MEMORIALISTICĂ

Iluziile anilor romantici

Cu Anii romantici, Gabriela Adameşteanu reuşeşte o dublă performanţă, aceea de a oferi, între copertele unui singur volum, două naraţiuni la fel de puternice: un excurs autobiografic de intensă autenticitate şi, pe de altă parte, povestea dramatică a unei întregi categorii sociale – intelectualitatea – prinse în vîltoarea istoriei, într-un cu totul alt moment istoric decît cel evocat în Dimineaţă pierdută, dar la fel de …

Citeşte articolul

Mirajul anilor romantici

Două apariţii editoriale importante au avut loc la ediţia recent încheiată a Bookfest-ului: pe de o parte, publicarea volumului memorialistic al prozatoarei şi jurnalistei Gabriela Adameşteanu, Anii romantici (Polirom, 2014), iar pe de altă parte, apariţia ediţiei integrale a Jurnalului lui Radu Petrescu (Paralela 45, sub îngrijirea Adelei Petrescu).Anii romantici, un volum ce adună „amintiri, gînduri“ – aşa cum indică, nepretenţios, subtitlul său –, este …

Citeşte articolul

Disecţii (I)

Asupra dificultăţii unui excurs memorialistic, considerat facil de spirite ele însele facile, avertizează Gabriela Adameşteanu în finalul unui capitol din Anii romantici: „Evenimentele vieţii noastre, cu motivaţia care le irizează, sînt inextricabil legate între ele, iar cînd începi să le urmăreşti explicaţiile cresc, se ramifică, coboară în adîncimi. Fiecare întîmplare are o rădăcină în trecut, iar trecutul fiecăruia se varsă în fluviul istoriilor de familie …

Citeşte articolul

Provizoratul anilor romantici (I)

Au trecut 25 de ani de la căderea comunismului, dar analizele serioase, sistematice, cu privire la literatura şi – poate mai ales – la configuraţia, (re)poziţionările, mizele, dezbaterile, tensiunile, conflictele lumii literare (şi, mai larg, intelectuale) româneşti postdecembriste întîrzie să apară. Încep să apară, în schimb – şi acesta e un semn bun! –, scrieri cu caracter memorialistic despre perioada anilor ’90, despre iluziile, deziluziile, …

Citeşte articolul

O carte-eveniment: „Anii romantici“

La Bookfest 2014, Gabriela Adameşteanu a lansat volumul memorialistic: Anii romantici, apărut în seria de autor „Gabriela Adameşteanu“ iniţiată de Editura Polirom. „Pentru mine, cartea aceasta reprezintă o victorie a vieţii contra imaginaţiei, a realităţii contra ficţiunii. Dar poate şi ce am scris aici este tot ficţiune, ficţiunea mea despre viaţa trăită sub semnul miracolului istoric şi al neliniştii că ne vom întoarce de …

Citeşte articolul

Asumarea matură a imaturităţii

Livius Ciocârlie – Exerciţii de imaturitate

Drama confuziei e veche de cînd lumea, talmeş-balmeşul din om fiind poate cel mai greu de pus în ordine. Inepuizabil şi serios, aşezat pe nisipuri mişcătoare, ca şi jocul măştilor. Greu s-o găseşti pe cea adevărată. Faţa, nu masca. Dacă mai există. Iar dacă reuşeşti să dai de acel inform-curgător „autentic“, e şi mai greu să-l scoţi la suprafaţă, să-l faci şi să-l laşi să …

Citeşte articolul

Rîsul lui Agopian

Ştefan AGOPIAN – Scriitor în comunism (nişte amintiri)

Nu cred că a fost floare la ureche pentru Ştefan Agopian să se decidă să scrie aceste amintiri despre formarea lui ca scriitor în perioada comunistă. Nu pentru că ar face cine ştie ce devoalări care l-ar pune într-un raport încordat cu breasla, a mai făcut-o şi nu cred că l-ar incomoda foarte tare un nou episod. Mai greu e să dezvălui conflictele cu tine, …

