ÎN DEZBATERE

Actualitatea provocării

Secolul al XIX-lea, resimţit pentru multă vreme drept sinonim al modernităţii noastre, a continuat să funcţioneze şi în secolul al XX-lea ca însemn al unei identităţi consubstanţiale, cu care am păstrat o relaţie ombilicală, în ciuda diferenţelor care deveneau din mers tot mai vizibile, marcînd trecerea către un „altceva“. Treptat, spre sfîrşitul secolului al XX-lea, percepţia asupra actualităţii …

Citeşte articolul

Iluzia anticomunismului, o carte despre Raportul Tismăneanu

Cu cîteva zile înainte ca volumul Iluzia anticomunismului să ajungă în librării şi să fie lansat printr-o dezbatere publică (12 noiembrie, Muzeul Naţional de Artă Contemporană), spiritele s-au inflamat. Pe două bloguri, cele susţinute de Ioan T. Morar şi Mihail Neamţu, au existat cîteva afirmaţii hazardate. Consemnarea lui Mihail Neamţu se intitulează Atacul asupra Raportului Tismăneanu: stînga neo-marxistă …

Citeşte articolul

Coordonatorii răspund întrebărilor revistei

1. Care a fost motivul pentru care aţi dorit să apară volumul Iluzia anticomunismului şi de ce v-aţi angajat în calitate de coordonator? 2. Din punctul dvs. de vedere, ce lucruri trebuie spuse – şi nu s-au spus – despre Raportul Tismăneanu? 3. Ce autori aţi avut în vedere în alcătuirea volumului? Cine v-a refuzat? Este …

Citeşte articolul

Eminescu: apune mitul, renaşte scriitorul

Despre Eminescu învăţăm la şcoală, îl sărbătorim cu fast retoric de două ori pe an, îl cităm ritual şi îl invocăm pios sau dimpotrivă, îl contestăm vehement şi adeseori din pur teribilism. Fie că îl venerăm, fie că îl respingem, de cele mai multe ori uităm să îl mai citim, ne-am dezobişnuit să punem la îndoială verdictele formulate …

Citeşte articolul

Viaţa şi opera – cele două feţe ale monedei

Pare uşor de răspuns: „Ştim noi cine a fost Eminescu?“ se întreabă – şi ne întreabă – Ilina Gregori încă din titlul recent apărutului său studiu, consacrat unei ample şi minuţioase cercetări a perioadei petrecute de Eminescu la Berlin, între toamna lui 1872 şi vara lui 1874. Reformulată, întrebarea ar putea suna: „chiar vrem să ştim noi cine …

Citeşte articolul

Cine nu are acasă un Eminescu să-l cumpere (şi să-l citească)!

Nu ştiu alţii cum sînt, dar eu una, cînd citesc din Eminescu, nu am nicidecum senzaţia că excavez un mormînt sau că mă înăbuşă praful gros depus pe o statuie. Cînd citesc din Eminescu am pur şi simplu impresia reconfortantă că dialoghez cu un spirit viu; iar dialogul acesta nu presupune, ţin s-o subliniez cît se poate de …

Citeşte articolul

Eminescu – o identitate în mişcare

În Iluziile literaturii române, Mihai Eminescu este unul dintre puţinii scriitori pe care Eugen Negrici îi apreciază ca valoroşi în cadrul literaturii române, subliniind ideea că acesta mai are multe să ne spună şi deplîngînd lipsa lucidităţii şi prejudecăţile abordărilor menite să analizeze opera acestuia, cu tot ceea se ascunde în spatele formulelor inerte, a „exagerărilor pioase şi …

Citeşte articolul

Partea poetului. Prin text, dincolo de text

Într-o cultură tînără, dar ambiţioasă, grăbită din start să recupereze timpul pierdut, cu riscul inevitabil al mimetismului şi al improvizaţiei, personalitatea lui Eminescu a putut lăsa impresia unui fenomen inexplicabil, menit să compenseze, la modul eroic, destinul nostru meschin, de popor mic, fără altă vocaţie în afara supravieţuirii cu orice preţ. Cauze dintre cele mai felurite au contribuit …

Citeşte articolul

Eminescu între mască şi realitate

Imaginea lui Eminescu, pendulînd adesea între extrema aplogeţilor şi aceea a contestatarilor, continuă să fie, şi în prezent, suficient de puternică încît să se regăsească la nivelul dezbaterilor şi al polemicilor cu o neaşteptată prospeţime. Puţine sînt temele care se menţin atît de viu în imaginarul colectiv şi care sînt permanent supuse unui proces de resemnificare. Persistenţa statutului …

Citeşte articolul

Ca să scrii azi despre Eminescu trebuie să fii foarte deştept ori nebun

Ca să scrii azi despre Eminescu trebuie să fii foarte deştept ori nebun. Nu am pretenţia că fac parte din prima categorie şi, trag nădejde, nici din cea de-a doua. Astfel, mă văd silit să recunosc că motivele pentru care am decis ca Eminescu să fie subiectul meu, astăzi, nu prea au legătură cu puterea mea de pătrundere …

