occidental, unul fundamental …

Citeşte articolul

Islamul a sosit în Europa: cum ne purtăm cu el?

Avem o temă nouă: terorismul islamic. El nu ne va mai părăsi de acum înainte, s-a trecut un prag. Va trebui să trăim cu această ameninţare în gînd, oriunde ne-am duce; deocamdată, în Europa Centrală, pe urmă, venim poate şi la marginile ei. Poţi securiza, la nevoie, un aeroport, întărind controalele. Dar nu poţi controla fiecare autobuz aglomerat, fiecare vagon de metrou. Teroriştii vor fi …

Citeşte articolul

Asaltul asupra Europei

Oricît nu ne-ar plăcea să acceptăm o astfel de situaţie, ea este reală. Oricîtă ipocrizie şi lacrimi – ministreasa de externe a UE pe pieptul premierului iordanian, expresie vie a neputinţei Europei de a-şi gestiona treburile interne – am pune la bătaie, situaţia nu e trandafirie. Oricît am vrea să spunem că nu e aşa – precum eroul lui Marin Preda, care nu accepta realitatea …

Citeşte articolul

Universul ca o carte

Cînd Jean d’Ormesson scrie un roman (făcînd literatură universală), trebuie sa fim încredinţaţi că este vorba şi despre un roman de cultură universală, iar Ciudată e lumea, pînă la urmă! (traducere de Tania Radu, Baroque Books Arts, 2015) este, mai precis, un roman de factură ştiinţifico-metafizică, din ecuaţie făcînd parte şi Dumnezeu („Bătrînul“). Mergînd pe firul Ariadnei, oferit de autor, străbatem istoria Universului şi istoria …

Citeşte articolul