În ultima seară a Crăciunului 2013, s-a stins din viaţă, la Los Angeles, profesoara VERA CĂLIN. Era născută în 17 februarie 1921, la Bucureşti. Fiică de arhitect, a crescut şi a fost educată în ambianţa favorabilă cărţilor, studiului şi cultivării deschiderilor către frumos. De tînără avea să se alăture unei pleiade de intelectuali vajnici promotori ai idealurilor umaniste, subminate de curentele de gîndire obscurantiste, …
Se cheamă Cinematografiştii. Un opulent dicţionar realizat de Bujor T. Rîpeanu cu gîndul de a inventaria diversitatea profesioniştilor filmului din ţară ori din afara ei. E cît se poate de firesc să nu-i fi dat uitării nici pe cei care au îngroşat rîndurile diasporei, mai de mult sau mai recent. O distribuţie întinsă de la A la Z (de-a lungul a peste 600 de pagini) …
Într-o chilie cocoţată la cucurigu sub cupola pavilionului Romexpo, unde s-a ţinut a 20-ea ediţie a Tîrgului de Carte Gaudeamus, putea fi descoperit Mihai Stănescu la pîndă după noi ocazii în vederea îmbogăţirii seturilor de percutante caricaturi concepute a stimula limpezirea conştiinţei publice prin avertizări prompte asupra mistificărilor politice. Spiritul iscoditor, permanent în acţiune, şi privirea nealterată conjunctural asigură lucrărilor ieşite din mîna sa un …
Rar zi de la Dumnezeu fără o probă de nepăsare cu consecinţe pe care se văd nevoiţi a le suporta cetăţenii de treabă, plătitori la zi ai dărilor către Stat. Făptuitorii buclucurilor sînt, de obicei, tocmai cei ce-şi primesc simbria din acele obligaţii financiare achitate cinstit, fără crîcnire. De cele mai multe ori, ar fi la mijloc disfuncţionalităţi din partea unor foruri sau factori cu …
Graţie unor împrejurări norocoase, personalitatea lui Iosif Berman, prezenţă fotografică de referinţă în presa anilor 1920-1930, a devenit cap de afiş al actualului sezon expoziţional. O selecţie generoasă din puzderia instantaneelor sale, grupate aproape la nivel de retrospectivă, abia îşi încheiase răstimpul programat în spaţiile ospitaliere ale Muzeului dintre zidurile Palatului Cotroceni şi o altă iniţiativă similară ispitea publicul bucureştean sub auspiciile dinamice ale …
Avea dreptate Mihai Plămădeală, în cronica sa recentă, să adreseze cititorilor un apel însufleţit de a vizita neapărat expoziţia de fotografii realizate de cehul Josef Koudelka pe parcursul zilelor dramatice din august 1968, cînd Praga s-a trezit în zori de zi cu tancurile sovietice la uşă. Şirul zecilor de instantanee surprinse la faţa locului posedă o încărcătură magnetică, fantastică. Unele panouri au aproape mărimea scării …
Feciorul popii Fulga se născuse la o periferie a Chişinăului, într-o zi de 2 noiembrie, pe vremea urgisită a Primului Război Mondial. Pe mamă a pierdut-o înainte de a apuca să-i memoreze chipul, iar slujitorul altarului i s-a fixat în minte „gîrbov şi obosit“, dus dintre cei vii pe cînd băiatul mai purta abecedarul în ghiozdan. În continuare, de educaţia lui se va ocupa un …
Afost (ca-n basme: „odată ca niciodată“) ora „vizitelor de lucru“ la Roşia Montană. Politicienii călători se întrec, la televizor, în declaraţii confuze. Ambiguităţi la plecare, similare şi la revenire. Rezultă că nu prea ştiau bine la ce se duc, ce aveau de căutat „pe teren“ şi cu ce posibile revelaţii îi aşteaptă lumea la întoarcere. Cîte dintre mărturiile anterioare despre dramele endemice ale locului şi …
Pînă ajung să facă primii paşi în interiorul insulei Thasos, vizitatorii sînt întîmpinaţi de cohortele pescăruşilor care însoţesc feribotul pe durata transbordării. Cerul dimineţii devine arena unui spectaculos balet în cinstea noilor veniţi. Seninul albastru asigură decorul nimerit acrobaţiilor aeriene, cu fulgerătoare schimbări de direcţie, cu înălţări pe verticală şi picaje vertiginoase, curbe luate scurt, urmate de razante planări peste luciul marin. Pofta de zbenguială …
Totul în fiinţa lui Toto – cum era denumit amical Theodor Enescu – vibra de cordialitate. Cum te întîmpina, cum aborda conversaţia, cum îşi susţinea opţiunile, fie că venea vorba despre o pictură, o carte sau o piesă muzicală. Niciodată crispat, niciodată încrîncenat, niciodată exclusivist. Dacă nu ocolea controversele, nici nu ţinea morţiş să aibă ultimul cuvînt. Urmărea dus pe gînduri argumentele celorlalţi şi, cînd …
