OPINII

O călătorie ca în Vestul sălbatic

Sîntem in luna iulie, anul 2015. Mă aflu într-un tren în care am urcat la Timişoara, cu destinaţia Bucureşti. Trenul tocmai a luat-o din loc. Călătoria va dura circa nouă ore, pe o distanţă de 500 de kilometri. Devin dintr-o dată nostalgic gîndindu-mă la frumoasele timpuri de odinioară, cînd călătoriile mai aveau loc cu caleaşca sau, pentru cei mai strîmtoraţi la pungă, cu ajutorul …

Citeşte articolul

Falsele şi adevăratele execuţii publice

Gabriel Liiceanu a publicat, la 1 iunie, o scrisoare deschisă, adresată preşedintelui Academiei Române, care avea să aibă o curioasă carieră publică. Titlul „Nu sînt de acord să fiu împuşcat“ sugera doar pe jumătate conţinutul. Directorul Editurii Humanitas susţinea că, la o şedinţă a Secţiei de Filologie şi Literatură, scriitorul Nicolae Breban şi-ar fi exprimat dorinţa împuşcării lui şi a lui Horia-Roman Patapievici „spre binele …

Citeşte articolul

O chestiune de stereotipuri produse prin lipsa cititului cu atenţie

Recent, un fost mare critic literar de la noi a repus în discuţie publică ideea antisemitismului lui Marx. Eu lăsasem acest argument pe dinafară dintr-o altă discuţie, din raţiuni strict practice. Iată că dezbaterea de concepte atît de dinamică la noi mă ajunge din urmă. În primul rînd, cred că punerea în discuţie a „proto-anti-semitismul“ lui Marx este cu atît mai necesară în condiţiile în …

Citeşte articolul

O poveste halucinantă

Citind articolul lui Ovidiu Şimonca – „Radu Boroianu, început cu stîngul la ICR“ – îmi închipui, în acest context, o scenă demnă de analele absurdului: într-o bună zi, este ales un nou preşedinte al Institutului Goethe*, care îşi prezintă la Berlin planurile de viitor, într-o conferinţă de presă. Şi, aşa cum a făcut-o Radu Boroianu la Bucureşti, acest preşedinte al Institutului Goethe împarte jurnaliştilor un …

Citeşte articolul

Nedumeriri

Pe la sfîrşitul lunii noiembrie a anului trecut, întreaga suflare înscrisă, cu acte în regulă, în AICT – secţia română, primea o invitaţie, din partea UNITER, de a se constitui într-un juriu de nominalizări pentru Gala Premiilor, ediţia 2015; termen pentru exprimarea acordului sau a eventualului dezacord – 5 decembrie. Cum Festivalul Internaţional INTERFERENŢE a oferit posibilitatea de a participa, la importanta reuniune teatrală de …

Citeşte articolul

„Cum şi de ce? Întreabă-te, domnule?“

Ce bine trăiam eu înainte de a-l cunoaşte pe Costică Stănescu! Fulgera şi tuna, ploua sau ningea, îmi vedeam de treaba mea, nimeni nu mă supăra. Vorba aceea: n-aveam idei multe, dar fixe: Rebreanu, Rebreanu, Rebreanu, dimineaţa, la prînz şi seara, renunţînd adesea la micul dejun, la o masă ca lumea de amiază şi la cină, înlocuite, ani în şir, cu un sandvici la bufetul …

Citeşte articolul

Mirul Jipa

Se succed, în Senatul României, scene de mare cucernicie habotnică, o expresie insolită a unor aşteptări din specia miraculosului. Aflat la ananghie din cauză de DNA, un notoriu membru al corpului de aleşi ai naţiunii s-a salvat de imi - nenţa incomodei confruntări judiciare ungîndu- şi fruntea şi buzele cu mir dintr-o sticluţă păstrată la îndemînă, prevăzător, pentru eventualitatea diabolicelor uneltiri de primejdie a trupului …

Citeşte articolul

Islamofascismul şi problema voluntarismului divin

Ce devieri teologice justifică acţiunile teroriste ale organizaţiei islamofasciste ISIS, care provine din Al-Qaida irakiană, condusă, pînă în 2006, de Abu Musab al-Zarqawi? Ce îi determină pe aderenţii săi „globali“ să comită masacre care sfidează, în numele lui Dumnezeu, distincţia elementară dintre bine şi rău? Islamofascismul acestei organizaţii teroriste face deja obiectul unei serii de analize catalizate de prezenţa, în ştirile zilnice, a genocidului şi …

Citeşte articolul

Gentleman şi om politic?!

În Etica politică a lui Mihail Manoilescu (1891-1950) se ridică o problemă interesantă şi mereu actuală. Sînt compatibile, în bătălia politică pentru putere, cele două atribute: gentleman şi politician? Voi cita aici ceea ce consideră autorul ca fiind trăsăturile definitorii ale omului politic: „cinste, sinceritate, curaj moral, credinţă faţă de principii, adică toată colecţia de calităţi morale înrudite între ele, care, la Atena, îl caracterizau …

Citeşte articolul

Criticilor mei

Am aflat de o anchetă foarte interesantă, care porneşte de la incitanta întrebare a criticului Al. Cistelecan: „La ce bun critica literară, acum?“, anchetă ce urmează să se publice în revista Discobolul. Am simţit brusc că un organ necunoscut care durea de mult – pare un disconfort generalizat, fiindcă e greu de localizat – a explodat brusc, iar hemoragia nu mai poate fi oprită. În …

