Au trecut vremurile cînd despre tinerii aflaţi în prim-planul vieţii publice se putea spune, cu reproş, că „la Paris învaţă/ La gît cravatei cum să-i lege nodul/ Şi apoi ne vin de fericesc norodul/ Cu chipul lor isteţ, de oaie creaţă“. Eminescu avea, desigur, toate motivele să fie nemulţumit de superficialitatea celor care, după ani de studiu în …
„Dacă ar exista un partid al celor care nu sînt siguri că au dreptate, aş face parte din el.“ Albert Camus Ce caută politica într-o revistă culturală? Întrebarea aceasta, rostită adeseori pe diferite tonuri şi în momente foarte diferite, atît înainte, cît şi după 1989, stă la baza tuturor teoriilor apolitismului şi ale retragerii intelectualilor …
Ca urmare a apariţiei în cotidianul Evenimentul zilei de joi, 22 ianuarie 2009, a textului intitulat „Editorialiştii prezidenţiali: o contribuţie la «catehismul indiscutabil» al dnei Muşat“, de Horia-Roman Patapievici, pentru edificarea cititorilor, reluăm, în varianta on-line a revistei din această săptămînă, textul publicat de Carmen Muşat. Cîteva scurte notaţii din recent apărutul volum al lui Livius Ciocârlie, Cu dinţii de lînă. Jurnal 1978-1983, …
Din septembrie 2008, The Observer Translation Project a promovat, în fiecare lună, autori români din generaţii diferite. Au fost prezenţi, pînă acum, pe http://translations. www.observatorcultural.ro {tefan Bănulescu, Gheorghe Crăciun, Stelian Tănase, Mircea Nedelciu, Mircea Horia Simionescu şi, din 11 ianuarie, Radu Cosaşu, cu ample fragmente traduse în engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, olandeză, maghiară, polonă ş.a. Lor li s-au adăugat, la alegerea traducătorilor, şi …
Cîteva scurte notaţii din recent apărutul volum al lui Livius Ciocârlie, Cu dinţii de lînă. Jurnal 1978-1983, redeschid discuţia pe marginea unui subiect sensibil – cel al „nefericirii culturii române“. Cititor pasionat şi ironic comentator al metehnelor lumii româneşti din comunism, Livius Ciocârlie este deopotrivă „un colecţionar de timp“ şi un hermeneut sui generis al semnificaţiilor politice …
Nu e uşor să alcătuieşti o Antologie Lucian Raicu, pentru simplul motiv că, avînd o structură aparent discontinuă, discursul criticului este, în fapt, o demonstraţie continuă, o variaţiune inepuizabilă pe cîteva teme majore, fiecare revenire aducînd o nuanţă în plus, punînd într-o nouă lumină reflecţiile anterioare. A selecta înseamnă, inevitabil, în cazul lui Lucian Raicu, a amputa …
România trebuie guvernată, alianţe politice între partide care s-au înfruntat în campania electorală se fac pretutindeni în lume, iar în situaţii excepţionale – cum este actuala criză economică –, e nevoie de „compromisuri raţionale“. Teoretic aşa este, dar de ce oare, în pofida tuturor argumentelor pragmatice ce pot fi invocate, ceea ce ne izbeşte este inadecvarea oricărei alianţe …
„N-am fost eroul unei clipe de entuziasm, ci omul care, de-a lungul a mii de zile de temniţă şi anchete, a rămas dîrz şi demn în faţa tuturor încercărilor şi metodelor de anchetare, umilinţă sau compromitere. [...] N-am avut tinereţe, însă am dobîndit cel mai paradoxal titlu de nobleţe din istoria umanităţii, cel de deţinut politic.“ Cu aceste …
Să recunoaştem: în ultima vreme nu ne-a fost dat să vedem prea multe gesturi de reală demnitate. Într-o ţară în care spiritul critic este privit cu mefienţă şi taxat drept atitudine resentimentară, iar intelectualii publici aflaţi în proximitatea Palatului Cotroceni îşi plîng de milă, considerîndu-se persecutaţi pentru „curajul“ de a fi mereu de acord cu preşedintele statului, refuzul …
De mai bine de o lună „cazul Kundera“ e întors pe toate feţele. Dincolo de interpretări, dincolo de gesturi de solidaritate – impresionante atunci cînd cei care le fac sînt mari scriitori ai lumii –, dincolo de reacţia (sau, mai bine spus, lipsa de reacţie) a lui Kundera însuşi, rămîn cîteva fapte: un document din anii ’50, descoperit …
