Am scris, pentru rubrica mea dinAdevărul de marţea trecută, un articol despre Vasile Paraschiv, despre despărţirea lui de Valea Plîngerii care a fost lumea aceasta pentru el. Cum procedez uneori, cînd am emoţii cu vreun articol din pricina temei abordate, am trimis textul înainte de publicare cîtorva prieteni, pentru un fel de prelectură. Am fost mirat să constat cît de puţin este cunoscut, …
Acum doi ani, am scris un articol despre poetul Ion Mureşan în revista Vatra, care, pe bună dreptate, îi consacra un număr special. Anul trecut, i-am dedicat altul, la această rubrică. În ambele ocazii, am scris cu foarte mare plăcere, fiind un poet care îmi place foarte mult, dar tot în ambele situaţii, am scris şi cu o anume tristeţe, legată de sentimentul că …
Scriam săptămîna trecută că din colecţia de poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie, lansată pe 15 ianuarie la Botoşani, lipseşte volumul unuia dintre laureaţi, Mircea Dinescu. În opinia mea, indiferent de motivele refuzului, poetul a greşit. Partea bună este că eroarea poate fi remediată oricînd, pentru că editarea de antologii ale poeţilor laureaţi va continua. Sper, prin urmare, că poetul va reveni la sentimente …
Pe 15 ianuarie, la Botoşani, în cadrul ceremoniilor de decernare a Premiului Naţional de Poezie – care l-a avut anul acesta laureat pe Dinu Flămând – s-a lansat şi colecţia „Poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie“, publicată prin colaborarea organizatorilor locali ai evenimentului şi Editura Paralela 45, a colegului meu de generaţie Călin Vlasie. Au apărut însă doar nouăsprezece volume, în loc de douăzeci, …
Mulţi dintre cunoscătorii literaturii române de azi – iar publicaţia nu este citită de neofiţi! – vor spune că am greşit titlul. Şi pe bună dreptate. Cu toţii îl cunoaştem pe Bogdan Suceavă drept prozator, chiar unul redutabil, eventual şi ca autor de articole polemice bine construite. Pînă acum vreo trei săptămîni şi eu îl cunoşteam tot în aceste ipostaze – şi nu de azi, …
Una dintre cele mai intens şi favorabil receptate cărţi ale ultimelor luni este Documentele antume ale „Grupului de la Iaşi“ (întregite cu, mai ales, romanul-foileton al Artelului Textual, titulat, acela, „Brazde peste haturi“ Revisited) de Luca Piţu (Editura Opera Magna, Iaşi, 2010, 406 pagini). De pe blogul lui Ioan T. Morar pe cel al lui Dorin Tudoran – aceştia doi aflaţi uneori în coliziune …
Exact cînd revista iese pe piaţă, Dan Giosu, însoţit de famile, se află într-o maşină ce-l conduce pe malul Atlanticului. Dacă nu definitiv, atunci pentru foarte multă vreme. Soţia sa va fi medic în Bretagne. Să fie acest articol urare de bun drum! În urmă cu fix cincisprezece ani, cînd publica cel de-al treilea volum de poezii, Patru plus îngerul (1984), la zece ani de …
De joi pînă sîmbătă, Iaşiul a fost sub ocupaţia unui mic, însă vioi comando cultural paraşutat dinspre Bucureşti. Format din Doina Ioanid, secretar general de redacţie la Observator cultural, Cristian Cosma (alias un cristian, după cum semnează), de asemenea redactor laObservator cultural, dar şi „un auxiliar al literaturii“, după cum se prezintă, şi Victor Jalbă-Şoimaru, fondator al editurii Casa de Pariuri Literare, laolaltă cu …
La sfîrşitul săptămînii trecute, cu prilejul celei de-a treia ediţii a Festivalului de Poezie, organizat de Eis Art la Iaşi, l-am revăzut pe poetul Dinu Flămând, invitat special al evenimentului, după aproape un sfert de secol. Poate un pic mai masiv decît pe vremea cînd l-am cunoscut, în rest mi s-a părut neschimbat. Sigur, aş fi putut să-l revăd în toamna lui 1990, la Paris, …
În 1972, cînd am intrat la facultate şi, poate din această pricină, relaţiile mele cu literatura s-au intensificat, „cvartetul de aur“ al poeziei şaptezeciste ieşene – Mihai Ursachi, Cezar Ivănescu, Emil Brumaru şi Dan Laurenţiu – deja îşi luase zborul, fiecare dintre autori debutînd, cei mai mulţi publicînd şi a doua carte. Însă, în jurul revistei Alma Mater, ulteriorDialog, pe care o citeam încă …