Citeşte articolul

Ucenic, calfă, meşter (II)

Ştefan AGOPIAN - Scriitor în comunism (nişte amintiri)

Omologarea lui Ştefan Agopian, ca prozator, de către Paul Georgescu, într-o cronică „fulminantă“ din România literară (septembrie 1981), e pusă de memorialistul din Scriitor în comunism în finalul apoteotic al parcursului său de scriitor, evident neîncheiat la data respectivă, ci, practic, abia ieşit la lumină. Similitudinile cu Viaţa ca o pradă se menţin. Şi la Preda, şi la Agopian vedem o luptă îndîrjită pentru afirmarea …

Citeşte articolul

Ana Blandiana şi timpul pe care l-a străbătut

Ana BLANDIANA - Fals tratat de manipulare

Anul acesta se împlinesc zece ani de cînd am cunoscut-o „virtual“ pe poeta Ana Blandiana şi opt ani de cînd am întîlnit- o, în persoană, la Institutul Cultural Român din Tel Aviv. Poeta le este cunoscută nu numai cititorilor de limbă română, ci şi cititorilor de ebraică, datorită traducerilor făcute de Haim Naghid, Moshe Granot şi Shaul Carmel. Am ajuns să o cunosc pentru …

Citeşte articolul

Ucenic, calfă, meşter (II)

Ştefan AGOPIAN – Scriitor în comunism (nişte amintiri)

Omologarea lui Ştefan Agopian, ca prozator, de către Paul Georgescu, într-o cronică „fulminantă“ din România literară (septembrie 1981), e pusă de memorialistul din Scriitor în comunism în finalul apoteotic al parcursului său de scriitor, evident neîncheiat la data respectivă, ci, practic, abia ieşit la lumină. Similitudinile cu Viaţa ca o pradă se menţin. Şi la Preda, şi la Agopian vedem o luptă îndîrjită pentru afirmarea …

Citeşte articolul

Ucenic, calfă, meşter (I)

Ştefan AGOPIAN - Scriitor în comunism (nişte amintiri)

Sînt scriitori cu un stil atît de personal, atît de al lor şi făcînd una, ca o pastă, cu materia ficţională organizată compoziţional, încît pot fi recunoscuţi – de către un cititor cu experienţă – după o singură frază. Ştefan Agopian se numără printre ei; iar scriitura Agopian este distinctă, inconfundabilă şi de neimitat. După 1990, cînd a început să facă publicistică, într-un context …

Citeşte articolul

O fată de la Carei

Nadia ANGHELESCU - Mic jurnal cu amintiri

Prin Mic jurnal cu amintiri de Nadia Anghelescu, carte care se adaugă unui număr impresionant de apariţii postrevoluţionare, genul cunoaşte o continuare şi o ilustrare; dar şi o variaţie tipologică semnificativă, ce face cartea de faţă memorabilă. Autoarea, încercînd să se urmărească de-a lungul propriei biografii, nu polemizează cu strădaniile autoeroizante ale altor memorialişti ori diarişti autohtoni. Îşi vede de drumul său, nu numai în …

Citeşte articolul

Profesorul nostru Paul Cornea

Acum cîteva luni, Profesorul cu care lucram, de peste trei ani, la cartea Ce a fost – cum a fost mi-a spus că are, pentru mine, o surpriză. Despre ce e vorba? – l-am întrebat, mascîndu-mi (nu întru totul) curiozitatea. Nu a vrut nicicum să-mi spună. „Surpriza e surpriză.“ I-am făcut o nouă vizită, am mai discutat despre „runda“ aflată în lucru şi, la întrebarea …