Citeşte articolul

Despre credinţă, ideologii şi convieţuiri

După crimele comise la Charlie Hebdo, discuţia a pornit-o sau, mai degrabă, repornit-o în mai multe direcţii: libertatea de expresie, învăţămîntul religios în şcoli, terorism, islamism fundamentalist. Toate aceste discuţii sînt îndreptăţite, în măsura în care generează o dezbatere, dar mai ales o conştientizare a faptului că, dincolo de religii, de ideologiile instrumentalizate, crimele rămîn crime. Curmarea unei vieţi din motive ideologice nu are nici …

Citeşte articolul

Restitutio ad integrum, cu bune, dar şi cu rele, atîtea cîte au fost

Despre marii noştri intelectuali rătăciţi în politică ar fi necesară o dezbatere. Dacă s-au spus deja destule despre derapajele lui Eliade şi Cioran, pe lînga operele lor definitorii, care rămîn, de ce oare am proceda altfel în cazul lui Mihail Manoilescu, reputat inginer, economist, sociolog, eseist, diarist, profesor universitar şi ministru? Paradigmatic, putem constata şi aici prezenţa unui hibrid, nu exclusiv autohton, de om de …

Citeşte articolul

„Tot ce e static se risipeşte ca fumul“

„Tot ce e static se risipeşte ca fumul, tot ce e sfînt este profanat, şi oamenii sînt în sfîrşit siliţi să privească cu luciditate poziţia lor în viaţă, relaţiile lor reciproce.“ (1.) O stilistică apropiată de modernism Ar trebui, probabil, să încep prin a-i da dreptate lui Marshall Berman (2.), care arată că ar trebui să delimităm locul gîndirii lui Marx …

Citeşte articolul

Charlie Hebdo: blasfemia necredincioşilor faţă în faţă cu „blasfemiile“ credincioşilor

Să pui în discuţie libertatea de exprimare a caricaturiştilor de la Charlie Hebdo, în conexiune cu evenimentele sîngeroase de la Paris, este cel puţin nepotrivit. Aducerea aminte într-un astfel de context a banalului: „libertatea de exprimare nu e absolută“ are aceeaşi natură cu invocarea notelor la şcoală (probabil, nu maxime), a eventualelor întîrzieri la plata impozitului ori a aventurilor adulterine ale victimelor. Nici teroriştii nu …

Citeşte articolul

O vindecare spontană

Prietenul meu Hartwig din Frankfurt lucrează, ca şi mine, ca interpret pentru poliţie şi tribunale, traducînd din română în germană şi viceversa. Hartwig este un adept arzător al umorului absurdo-sarcastic. „Cu românii şi romii din România n-avem deloc noroc“, mi-a spus el cînd ne-am întîlnit ultima dată la o cafea. „Majoritatea îşi văd de treabă şi sînt okay. Iar prăpădiţii ăia de delincvenţi şterpelesc numai …

Citeşte articolul

Klaus Iohannis şi sistemul ticăloşit

La finele unui mandat anost, preşedintele Emil Constantinescu a declarat că a fost învins de sistem; mai precis, de un sistem atît de puternic, atît de mult ticăloşit în esenţa sa, încît nici măcar el, cel mai puternic om din România anilor 1996-2000, nu a reuşit să-i facă faţă. Întrebarea care se ridică pentru orice om preocupat de lumea în care trăieşte este dacă nu …

Citeşte articolul

Stînga idealistă versus stînga tactică?

Dubios, democraţia trecea“ – aşa se intitula o rubrică a revistei Academia Caţavencu la începutul anilor 2000, în timpul guvernării Năstase. Poate că rubrica a continuat să existe şi după 2004, poate că a existat şi înainte de 2000, nu ştiu; mi-o amintesc însă cel mai bine prin criticile la adresa guvernării Năstase. Poate că nu ar strica reactivarea rubricii: democraţia „trece“ astăzi mai rapid …

Citeşte articolul

Bastardul spiritului

Spaţiul public occidental, dar şi cel românesc postcomunist dau dovadă de un fanatism tot mai pronunţat. Am în vedere nu numai articolele din ziare şi reviste culturale, dar şi – sau mai ales, dacă avem în vedere numărul foarte mare al persoanelor implicate – forumurile de discuţii. Cum libertatea de expresie se cere a fi respectată, dat fiind faptul că moderatorii forumurilor cenzurează numai acele …

Citeşte articolul

Nonconformistul Gombrowicz

Witold Gombrowicz - Jurnal (1957-1969)

Am în faţă volumul Witold Gombrowicz, Jurnal (1957-1969), traducere de Olga Zaicik şi Cristina Godun, Editura Rao, 2014, cu o postfaţă de Jerzy Franczak, intitulată ,,Bufonul, filozoful, farsorul“. Primul volum a apărut la Univers, în 1998, cu o prefaţă de Kazimierz Jurczak, fiind reeditat la Editura Rao, în 2010, şi cuprinde două eseuri deosebite, Împotriva poeţilor şi Sienkiewicz, precum si un indice de nume. Mă …

Citeşte articolul

Sînt întrebat

Continui să fiu întrebat de către conştiinţă, despre poziţia faţă de momentul politic prezent. Ca pictor, mă prevalez simbolic de viciul percepţiei profesionale, ce, în reprezentare, prevede unitatea integrală a imaginii. Astfel, portretele detaşate de fondul moral şi cultural incalificabil rămîn coerente acestuia; nu pot fi decupate din contextul imaginii, spre o eventuală reliefare preferenţială. Dependenţa totală de fond a portretelor prin reciprocă complicitate le …

Citeşte articolul