Tîrziu, ajunsă la apogeul carierei sale literare, poeta Maria Banuş mai visa, în spiritul unor reflexe păstrate intacte din tinereţe, să scrie roman. Vastul ei jurnal intim (Însemnările mele) este semănat cu referinţe despre proiecte epice urmărite ani de zile. În arhiva rămasă de la scriitoare se păstrează dosare cu fragmente narative disparate, mai mult sau mai puţin ambiţioase, dar legate între ele pe firul …
Imaginea muntelui ar putea fi pentru mulţi una de împrumut, constituită dintr-un amestec de curiozitate şi uimire faţă de experienţe temerare relatate prin cărţi. La rîndul lor, măcar o parte din relatări perpetua atitudini preluate din panoplia unui romantism legitimat de impactul popularităţii. Dora d’Istria şi „poporul fericit şi liber“ din Alpi Le era greu, desigur, cititorilor Dorei d’Istria să se sustragă retoricii sale învăluitoare …
Între Crăciun şi Bobotează, mai toate librăriile din centrul oraşului epuizaseră stocul primit din Cronică de familie, proaspăt tipărită la intersecţia anilor 1956-1957. Cele 24 de capitole erau repartizate în trei volume, ţinute laolaltă de o banderolă colorată. Tirajul de 35.000 de exemplare s-a dovedit insuficient şi se va dispune repede prelungirea cu încă 25.000. Se înţelege că autorul trecea printr-o stare euforică. Mulţumirea sa …
În imensa arhivă personală rămasă de la Maria Banuş se găsesc stocuri de corespondenţă, din ţară şi din străinătate, ce aşteaptă să fie ordonate în vederea explorării, ca sursă de informaţii inedite. Corespondenţii sînt extrem de diferiţi, mesajele s-au amestecat cum o fi vrut Dumnezeu, încît a le da de rost presupune o migală răbdătoare şi o generoasă investiţie de timp. De ani de zile, …
S-a umplut oraşul de afişe, panouri, bannere cu chipurile candidaţilor la iminentele alegeri locale. Omului care porneşte în fiece dimineaţă la treburile curente îi ies în cale, vrînd-nevrînd, megaportretele celor ce vor să i se bage în suflet ca viitori protectori ai urbei şi ai cetăţenilor ei. Sînt figuri şi figuri. Unele se disting prin surîsul de ocazie, voit cuceritor. Altele au un aer studiat, …
Cu sau fără voia organizatorilor serialului de întîlniri literare botezate „Formula 3“, fiecare episod reverberează, adesea, dincolo de prestaţia trioului invitat să se producă prin lectură din opera proprie. Nu e neapărat necesar ca discuţiile să ia amploare. Nici nu sînt căutate special punctele de vedere divergente. Multe sugestii se cristalizează discret şi pot rămîne undeva dependente de ambianţa serii respective spre a întreţine meditaţii …
Dacă asupra literatului părerile au fost şi rămîn împărţite, personajul Victor Eftimiu avea harul de a declanşa simpatii spontane, consistente. Izbutea, oricît de controversat era statutul său literar, să se plaseze în centrul atenţiei. Academia Română a avut iniţiativa să valorifice tocmai acest aspect printr-o expoziţie ocazionată de împlinirea a 120 de ani de la naşterea fostului ei membru (venit pe lume în prima lună …
De la Piatra-Neamţ coboară din cînd în cînd la Bucureşti un pictor cu tolba plină de uleiuri şi pasteluri, dichisit înrămate, pentru a le arăta iubitorilor de frumos, care-şi fac timp să mai treacă pragul cîte unei expoziţii temporare. Expune pe unde obţine repartiţie, ba la Galeria Municipiului, peste drum de Biserica Enei, ba la parterul fostului edificiu al ziarului Universul, ba în somptuosul salon …
Cu toate că îşi intitulează o carte (relativ) recentă Le voyageur (presque) immobile, autorul ei nu trădează o fire sedentară, nici înclinaţia de a cantona definitiv într-o profesie, nici că ar fi exclusiv zălogit locului de baştină. În fişa biobibliografică de pe ultima copertă, citim: „Născut în Valais, în 1941, licenţiat în litere al Universităţii din Laussane, Gérard Delaloye a predat la Geneva înainte de …
Absolut seducătoare amintirile polonezului Jan Kott din cartea sa tradusă în franceză sub titlul La vie en sursis (Editions Solin, 1991), pe Internet menţionat într-o variantă românească posibilă: Încă în viaţă. O fi fost, n-o fi fost volumul pe tapet la vreo editură de la noi? Ar fi reţinut atenţia multor cititori, dacă e să judecăm după impactul extraordinar înregistrat de exegeza …