Umbla despre Camil Petrescu vorba că ar avea o fire puţin agreabilă, că accepta greu să primească pe cineva necunoscut şi că, în general, era dificil un dialog cu autorul Sufletelor tari. Aveam să mă conving, în vara lui 1954, că zvonul public comporta unele rectificări. Pe atunci, tînăr redactor, ocupam un post în cadrul Secţiei de proză a Editurii pentru Literatură. Eram coleg cu …
Între 22 martie şi 6 aprilie, Centrul Congreselor din Haifa şi-a dedicat mare parte din spaţii unei expoziţii concepute să ofere publicului israelian o selecţie generoasă din opera lui Salvador Dali, sub emblema „Privirea geniului“. Curatorul expoziţiei, prezent ani de zile în preajma pictorului – Enrique Sabater –, a urmărit o reprezentare armonioasă a varietăţii genurilor de creaţii legate de crescînda notorietate a …
Dacă nu eram implicat direct, puteam să iau întîmplarea relatată mai la vale drept ecou distorsionat de provenienţă „pe surse“. Pare o păţanie incredibilă, dar e adevărată. Acum cîteva seri a avut loc, la Muzeul de Artă Contemporană, vernisarea unei expoziţii cu lucrări ale parizianului de adopţie Isidore Isou, plecat din România înaintea instaurării ordinii comuniste, decis a face zgomot …
Puţin înaintea Crăciunului 1937 şi în lunile imediat următoare, paginile culturale ale gazetelor şi rubricile specializate din revistele preponderent literare acordau prioritate semnalării şi comentării unei plachete de versuri cu un enunţ deloc ostentativ pe frontispiciu: Ţara fetelor. Era debutul editorial al poetei Maria Banuş. S-au împlinit, de atunci, exact 75 de ani. Retrospectiv, imaginea momentului capătă rezonanţe de eveniment. Avalanşa consemnărilor, participarea condeielor critice …
Cei din generaţia sa, iviţi pe lume în preajma Primului Război Mondial, îi spuneau bădia Eusebiu. Foloseau acest apelativ cu precădere moldovenii, nativi din ţinuturile nordice, de prin preajma Sucevei, de unde provenea şi Eusebiu Camilar. Dar puteau fi auziţi tot atît de bine şi ieşenii cei tineri, în frunte cu Ion Istrati, cum nu-l scoteau din „bădia“. Devenise un mod de a-i recunoaşte public …
Într-una din ultimele zile ale anului 1929, trenul sosit în Gare de l’Est aducea la Paris un tînăr îmbarcat în vagon la Bucureşti, după ce, recent, absolvise Facultatea de Drept şi era pe cale de a dobîndi o promiţătoare notorietate publicistică sub numele de Mihail Sebastian, graţie foiletoanelor literare ce i se publicau în cotidianul Cuvântul. Asemenea atîtor conaţionali ai săi, venea cu gîndul completării …
Pînă să se termine anul 1943, iminenta premieră cu Steaua fără nume pe scena „Alhambrei“ provoca valuri de curiozitate. Gazetarii se aferau să-l cunoască pe autor şi, cum acesta întîrzia să se arate în public, cîrcotaşii răspîndeau zvonuri pe la colţuri. Unii pretindeau că Mincu ar fi un paravan folosit din motive obscure de însuşi regizorul angajat: Soare Z. Soare. Săptămînalul de …
Puţin a lipsit ca Steaua fără nume să nu-şi piardă urma de la prima sa reprezentare pe scenă, în primăvara lui 1944, eclipsată de ceaţa suspiciunilor, insinuărilor şi animozităţilor agresive tipic antisemite, într-o vreme cînd cenzura punea stavilă părerilor contrarii. Dispăruseră condiţiile permeabile, precum în cazul polemicilor iscate la apariţia, exact cu zece ani în urmă, a romanului De două mii de ani. Acum, rumoarea …
„Aş vrea să mai fim odată, toţi cinci împreună...“ (Mihail Sebastian către Pierre Hechter, la 11 noiembrie 1943). La ora cînd era formulată dorinţa de mai sus, războiul încă nu se terminase, dar deznodămîntul părea iminent într-un sens încurajator pentru mult încercaţii membri ai familiei Hechter, supuşi drastic discriminărilor rasiale instaurate la Bucureşti. În plus, situaţia lor devenise dramatic-acută prin prelungirea precarităţilor de comunicare cu …
Două volume apărute deodată inaugurează integrala scrierilor lui Mihail Sebastian în colecţia „Opere fundamentale“ coordonată de acad. Eugen Simion, potrivit unui program de anvergură, impus cu pragmatică tenacitate colaboratorilor săi în cadrul Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă. Catalogul volumelor publicate aici în numai cîţiva ani este impresionant, cuprinzîndu-i deopotrivă pe marii clasici şi pe contemporanii de pînă mai ieri (Petru Dumitriu, Nichita Stănescu, …