Citeşte articolul

Noi exerciţii exegetice eminescologice

Destul timp, discuţia despre Eminescu s-a cantonat, pînă la oboseală, după cum o permiteau vremurile, în zona judecării compartimentelor operei sale literare şi a creativităţii pe care acest autor prolific de postume a manifestat-o. S-ar fi zis că întreg poporul român nu este decît o lume de profesori de literatură şi exegeţi pasionaţi de cultura de vîrf, ceea …

Citeşte articolul

Deconstruind canonul critic

Publicăm în numărul nostru de săptămîna aceasta o serie de articole ce au ca punct de plecare incitantul volum al criticului şi profesorului universitar Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, lansat la ultima ediţie a Bookfest-ului. Provocatoare şi incomodă prin ipotezele pe care le pune în discuţie – slaba funcţionare a spiritului critic în cultura română, imposibilitatea unei istorii literare româneşti, persistenţa …

Citeşte articolul

Literatura română între complexe şi iluzii

Spiritul critic, gîndirea dubitativă, exerciţiul deconstrucţiei tabuurilor constituie, în lumea culturală românească, un lux pe care puţine voci şi l-au permis în epoca postdecembristă şi, cu atît mai puţin încă, în timpul regimului comunist. Faptul este într-atît de comun, încît abia apariţia unei cărţi pe care autorul o recomandă ca „repertoriu al energiilor pierdute, al situărilor greşite, al erorilor generalizate“ şi, mai departe, ca …

Citeşte articolul

Puncte în minus pentru o literatură iluzionată

Istoria oricărei literaturi naţionale este şi istoria marilor naraţiuni ideologice de legitimare care i-au dat, în timp, identitatea şi mizele. Privită de sus cu luciditatea unui ochi critic, istoria literaturii noastre oferă, în era zisă postnaţională, un spectacol deconcertant al mitizărilor consolatoare sau compensatoare ce i-au însoţit etapele mai convulsionate sau mai liniştite; majoritatea segmentelor sale (de la epoca medievală la preromantism şi romantism, …

Citeşte articolul

Spiritul critic sub anestezie

Atributele tranzitoriului La fel ca şi literatura însăşi, cercetarea literară trebuie să se supună periodic unui examen de autoevaluare, de redescoperire şi verificare a principiilor vitale ce-i garantează în mare măsură existenţa şi utilitatea. Aceste principii au un numitor comun: spiritul critic. Lucrarea lui Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, îşi propune să regîndească, „cu calm şi simplitate“, conceptele universalizate şi interpretările inerţiale care …

Citeşte articolul

Fals tratat de deziluzionare literară

Eugen Negrici întreprinde în Iluziile literaturii române un demers deconstructiv asemănător celui realizat de Lucian Boia, încă din anii ’90, la nivelul miturilorîmitografiei istoriei noastre naţionale. Cu doza de spectaculozitate şi de sfidare „scandaloasă“ subînţeleasă. Şi, în plus faţă de Boia, cu un bonus de charismă. Autorul acestei cărţi, eminent profesor de literatură română, pe cît de ataşat de obiect, pe atît de sceptic …

Citeşte articolul

„Schimbarea la faţă“ a literaturii române

„Este un suflu generos în pornirea de afirmare şi de distrugere, care transfigurează demonia vieţii istorice şi încunună culturile cu un nimb pe cît de fatal, pe atît de fermecător. Va fi o pată de neşters pe conştiinţa modernă iluzia înşelătoare a progresului.“ Aceste cuvinte au fost scrise de Emil Cioran în încheierea la Schimbarea la faţă a României, una dintre cărţile cele mai …

Citeşte articolul

Cum se scrie istoria. Mitologii defuncte, iluzii revizuite

Aflată abia la „stadiul gramatical“ cu un veac şi jumătate în urmă, sau, oricum, la un nivel de evoluţie nu mult peste faza preliminară, naiv-şcolărească, a compoziţiilor după model, literatura română s-a scris, ca mai toate literaturile mici, la foc iute, arzînd, cum se spune, etapele, după o vorbă devenită clişeu didactic şi nenorocit pretext de mîndrie naţională. Într-adevăr, cu excepţia unor momente de …

Citeşte articolul

Discontinuităţi şi relativism în istoria literară

Iluziile literaturii române a profesorului Eugen Negrici este o carte pasionantă şi de rară expresivitate, ce se citeşte nu ca o istorie a literaturii române – nici nu esteî nu-şi propune să fie aşa ceva –, ci ca o confesiune indirectă, implicită, a unui intelectual care a traversat anii pustiitori ai comunismului şi ale cărui iluzii proprii, investiţii enorme pe teritoriul literaturii, s-au văzut …

Citeşte articolul

Iluzii şi deziluzii

Statutul ficţional (perceput nu de puţine ori ca fals sau minciună) al textelor literare a iscat, de-a lungul timpului, nenumărate polemici pe marginea raportului real–imaginar în artă, dar şi în jurul relaţieiîgraniţei dintre etic şi estetic (antagonizate, deseori). Anul acesta, au apărut două cărţi ce îşi propun – şi reuşesc – să ne dezvăluie feţe nevăzute, dar cît se poate de reale, ale literaturii: …

Citeşte articolul