Publicarea într-o primă ediţie completă, în original şi traducere, cu reproducerea tuturor versiunilor lingvistice existente în epocă – română, greacă, latină şi slavo-rusă – a Panegiricului lui Petru cel Mare (1714) de Dimitrie Cantemir (în Archaeus. Studii de istorie a religiilor, t. V (2001), fasc. 1-2, pp. 101-133, ediţie, studiu introductiv şi note de Paul Cernovodeanu, Mihai Carataşu …
Traseul în timp şi spaţiu pe care îl presupune succesiunea momentelor din care e alcătuită istoria poate fi privit ca un drum dus-întors nu neapărat în sensul interşanjabilităţii direcţiei de înaintare, ci în acela al mutaţiei proporţiilor, al alternării dimensiunilor, al du-te-vino-urilor dintre general şi individual. Odată conştient de această pendulare, profesionistul istoriei nu se va mai mira …
Modul în care se definea pe sine însuşi Truman Capote („Sînt un Paganini semantic“), într-un cuvînt de deschidere la romanul care l-a consacrat definitiv, Cu sînge rece, defineşte destul de bine demersul lui Reinhart Koselleck pe una dintre direcţiile sale fundamentale. Istoricul de activitatea căruia – deşi nu numai – se leagă afirmarea Şcolii de la Bielefeld a …
Revista Observator cultural este invitată la Festivalul de Poez Chestiunea statutului modernităţii în raport cu antecedentele şi succedentele ei este de repus permanent în discuţie. În „Primitivismul şi modernismul“, text apărut în limba română în volumul coordonat de Sorin Antohi, Modernism şi antimodernism. Noi perspective interdisciplinare (Bucureşti, Editura Cuvîntul, 2008), Hayden White observă dintru început că „«modernizarea» …
Generaţia noilor absolvenţi ai facultăţilor de istorie evită, în general, specializarea în studii medievale dintr-un motiv destul de simplu de înţeles. Este mereu mai uşor să parcurgi presa contemporană şi sintezele recente, fie şi în limbi de circulaţie, decît să sondezi evenimentele de acum şapte-opt secole, mai cu seamă că, pînă să o poţi face, ai de învăţat …
Înainte de a ne părăsi, omul de cultură parizian Alain Paruit şi-a legat numele de o restituire neaşteptată. El a corectat şi revizuit traducerea franceză dintr-un text inedit de E.M. Cioran, intitulat De la France (L’Herne, Paris, 2009, colecţia „Carnets“, 96 p.). S-ar fi zis că, după contrazicerea legendarei zgîrcenii la vorbă a gînditorului de la mansardă, prin …
Din pricina întîmplării, a proastei circulaţii a cărţii în România actuală, a lipsei de interes faţă de subiectele care nu sînt la modă sau a altor cauze, a trecut aproape necomentat – la vremea apariţiei sale – volumul de Scrisori şi documente inedite al lui Vasile Conta, publicat, cu cîţiva ani în urmă, de istoricul ieşean Florin Cîntec …
Neresemnîndu-se să păşească pe poteci bătătorite, Lucian Boia – istoric devenit spaima neomitografilor şi autor favorit al Humanitasului (care nu îi răsfaţă pe experţii domeniului, pariind decis pe criteriul vandabilităţii) – a dat la iveală de curînd o monografie dedicată celui mai popular monarh francez în rîndul românilor. Napoleon III cel Neiubit (Bucureşti, Editura Humanitas, 2008) uzează de …
Dintre experţii în istorie românească formaţi în Marea Britanie, Alex Drace-Francis este unul dintre numele prezente nu doar în revistele de specialitate, ci şi în publicaţiile de cultură. La fel ca Tom Gallagher ori Dennis Deletant, şi alături de Peter Siani Davies, mai tînărul lor coleg se recomandă atenţiei printr-o cunoaştere temeinică, livrescă, dar şi întemeiată pe frecventarea …
Printre istoricii români, dezbaterea pe tema imperiilor s-a legat mereu de o situaţie particulară: aceea că românii au fost, în trecut, nu doar o singură dată, supuşii unor mari imperii. Datorită acestui fapt, ceea ce pare să îi preocupe îndeobşte pe specialişti este problematica relaţiei dintre supuşii care am fost şi puterea dominatoare. Fie că este vorba despre …