La absolut orice, desigur, şi, la fel de adevărat, la absolut nimic. Din nefericire, nu este singurul personaj carnavalesc omniprezent pe ecranele televizoarelor din patria mumă. Indiferent care este tema unei dezbateri, indiferent de domeniul abordat de un moderator sau altul, aceleaşi figuri se perindă prin faţa ochilor noştri, la orice oră din zi sau din noapte: Adrian …
Dacă e să-l credem pe Pascal, istoria lumii ar fi fost cu totul alta dacă nasul Cleopatrei ar fi fost mai mic. La fel de bine s-ar putea afirma că, fără implicarea în politică a intelectualilor – a celor care folosesc cuvîntul pentru a propune propria lor interpretare a lumii, ca să-l citez (aproximativ) pe Leszek Kolakowski –, …
La ediţia din acest an a Tîrgului de Carte de la Frankfurt – copleşitoare prin anvergură –, am avut din nou prilejul să constat că, dacă vrei să fii luat în seamă pe o piaţă de carte unde evoluează actori cu tradiţie şi cu forţă financiară considerabilă, trebuie nu numai să ştii să îţi prezinţi marfa, ci să …
Filip FLORIAN Zilele regelui Editura Polirom, Colecţia „Fiction Ltd“, Iaşi, 2008, 270 p. Există în literatura română o serie de romane – nu multe, dar foarte puternice – despre care se poate spune că ilustrează o categorie aparte a istoriei literaturii autohtone, pe care aş denumi-o filiera artiştilor. Trecînd dincolo de mode şi timp, dincolo, adică, de …
Anul acesta, reprezentanţii României la Frankfurter Buchmesse nu şi-au propus doar să cumpere copyrighturi, ci şi să negocieze cu editori străini contracte pentru scriitorii români. În halele imense de la Frankfurt, standul României a fost amplasat între cele ale Ungariei şi Poloniei, foarte vizibil, iar vizitatorii au venit în număr mare. A fost, faţă de ediţiile precedente mult …
Dragă Norman, ai mai fost la Frankfurt şi în alţi ani şi ai, deja, o imagine despre Tîrgul de Carte. Cum ţi s-a părut ediţia de anul acesta? Cum s-a văzut prezenţa României şi ce a însemnat, pentru tine, prezenţa de acum la standul României? Comparativ cu anii precedenţi, standul României mi s-a părut că arată mai bine; …
Pare uşor de răspuns: „Ştim noi cine a fost Eminescu?“ se întreabă – şi ne întreabă – Ilina Gregori încă din titlul recent apărutului său studiu, consacrat unei ample şi minuţioase cercetări a perioadei petrecute de Eminescu la Berlin, între toamna lui 1872 şi vara lui 1874. Reformulată, întrebarea ar putea suna: „chiar vrem să ştim noi cine …
Publicăm în numărul nostru de săptămîna aceasta o serie de articole ce au ca punct de plecare incitantul volum al criticului şi profesorului universitar Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, lansat la ultima ediţie a Bookfest-ului. Provocatoare şi incomodă prin ipotezele pe care le pune în discuţie – slaba funcţionare a spiritului critic în cultura română, imposibilitatea unei istorii literare româneşti, persistenţa …
Spiritul critic, gîndirea dubitativă, exerciţiul deconstrucţiei tabuurilor constituie, în lumea culturală românească, un lux pe care puţine voci şi l-au permis în epoca postdecembristă şi, cu atît mai puţin încă, în timpul regimului comunist. Faptul este într-atît de comun, încît abia apariţia unei cărţi pe care autorul o recomandă ca „repertoriu al energiilor pierdute, al situărilor greşite, al erorilor generalizate“ şi, mai departe, ca …
Am auzit de nenumărate ori spunîndu-se despre Ceauşescu, chiar şi în ultimii ani ai regimului comunist, că el, săracul, ar fi fost un om bun, dacă n-ar fi fost Ea (sinistra!) la mijloc, că el avea cele mai bune intenţii, dar ba Ea, ba Partidul, ba Securitatea l-a împiedicat să fie conducătorul providenţial cum se anunţa încă din …
