ÎN DEZBATERE

Neindignarea spiritului filozofic românesc

(revolta necreatoare)

Mirare la indignare: în timp ce spiritul poate cu adevărat filozofic, adică sensibil-raţional, al epocii se revoltă, se indignează, adevărat corp viu, la nedreptăţile epocii care tind să distrugă, pur şi simplu, din nou lumea, încercîndu-ne, la noi, în mediul filozofico-academic, un oarecare concurs pentru ocuparea nu ştiu cărui post didactic de către cineva evident aplecat mai curînd către cercetare a produs o indignare …

Citeşte articolul

Învăţămîntul filozofic fără Foucault, Derrida sau Deleuze – o greşeală majoră

În spaţiul public românesc se dezbat cu adevărat puţine lucruri. În afară de cîteva pseudoteme care se repetă fără ca discuţiile să ajungă la o concluzie sau măcar la un nivel decent al dezbaterii, spaţiul public este foarte sărac în forme de dialog cu adevărat constructive. Trăim, aşa cum ne anunţa Guy Debord, în anii ’60, într-o societate a spectacolului, al cărei rău nu putea …

Citeşte articolul

„Toate-s vechi şi nouă toate“

Noua Dreaptă, Noua Republică, Mişcarea Populară... o avalanşă de partide care pretind că sînt „noi“, dar în a căror titulatură răsună, strident, ecourile unor aventuri politice autohtone, care au sfîrşit în dictatură şi crimă. Cînd termenul „mişcare“ este atît de des invocat pentru a desemna forţe politice derivate din actualul partid de guvernămînt –, care a excelat, pînă acum, în succesive „schimbări la faţă“, …

Citeşte articolul

De la Lica Gheorghiu la Mihail Neamţu

Istoria se scrie în şoaptă. În ultima sîmbătă din luna februarie a anului trecut, Marius Oprea, şeful Institututului de Investigare a Crimelor Comunismului, a fost înlocuit din funcţie pe nepusă masă. Oprea nu va uita probabil niciodată pagina seacă din Monitorul Oficial, care a parafat schimbarea sa din fruntea instituţiei pe care o crease cu cîţiva ani înainte, deşi decizia plutea în aer de …

Citeşte articolul

„La muncă, nu la şuncă!“

Noua Republică sau de la Heidegger la cocălari

1. Mă întreb dacă ultimul argument al formării şcolare este cel de a-i putea manipula pe ceilalţi: învăţaţi, copii, învăţaţi, ca să dominaţi! După zeci de ani de lecturi grele, după ce prin faţa lui a trecut Andrei Pleşu, după ce mintea lui a înregistrat texte filozofice grele (ţin minte şi acum seara în care l-am ascultat prima oară la Societatea Română de …

Citeşte articolul

BIFURCAŢII. Privat. Management privat

În ultima vreme, am tot auzit o sintagmă nouă pentru nepriceputul care sînt în materie de economie mai mult sau mai puţin politică: „management privat“. Am înţeles că e vorba ca unele companii la care Statul e acţionar majoritar să primească o conducere privată (structura acţionariatului şi consiliul de administraţie rămînînd neschimbate). Lăsînd la o parte faptul că-mi e neclar cum poate un management privat …

Citeşte articolul

Un altfel de interbelic

S-ar fi putut numi „noul interbelic“ sau „un alt interbelic“ – însă discuţia pe care acest grupaj de texte intenţionează să o lanseze nu mizează pe înlocuirea unei paradigme existente, ci pe lărgirea ei. Interbelicul, aşa cum îl învăţăm în şcoală şi cum e el construit discursiv în imaginarul public, nu e doar idilic, ci şi „neterminat“. E un tablou selectiv, ce răspunde, în …

Citeşte articolul

Cînd s-a dat drumul la peisaj?

Reflecţii răzleţe despre trecutul din prezent

Dacă s-ar face un sondaj de opinie, printre cei şcoliţi în ultimii 20 de ani, despre autori români şi perioade ale culturii române, fără îndoială că pe primele locuri ar ieşi Emil Cioran, Mircea Eliade, Nae Ionescu, Constantin Noica, iar ca perioada cea mai prolifică a României – cea dintre cele două războaie. Cine nu are încredere în sondajele de opinie poate recurge la altă …

Citeşte articolul

Tertium datur: zona moderată a unei generaţii „extremiste“

Două sînt reprezentările dominante asupra „tinerei generaţii“ din România anilor ’30, deopotrivă responsabile pentru maniheismul ideologic transmis principalelor conflicte intelectuale din ultimele decenii. Există, pe de o parte, o imagine intens mitologizată a generaţiei spirituale „de aur“ ce a lansat pe orbita universalului elementele tradiţionale „specifice“ ale identităţii româneşti, extrăgînd-o din „minorat“. Consacrarea externă a tripletei Eliade-Cioran-Ionesco, martirajul anticomunist al celor rămaşi în ţară, charisma …

Citeşte articolul

Un altfel de Mircea Vulcănescu?

