ÎN DEZBATERE

Ion Vianu, Necredinciosul

Am avut şansa să ajung la standul Cărţii Româneşti tocmai cînd se lansa, la recentul Bookfest, Necredinciosul. Mărturisesc că nu aveam în acel moment o idee formată în privinţa autorului; mai tîrziu mi-am dat seama că, deşi citisem cu mare interes nu numai Amintirile în dialog, ci şi, destul de recent, în presa literară, mai multe texte mici, …

Citeşte articolul

Terapia prin oglinzi şi măşti

Romanul Necredinciosul al lui Ion Vianu este o carte ale cărei sensuri rezonează în straturile cele mai ascunse ale conştiinţei. Un roman psihologic al timpurilor noastre, percutant, cu umbre grave. Un roman despre căutarea Sinelui în spatele măştilor, mai mult sau mai puţin transparente, pe care le poartă fiecare dintre noi, conştient sau nu. Doi prieteni şi-un …

Citeşte articolul

Petru Cimpoeşu: „Sînt un om de stînga, adică trăiesc din salariu“. Partea a doua din Formula 1 – chat cu scriitori români, organizată de Observator cultural

Georgiana: Cînd v-aţi descoperit vocaţia de prozator? Cînd aţi început să scrieţi literatură? P.C.: Am vrut să fiu scriitor din clasa a VII-a, am scris niscai poezii, în clasa a X-a am frecventat un cenaclu al elevilor, în primii ani de facultate nu am mai scris, mi-a fost frică să scriu, mi-era frică de restanţe, abia …

Citeşte articolul

(BUNA)STAREA TEATRELOR NATIONALE

Romania e o exceptie care nu confirma nici o regula: nicaieri in Europa (ori altundeva in lume) nu exista atit de multe Teatre Nationale ca la noi (la Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara, Tirgu Mures, Craiova, Sibiu), din ratiuni de respect pentru regiunile istorice, de intarire a identitatii nationale in zone cu populatie majoritar de alta etnie sau… sau... Mai mult, de vreme ce …

Citeşte articolul

Nationalele, mod de intrebuintare

Mosteniri ale rinduielilor politice antedecembriste, teatrele nationale din Romania incearca, de aproape doua decenii, sa-si redefineasca identitatea. Silite de noile imprejurari. Fiecare cum se pricepe sau nu. Unele au facut-o mai coerent, cu continuitate. Altele, cam la-ntimplare, sincopat, preferind inertia, plasindu-se in siajul lui „las’ ca merge si-asa“, golind de substanta titulatura de pe frontispiciu. Care, in multe cazuri, a ramas o simpla inscriptie. …

Citeşte articolul

De ce nu te poti tine de cuvint in Romania

„Cind se va simti mina dvs. la Teatrul National din Bucuresti? in cel mai fericit caz, peste un an. s…t E si un avantaj de timp: contractul meu este pe cinci ani si cred ca abia dupa doi ani pot vorbi de o intrare in normalitate.“ Se implinesc, peste putin timp, trei ani de la acest interviu acordat de Ion Caramitru lui Ovidiu Simonca, …

Citeşte articolul

Santierul TNC

La vremea premierei indoliate cu Hamlet, in 2002, scriam: Pentru Vlad Mugur teatrul nu e un relicvar, ci un santier din care se poate naste o casa, un regat, un destin pentru actori si teatrul lor. Poate mai mult decit spectacolul insusi, acest destin este sensul testamentului lui Vlad Mugur pentru actorii teatrului pe care l-a condus si la care s-a intors dupa ani de …

Citeşte articolul

National cu numele, provincial in rest

Teatrul National din Tirgu Mures poate fi considerat unul tinar, el dobindind acest statut in 1978 si functionind cu trupa de limba romana doar de vreo 40 de ani, trupa la care ma voi referi in cele ce urmeaza (pentru ca exista in cadrul acestui teatru si o trupa de limba maghiara, care insa nu face obiectul prezentei analize). Oferta in sine a fost variata …

Citeşte articolul

Ca sa vinzi bilete, lumea trebuie sa stie intii unde e casa. Dialog cu Maria Adriana HAUSVATER

Regizoarea Maria Adriana Hausvater (Ada Lupu, cum isi semneaza ea spectacolele) este, din 2005, directoarea Teatrului National din Timisoara (botezat „Mihai Eminescu“, surprinzator avind in vedere ca Eminescu nici n-a trecut pe acolo). Este cea mai tinara dintre managerii institutiilor romanesti de acest tip, iar faptul ca a cistigat concursul pentru conducerea TNT a fost pentru multi o surpriza. Situatia TNT e apropiata de …

Citeşte articolul

Versetele satanice intre literatura si fundamentalism religios

Punem in dezbatere, in acest numar al revistei Observator cultural, aparitia in limba romana, la Editura Polirom, a romanului Versetele satanice de Salman Rushdie. Convingerea noastra este ca orice dezbatere este necesara si aceasta trebuie purtata. Participa la dezbatere doi ziaristi, buni cunoscatori ai realitatii britanice, Claudia Postelnicescu (cu un master, la Birmingham, despre politicile de imigratie ale Uniunii Europene) si Alexandru Hancu (fost producator …

Citeşte articolul

Nepartinitorul Rushdie

Salman RUSHDIE Versetele satanice Traducere de Dana Craciun Editura Polirom, Colectia „Biblioteca Polirom“, Seria de autor „Salman Rushdie“, Iasi, 2007, 656 p. Exista doua planuri in Versetele satanice: unul al imigrantilor, o Londra tulburata, neprietenoasa cu nou-venitii, unde discriminarea este la ordinea zilei (sa nu uitam ca ne aflam in anii ’80, inainte ca politicile corecte fata de minoritati sa devina realitate intrinseca), si …