Citeşte articolul

Pasionat de libertate, de Bucureşti şi de limba română: Suspect

Jan Willem BOS – Suspect. Dosarul meu de la Securitate

Într-un volum care se anunţă a fi unul dintre evenimentele editoriale ale acestui an, Jan Willem Bos ne povesteşte cum a ajuns să fie interesat de studiul limbii române: „Printr-un concurs de împrejurări ajunsesem să studiez româna. Iniţial dădusem la o facultate care îmi displăcea, după care am revenit la planul alternativ: să studiez o limbă străină. Fiindcă nu aveam ambiţia de a deveni …

Citeşte articolul

„Singuratica“ (II)

Lena CONSTANTE – Evadarea tăcută. 3000 de zile singură în închisorile din România. GALERIE FOTO: Lena Constante, fotografiată de Dinu Lazăr

„Manejul“ este numai una dintre torturile pe care o femeie încăpățînată ca Lena Constante, care nu se lasă reeducată, le suportă și, mai tîrziu, le descrie. Evadarea tăcută face un inventar al lor, dar nu pe o pagină, ci pe mai multe, în epicitatea cîte unei scene retrăite sub ochii cititorului. Efortul de sistematizare a experienței concentraționare este dublat de unul, scriitoricesc, de …

Citeşte articolul

„Singuratica“ (I)

Lena CONSTANTE – Evadarea tăcută. 3000 de zile singură în închisorile din România. GALERIE FOTO: Lena Constante, fotografiată de Dinu Lazăr

Există în Evadarea tăcută a Lenei Constante două fragmente date cu litere italice și cu un rol important în carte: fiindcă arată cititorului, în chipul lipsit de orice ostentație al autoarei, modalitatea de construcție a mărturiei sale epice. Ambele fragmente sînt dinspre finalul cărții și primul expune direct proiectul, laolaltă cu condițiile lui de materializare și difuzare: „Septembrie 1980. Este …

Citeşte articolul

Literatura, soluţia lui Rushdie împotriva fundamentalismelor

În 1989 (pe 14 februarie, chiar de Ziua Îndrăgostiţilor, ce ironie!), cînd lumea est-europeană asista la o schimbare din temelii a vechii ordini economice şi politice, în alte colţuri ale lumii se prefigura un alt tip de conflict ce avea să capete proporţii de neimaginat în deceniile următoare şi care nu şi-a găsit nici în prezent rezolvarea: ciocnirea dintre lumea seculară şi fanatismele de tip …

Citeşte articolul

Realități incompatibile

Joseph Anton, atipicul volum de memorii al lui Salman Rushdie avînd în centru anii în care a trăit sub amenințarea fatwei, „condamnarea la moarte“ lansată de ayatollahul Khomeini, e o scriere la fel de multistratificată, cu numeroase fire narative și interpretări posibile, ca oricare dintre cărțile lui de ficțiune – iar una dintre aceste lecturi posibile este chiar cea de cheie pentru cifrul extrem de …

Citeşte articolul

Marea hăituială

„Teama era duşmanul principal, de ea trebuia să mă tem, nu de ei“ (Mircea Daneliuc, Pisica ruptă) I-am văzut ascunzîndu-se la Stockholm şi la Öregrund, la Gimo şi la Uppsala. Ascunzîndu-se mai întîi acolo, în nordul scandinav, de cei care îi declaraseră personae non gratae la alte latitudini, în ţări îndepărtate, unele prea puţin luate în seamă de mulţi europeni. Kurzi fugiţi din …

Citeşte articolul

Note despre „Internaționala mea“

Ion IANOŞI - Internaţionala mea. Cronica unei vieţi

A scrie despre memoriile lui Ion Ianoși, reunite într-un tom impunător, e din start o întreprindere dificilă: pe ce să te axezi, ce să subliniezi și ce să lași deoparte, în legătură cu ce să faci comentarii? E vorba despre 856 de pagini în care sînt rezumate opt decenii de viață, prezentate cu o obiectivitate căutată și acribioasă. A le „întîmpina“ într-o pagină de revistă …

Citeşte articolul