Ne propunem, în rîndurile următoare, să oferim cîteva indicii ale unui alt Mircea Vulcănescu, unul viu, dinamic, complex şi prezent în istorie ca martor, actant şi predictor. Un Mircea Vulcănescu despre care, în ciuda recuperărilor recente, încă se ştiu destul de puţine lucruri. Sociolog, filozof, teolog sau economist? Accentul pus pe Dimensiunea românească a existenţei a însemnat şi un accent pus pe dimensiunea …

Citeşte articolul

„Cauza feminismului va triumfa“

Drepturi şi mişcări de emancipare ale femeilor în România

O doamnă, soţia unui profesor universitar, se prezintă să-şi încaseze o sumă depusă ce-i aparţinea personal. Casierul refuză, motivînd că statutele se opun eliberării oricărei sume unei femei măritate, fără consimţămîntul soţului. Doamna, nedumerită, protestează şi cere statutele. Casierul avea dreptate. Un articol din statute era redactat în forma următoare: «Femeile măritate, copiii, minorii, interzişii şi nebunii nu-şi pot ridica drepturile fără autorizarea soţului, tutorelui …

Citeşte articolul

Băsescu: atac la Rege

Istoria unei săptămîni în care şeful Statului nu mai poate fi apărat decît prin tăcere

De unde a început totul? Miercuri, 22 iunie 2011, în emisiunea de la B1 TV, realizată de Ion Cristoiu şi Robert Turcescu, Traian Băsescu face următoarele afirmaţii consternante: Vedeţi, noi încă nu ne aşezăm corect valorile. Spre exemplu, pentru noi toţi şi pentru istorie, Antonescu rămîne responsabil de Holocaust împotriva evreilor şi a ţiganilor, ducerea lor în Transnistria, nu ştiu ce. Nimeni nu spune …

Citeşte articolul

Demisia!

Domnului Traian Băsescu – preşedintele României

Excelenţă, excelaţi în minciună, nedreptate, neruşine, incultură, derizoriu, prefăcătorie, mahalagism, vulgaritate, ipocrizie, fariseism, prefăcătorie, duplicitate, viclenie. Ca să nu se creadă că ceea ce vă scriu ar fi „sarcină de partid“, tocmai mi-am dat demisia din PNŢCD şi din funcţia de vicepreşedinte. Singura modalitate de a iubi astăzi România este de a spune adevărul despre dvs: aţi preschimbat Dreptatea şi Adevărul în Nedreptate şi Minciună, …

Citeşte articolul

Sfidarea stă cu preşedintele la masă

Uluitor în comportamentul şefului Statului nostru este că, după ce s-a lansat deunăzi în aprecieri profund eronate asupra unor scadenţe istorice, respinge, sfidă-tor, luările de atitudine ale unor prestigioşi intelectuali, îngrijoraţi de consecinţele nefaste pentru demnitatea prezidenţială. Imediat, în seara lejerei conversaţii televizate cu gazetarii Ion Cristoiu şi Robert Turcescu – asistenţi senini şi chiar amuzaţi pe seama degringoladei retorice agravate prin pasivitatea lor –, …

Citeşte articolul

Istoria iresponsabilităţii prezidenţiale

Într-o recentă emisune de televiziune, preşedintele Traian Băsescu a făcut cîteva afirmaţii şi a lansat cîteva acuze la adresa fostului suveran al României, regele Mihai. Casa regală şi regele Mihai au refuzat să comenteze afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu. Au făcut-o alţii. Cîteva zile am asistat la multe luări de poziţie. Unele vehement indignate şi folosind cuvinte dure la adresa şefului actual al Statului român, …

Citeşte articolul

O dezbatere care abia începe

Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu la adresa fostului suveran Mihai I de România au surprins. Ele redeschid însă dosarul evaluărilor referitoare la istoria noastră contemporană, arătînd că acolo unde istoricii ezită să se pronunţă, oamenii politici le-o iau înainte. Judecată mai severă Discuţia despre rolul regelui în evenimentele dintre 1940 şi 23 August 1944 nu este nouă. Noutatea o constituie o judecată mai severă a monarhului, …

Citeşte articolul

Bolşevizare, cedare şi rezistenţă

Puterea orbeşte raţiunea. S-a întîmplat în istorie la „case mai mari“ decît cea de la Cotroceni. Genialul Napoleon a schimbat configuraţia Europei, punîndu-şi fraţii regi. Hitler, un criminal, principalul iniţiator al Holocaustului din Germania, Polonia şi Franţa, nu a înţeles nimic din dezastrul trupelor napoleoniene din Rusia. Aşa şi preşedintele Traian Băsescu, în limitele puterii pe care o deţine, face declaraţii pripite şi necugetate, făcîndu-l …

Citeşte articolul

Fals în declaraţii cu preşedintele României

Revizionism, uitare şi distorsionare

În noaptea cînd preşedintele României lansa un atac imund la adresa regelui Mihai se împlineau exact 70 de ani de la declanşarea războiului împotriva Uniunii Sovietice. Şapte decenii de controverse, de schisme istoriografice, de uitare, de obnubilare şi ocultare sistematică a adevărului istoric cu privire la cea mai grea şi mai tulbure perioadă pe care au traversat-o Europa şi România în particular în secolul al …

Citeşte articolul

E regele gol sau preşedintele beat?

În aprilie 1990, cînd dorea să revină în ţară cu ocazia Sfintelor Paşti, regelui Mihai i-a fost refuzată cererea de viză. Dorea să îşi revadă ţara, din care a fost alungat în 30 decembrie 1947. În aprilie 1990, Traian Băsescu era director în Ministerul Transporturilor şi inspector-şef al navigaţiei civile. În 25 decembrie 1990, regele Mihai este arestat, practic, pe autostrada Bucureşti – Piteşti şi …

Citeşte articolul

Cine urcă şi coboară scara adevărului

Nu mi-aş fi putut imagina niciodată că limbajul unui preşedinte al României, în anul 2011, va putea aduce atît de grave ofense României şi românilor, precum şi tuturor instituţiilor şi valorilor materiale şi spirituale, patrimoniale sau prezente ale ţării noastre. Am fost şocată să aud din gura preşedintelui României, după aproape 67 de ani, în iunie 2011, tocmai cuvintele rostite de Adolf Hitler pe …

Citeşte articolul