Citeşte articolul

Alb sau negru, nimic intermediar

De douazeci de ani, lumea islamica nu poate accepta ca romanul Versetele satanice e o opera de fictiune si continua sa-l acuze pe Rushdie ca e blasfemator la adresa Profetului Mohamed. Raspunsul nu e simplu de formulat. De ce nu-l „iarta“ pe autor? Rushdie este un musulman indian, complet „occidentalizat“, ceea ce presupune, inainte de orice, ca este liber sa gindeasca si sa-si expuna ideile. …

Citeşte articolul

Ironizam. Cu o exceptie

Sa luam urmatoarea ipoteza. Daca, pina la urma, cazul Salman Rushdie se poate condensa intr-un singur cuvint: aroganta? Nu, nu din partea scriitorului, nicidecum. in mod generic, e denumita „aroganta occidentala“: pretentia vesticilor ca le stiu pe toate si au raspuns pentru orice. Fenomenul exista, denumirea generica e insa gresita. Aroganta elitelor occidentale – despre asta e vorba. Progresiste si auto-proclamate, elitele. Acum citiva ani, …

Citeşte articolul

„Privirea critica nu e una distrugatoare“. Interviu cu Anca BAICOIANU

Ti-a fost frica in momentul cind a aparut romanul Versetele satanice la Polirom, in institutia unde lucrezi? Nu mi-a fost frica! Nici nu cred ca ar trebui sa punem problema din momentul aparitiei, ci din momentul deciziei de publicare. Versetele satanice n-a aparut prin generatie spontanee. A fost o lunga perioada cind cartea aceasta a fost in lucru. Nici luarea deciziei, nici aparitia propriu-zisa a …

Citeşte articolul

„Nu poti face teoria literaturii cu un terorist“. Interviu cu Bogdan-Alexandru STANESCU

Cind ati luat decizia sa publicati Versetele satanice? in martie 2006. in colectia „Biblioteca Polirom“ aveam deja un numar de romane traduse din opera scriitorului Salman Rushdie. Am dorit sa grupam aceste romane, sa le deosebim printr-o grafica mai speciala, in seria de autor „Salman Rushdie“. Pur si simplu, atunci, in martie 2006, am avut o discutie cu Silviu Lupescu. Ne-am intrebat: o facem sau …

Citeşte articolul

SEBASTIAN INTERPRETAT DE KRZYSZTOF CZYZ.EWSKI SI PAUL CORNEA

Interesul pentru opera lui Mihail Sebastian a dobindit conotatii europene. Recent, in Polonia, a aparut Jurnalul lui Mihail Sebastian, in traducerea lui Jerzy Kotlin´ski, cu o postfata de Krzysztof Czyz.ewski, pe care o publicam in acest numar; o analiza patrunzatoare a situatiei Romaniei si a avatarurilor prin care a trecut in anii ’30. Grupajul despre Sebastian cuprinde un pertinent articol al profesorului Paul Cornea. E …

Citeşte articolul

Jurnalul lui Mihail Sebastian

Postfata la editia poloneza

Editia poloneza a Jurnalului lui Mihail Sebastian, aparuta la Editura Pogranicze, in traducerea lui Jerzy Kotlin´ski, Sejny, 2007 Intr-o zi, calatorind prin Romania cu un grup de scriitori si cercetatori din diverse tari din Europa, am intrebat despre Eliade, despre prezenta filozofiei sale in tara care renastea dupa indelungata hegemonie a dictatorului Ceausescu. Spre surprinderea mea, s-a ajuns la o polemica aprinsa intre un …

Citeşte articolul

Mihail Sebastian si problema identitara in De doua mii de ani

Tema identitara se afla in miezul operei lui M. Sebastian. Pentru extrem de tinarul jurnalist brailean, intrat in redactia ziarului Cuvantul din anii studentiei, care se voia om de litere si autor de romane, problema originii sale etnice si a implicatiilor ei constituia nu doar un dat irevocabil, ci o preocupare cu caracter obsedant. Lévinas spune undeva ca „a te interoga asupra identitatii evreiesti inseamna …

Citeşte articolul

ORBITOR. ARIPA DREAPTA DE MIRCEA CARTARESCU

Vara aceasta s-a lansat ultimul volum al trilogiei Orbitor. Editura Humanitas a acordat autorului, Mircea Cartarescu, tot sprijinul posibil, eforturile de mediatizare fiind sustinute. in gazete, Aripa dreapta a fost indelung comentata si a devenit un volum controversat, cronicile pendulind intre o admiratie encomiastica si o critica severa. Au existat si luari de pozitie echilibrate, care au analizat, nuantat, plusurile si minusurile cartii. …

Citeşte articolul

Realitate-halucinatie-vis-amintire-istorie. Nu e prea mult?

Fara nici o indoiala, cea mai ampla si profunda mutatie in scrisul lui Mircea Cartarescu, dezvaluita in ultimul volum din trilogia Orbitor, este „coborirea in istorie“ a autorului. Ultima parte a Orbitorului, Aripa dreapta, nu mai este doar o istorie personala, ci este impregnata de evenimentele care au dus la prabusirea ceausismului, in decembrie 1989. O istorie care da buzna in scrisul lui Cartarescu, il …

Citeşte articolul