Ajunsă la a doua ediţie, culegerea de studii Masoneria în Transilvania. Repere istorice (Tudor Sălăgean, Marius Eppel (coord.), Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2009) s-a îmbogăţit cu cîţiva autori şi cîteva noi abordări. Acesta ar trebui să fie destinul tuturor reeditărilor semnate de oameni încă activi şi încă în viaţă, cred, dacă respectivii nu şi-au părăsit între timp atelierul şi …
Cel mai impresionant lucru pe care l-am întîlnit în Reflecţii asupra pedepsei cu moartea (ediţie revăzută şi adăugită, introducere şi studiu de Jean-Bloch Michel, traducere de Ioana Ilie, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008, inclusă în Colecţia „Zeitgeist“, patronată de Vladimir Tismăneanu) a fost acela că, la mai bine de 200 de ani de la Iluminism şi la Revoluţia Franceză, …
Au fost necesare mai multe decenii pentru ca eseul lui Arthur Koestler Reflecţii asupra ştreangului şi cel semnat de Albert Camus pe o temă similară – Reflecţii asupra ghilotinei – să apară, reunite, şi în România (sub titlul comun Reflecţii asupra pedepsei cu moartea, ediţie revăzută şi adăugită, introducere şi studiu de Jean Bloch-Michel, traducere de Ioana Ilie, …
La un an de la trecerea sa din actualitate în panteonul culturii române, Monica Lovinescu revine în atenţie cu o culegere din scrierile sale intitulată Etica neuitării (antologie şi prefaţă de Vladimir Tismăneanu, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008, 492 p.). Inclus în colecţia „Zeitgeist“, acest prim florilegiu postum din moştenirea autoarei oferă o lectură politologică şi prin grilă morală …
După 20 de ani de la evenimentele din 1989, percepţiile asupra răstimpului inaugurat de acele momente de schimbare s-au mai decantat. Unii actori au mai părăsit scena sau şi-au modificat locurile, iar anumite documente bine păzite au devenit accesibile măcar unora dintre cercetători. Totodată, reflecţia interpretativă, grilele de lectură capabile să facă mai comprehensibile evenimentele cu o anumită …
Cum trebuie să procedezi cu Diavolul? Să treci pe lîngă el, prefăcîndu-te că nu îl vezi? Sau, mai bine, să te opreşti, să îl cîntăreşti şi să-l măsori, să-i faci portretul, analizîndu-i trăsăturile caracteristice, pentru a arăta că, la urma urmei, şi pretinsa lui invulnerabilitate poate fi demontată? Aceasta trebuie să fie una dintre dilemele multor istorici, a căror tăcere asupra unor subiecte – …
Sintagma „limbă de lemn“ a intrat în uz cu referire directă la o anume standardizare, anchilozare, stereotipizare a limbajelor specializate din zona ideologiei politice, măcar că asemenea fenomene se dezvoltă şi în alte arealuri. Există o limbă de lemn a absolvenţilor de filozofie, a istoriografiei oficiale, a criticilor de artă, a astrologilor şi a altor domenii şi subdomenii, …
Domnul academician Dan Berindei are exuberanta idee de a răspunde unei recenzii a subsemnatului în revista Cultura. O prejudecată curentă în mediile ştiinţifice de la noi şi de aiurea sugerează că răspunsul cel mai potrivit la recenziile critice ar fi... o nouă carte. Desigur, dacă nu eşti dispus să o faci, mai există o posibilitate: poţi revizui volumul …
Teza de doctorat a lui Cheng-Chung Lai, Istoriografia lui Braudel reconsiderată, a fost susţinută în cadrul Departamentului de Economie al Universităţii Naţionale Tsing Hua din Taiwan, fiind publicată în 2004 de către University Press of America. Capitolul ei iniţial, cel mai important din punct de vedere metodologic, se ocupă de cele cinci concepte-cheie ale viziunii istorice a maestrului …