Pe 7 februarie, Dan Hăulică intră în cinul bărbaţilor vrednici, îndreptăţiţi a se mîndri că ating 80 de ani într-o existenţă fertil dedicată integrării culturii româneşti în circuitul valorilor recunoscute universal. S-a impus atenţiei prin intervenţii operative, concepute a promova perceperea rafinată a conexiunilor moderne dintre artele plastice şi celelalte sfere de creaţie artistică, împletitură fină de vase comunicante înspre şi dinspre literatură. Într-un …
Nici ninsoarea, nici scăderea temperaturilor nu-i determină pe demonstranţii ieşiţi în spaţiul public, exasperaţi de guvernarea haotică, păguboasă şi abuzivă, să renunţe a protesta. Duminică, în a zecea zi, departe de a da semne de oboseală, prezenţa cetăţenilor – tineri şi vîrstnici, soţii şi soţi, uneori cu copii după ei fiindcă nu aveau cu cine să-i lase acasă – s-a arătat mai impetuoasă. Departe …
La București, ca și în imaginile transmise din țară, cu rare excepții, senzația neliniștitoare a fost de vraiște la toate nivelelurile. Strada și autoritățile păreau, deopotrivă, la cheremul hazardului. Revendicări precise, clare, mocninde, exasperante au scos oamenii din locuințe. Grupuri compacte strigau, pe tonalități mai mult sau mai puțin diferențiate, offuri și umilințe acumulate în mintea și sufletul tuturor. Nemulțumirile, amplificate prin opacitatea instituțiilor …
Izbea imediat la Cezar Petrescu vorbirea precipitată, încîlcită. Un debit verbal rapid se rostogolea pe fondul unei pronunţii defectuoase. I se potrivea expresia populară: „se băteau turcii la gura lui“. De unde graba asta la un moldovean get-beget, cu instrucţie şcolară completă la Iaşi? Nimic în făptura lui nu părea tihnit, aşezat. Se deplasa zorit pe stradă, în casă abia se aşeza la masa de …
A revenit pe un ecran bucureștean, pentru o seară, istoria funestului Mephisto așa cum fusese transfigurată cinematografic de regizorul ungur Szabó István în 1981, după lectura narațiunii lui Klaus Mann. În același an, filmul a fost distins la Cannes, iar după încă un an, obținea Oscarul pentru Cel mai bun film străin. A fost și a rămas mai mult decît o excelentă realizare artistică. …
Să tot fie vreo 15 ani, ba – socotind bine – chiar 20, de cînd auzeam întîia oară despre un domn stabilit undeva în Germania, frecvent călător la București mînat de irepresibilă ardoare pentru bibliofilie și unicate artistice din aria avangardei noastre. Investigator priceput? Investitor interesat? Deocamdată, apărea limpede că procedează cu tact la stabilirea contactelor eficiente. În vederea obținerii condițiilor necesare unui dialog …
A fost noaptea bibliotecilor. Desfăşurată în premieră, la Bucureşti, duminica trecută, îndată după lăsarea întunericului. Spre ora 21, parcul din incinta Academiei foia de lume, ca pe marile bulevarde. Tineri şi vîrstnici (unii cu nepoţi de mînă) se grăbeau să urce treptele ce conduc spre cataloage şi sălile de lectură sau să mai prindă un loc pe scaun în spaţiul amenajat pentru concerte à …
Mic de stat ca Beniuc („il piccolo presidente“) nu era, dar nici n-ar fi avut de ce să se creadă cine ştie ce făptură vînjoasă. Statura măruntă îi da lui Miron Radu Paraschivescu pînă tîrziu un aer adolescentin – accentuat şi de pălăriuţa cu boruri pleoştite, purtată „haios“ pe-o parte –, încît trecerea anilor părea fără efect sensibil asupra înfăţişării sale, conformă firii dispuse …
Duminică, 18 septembrie, s-a stins din viață B. Elvin, devotat slujitor al literaturii pînă în pragul dispariției, survenite dramatic, pe un pat de spital. Cei 84 de ani, împliniți la 24 august, nu-l împiedicau să răspundă zilnic îndatoririlor de redactor-șef al publicației trimestriale Lettre Internationale (versiunea românească), preocupat să asigure revistei o ținută intelectuală competitivă. Punea la contribuție, în redacția de care răspundea, o …
Nici cea mai fecundă imaginație n-ar fi anticipat ca, într-un decor dominat de vestigii feudale, presărate pe drumul spre castelele de pe Loara, să se producă reîntîlnirea cu opera lui Aurel Bauh, exponent al artei fotografice moderne, originar de pe meleaguri românești (născut în 1900, la Craiova). Un popas la Vendôme ar fi suficient justificat de reminiscențe livrești: Ronsard, Balzac – pînă să …