Cînd va fi apărut acest articol, lungul turneu românesc din această toamnă al scriitorului Norman Manea va fi început deja. Chiar astăzi are loc întîlnirea organizată de această revistă. Însă turneul celui mai tradus scriitor de limbă română este mult mai amplu, cuprinzînd lansarea ultimelor apariții din seria de autor de la Polirom – inclusiv la Gaudeamusul tocmai început –, întîlniri cu cititorii, dezbateri …
Cred că persoana cea mai prezentă la întîlnirile din 4 şi 5 noiembrie de la MNLR şi de la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, dedicată Grupului de Acţiune Banat, a fost una care, din nefericire, nu putea să fie cu noi. Mă refer la regretatul poet şi disident Rolf Bossert, un prieten drag de care nu încetează să mi se facă dor …
Pe 4 şi 5 noiembrie va avea loc la MNLR un ansamblu de manifestări – dezbateri, recitaluri de poezie, proiecţia unui film, un concert de jazz – dedicate celui mai important grup de poeţi germani din România din ultimii 15 ani ai regimului comunist, Aktionsgruppe Banat, după cum, probabil, l-a numit Horst Weber, redactor la Die Woche, Grupul de Acţiune Banat, aşa cum sună în …
Sigur, dacă ne gîndim la austeritatea pogorîtă asupra educaţiei şi la curbele de sacrificiu prăvălite peste profesori, titlul articolului meu de azi poate să pară o glumă, una de-a dreptul macabră. Dar nu este, titlul e cît se poate de serios şi se datorează unui fel de turneu prin mai multe licee din Moldova, un turneu ad hoc, pentru că fiecare vizită a fost ocazionată …
Nu am numerotat cu „trei“ episodul de faţă, pentru că aveam de gînd să închei după două episoade, însă împrejurări neprevăzute, despre care va fi vorba mai departe, m-au împiedicat să pun punct. Sigur, e puţin ciudat să scrii final în cursul unei discuţii despre dialog, pe care l-ai dori global şi nesfîrşit, dar o să încerc să port piatra asta! Pînă la urmă, o …
Nu vreau să-mi contest textul de săptămîna trecută, vreau însă să-l completez cu mai multe aspecte pe care le-am uitat sau nu am mai avut spaţiu să le abordez acolo. Nu mi se pare inutilă scurta schiţă „istorică“ a hărmălaiei comunicaţionale postdecembriste, dar cred că ar fi fost necesar să precizez că, de la o lume a monologului total, univoc, cum a fost epoca …
În perioada imediat postrevoluţionară, dar o vreme destul de lungă!, genul meu preferat era pamfletul. Citeam şi scriam pamflete într-o veselie. Dar asta nu venea neapărat dintr-un uriaş talent în domeniu, cît din incapacitatea de a dialoga, din imposibilitatea de a crede că pot avea şi ceilalţi dreptate. A trebuit să am parte de prima mea ieşire în străinătate, participînd la începutul verii anului 1990 …
Pe poetul Dorin Tudoran îl ştiam de la primele sale volume de poezie, iar despre disidenţa sa ştiam cîte ceva din ceea ce auzeam la Europa Liberă sau, dinspre confraţi, prin „telefonul fără fir“. Pe om însă, l-am cunoscut tîrziu, cu prilejul lansării antologiei lirice de la Polirom, Tînărul Ulise, în primăvara anului 2000. Dar îl citeam mereu, oriunde îşi publica articolele, pe care …
Acum aproape un an, fiind la Cracovia, unde am avut norocul să-mi petrec vacanţele de iarnă în vreo nouă ani din ultimii doisprezece, am primit vestea primirii Nobelului de către excepţionala scriitoare germană, născută în România. Mi-a făcut plăcere să văd cum vitrinele tuturor librăriilor se împodobeau cu portretele şi cărţile sale deja traduse. O traducere nouă avea să apară pînă să mă îndrept eu …
Mai sînt cîteva ore pînă cînd trebuie să-mi trimit prin mail textul pentru rubrică şi se bat subiectele în mintea mea mai ceva decît grecii şi turcii în războiul pentru Asia Mică. Mai întîi, romanele comentate succint acum două săptămîni. Apoi, tocmai am terminat de citit volumul lui Dorin Tudoran cuprinzînd o parte din amplul său dosar de …
