Nr. 642 (31)

S-au formulat frecvent întrebări legate de ceea ce are de oferit – şi e dispusă a oferi – societatea românească elitelor ei intelectuale, acest termen de maximă generalitate, „societate“, înglobînd voci cît se poate de diferite (ca portanţă, ca pertinenţă, ca relevanţă, ca putere de rezonanţă etc.), de la marea masă a cetăţenilor contributori la buget şi/sau a „asistaţilor social“ pînă la decidenţii din …

Trecerea Institutului Cultural Român de sub autoritatea Preşedinţiei sub cea a Senatului şi forţarea debarcării echipei manageriale din jurul lui Horia-Roman Patapievici au fost făcute sub pretextul „depolitizării“ instituţiei. Nu a fost cîtuşi de puţin clar cum a făcut ICR-ul politică în sensul unei politici pedeliste ori filobăsiste. Că artiştii susţinuţi prin programele ICR-ului au făcut adesea politică în sensul unei confruntări cu probleme …

În ultimii ani, am tot primit fel de fel de filmulețe postate pe YouTube, de la diverși prieteni răspîndiți prin orașele Europei sau ale Orientului Mijlociu. Nu era nevoie de ele ca să aproximez și să intuiesc un fenomen grav care se petrece sub ochii noștri. Orașele Europei, din nordul scandinav și pînă la sudul mediteranean, sînt cuprinse de febra islamică. Fel de fel …

Ca de fiecare dată cînd începe școala, opinia publică românească redescoperă problemele educației. După patru ani de criză economică și aproape trei ani de austeritate, învățămîntul românesc, călit în reforme mereu începute și niciodată terminate, abia dacă mai supraviețuiește. Iar cînd e vorba despre învățămînt, mai ales despre țelurile sale, Rousseau este o referință obligatorie. Și așa ar fi trebuit să fie și în …

Cum va arăta România politică după alegerile parlamentare din 9 decembrie? Blocul USL și formațiunile politico-civice emanate de Traian Băsescu, PDL în primul rînd, vor duce trena unei curse care va resuscita particularitățile tipologiei electorale de la ultimul referendum. Competiția ar putea fi astfel bruiată de ingerința unor jocuri murdare: cercuri judiciare partizane, documente compromițătoare, șantaje, repoziționări ale serviciilor de informații, mesaje externe direcționate …

Despre plagiatul lui Victor Ponta. Rectorul Universităţii din Bucureşti, profesorul Mircea Dumitru, fost decan al Facultăţii de Filozofie din cadrul aceleaşi universităţi, a reuşit să alcătuiască o comisie de experţi pentru analizarea lucrării de doctorat a premierului Victor Ponta, susţinută în 2003. Cei trei specialişti în Drept, care au lucrat la solicitarea rectorului Universităţii din Bucureşti, au reuşit să-şi finalizeze Raportul de expertiză ştiinţifică. …

Alexandru Dobrescu – director al ICR Paris  În vederea consolidării rețelei de institute din sfera Institutului Cultural Român, conducerea ICR l-a desemnat în funcția de director al Institutului Cultural Român de la Paris pe dl Alexandru Dobrescu, personalitate de prim plan a culturii române actuale, cunoscut publicist și editor din Iași. Una din preocupările majore ale noului director va fi asigurarea participării prestigioase a …

A FOST   - Concurs de desene la Ambasada Germaniei. Pe 13 septembrie a avut loc, la reşedinţa ambasadorului Germaniei, festivitatea de premiere a concursului de desen organizat cu prilejul aniversării a 20 de ani de la încheierea Tratatului româno-german privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa, semnat la 21 aprilie 1992. Au fost premiate cele mai bune zece desene din fiecare grupă de …

Ce relevanţă mai au, la noi, categoriile politice „dreapta“ şi „stînga“? Cum poate fi PSD şi, prin extensie, USL de stînga? Cum rimează principiile stîngii europene cu privatizarea a tot ce se mai poate privatiza, inclusiv a serviciilor de bază şi a sănătăţii? Unde scrie că privatizarea e panaceu? Şi cum să accepte axioma asta mincinoasă un partid de stînga? Ce partid de stînga din …

S-au formulat frecvent întrebări legate de ceea ce are de oferit – şi e dispusă a oferi – societatea românească elitelor ei intelectuale, acest termen de maximă generalitate, „societate“, înglobînd voci cît se poate de diferite (ca portanţă, ca pertinenţă, ca relevanţă, ca putere de rezonanţă etc.), de la marea masă a cetăţenilor contributori la buget şi/sau a „asistaţilor social“ pînă la decidenţii din politică …

Cum ar fi dac-am trăi în secolul al XIX-lea și am putea călători în timp ca acum de la Paris la Londra? Sau dacă am trăi pe viu o invazie a unor marțieni dotați cu mașinării complicate? Pe 25 și 26 septembrie, scriitorul spaniol Félix Palma vine la București – la Librăria Cărturești și la sediul Instituto Cervantes din bulevardul Regina Elisabeta 38 – pentru …

În timpul marşului pe gheţuri, Reynolds evită să stea lîngă căpitan, deşi acela ar fi fost locul cel mai potrivit pentru el. Nu avea chef să se angajeze în vreun duel verbal cu Macready în timp ce avansau prin zăpadă, astfel că rămase intenţionat în urmă, pînă ce ajunse lîngă Griffin, pricăjitul marinar care prin comentariile lui reuşise să-i aţîţe curiozitatea. Îşi aminti că Griffin …

Un nume aproape uitat, pe nedrept, desigur, este cel al lui Ilie – Elie! – Dăianu. Din producția acestui militant român din Transilvania aparținătoare la Monarhia Bicefală, Ilie Moise a alcătuit o colecție de Scrieri (Editura Renașterea, Alba Iulia, 2010, 360 p.), căci protopopul a fost nu doar un om politic important, ci și un condeier exersat. La numai două decenii după ce Titu Maiorescu …

Prozatorul Radu Ţuculescu (n. 1949) – pe care îl ştim mai ales pentru mai recentele volume Povestirile mameibătrîne (2006) şi Stalin cu sapa-nainte (2009) – a mai publicat anul acesta un roman cu un titlu cu acroş, Femeile insomniacului. E un roman poetic şi parodic, erotic şi liric, care trăieşte prin forţa personajului său principal, insomniacul Septimius (Timi) Ilarie – insomniac precum sultanul din O …

Încet-încet, adevărul factual al unor secvenţe şi episoade din vieţile traumatizate ale unor intelectuali români, în timpul regimului comunist, capătă o solidă bază documentară. Nu mă refer, bineînţeles, la „revelaţiile“ şi la scandalurile mediatice suscitate, periodic, prin livrarea pe piaţă a cîte unui subiect gras. Am analizat această reţetă a compromiterii publice într-un articol, „Adevărul, bucăţele“, ce a atras replici vehemente din partea unui intelectual …

Povestea de mai jos este o încercare de a arăta, încă o dată, cum trauma comunismului a afectat, în mod direct, omul. Comunismul nu a fost un sistem. Sistemele sînt matematice. Cînd am început să scriu rîndurile de mai jos, am pornit de la premisa că oamenii nu pot fi făuritorii unei căi, ci doar că pot fi oameni prin ei înşişi, prin viaţa şi …

John Steinbeck a avut nevoie de un automobil, un cățel și cîteva luni bune ca să străbată toată America și să scrie o carte fermecătoare despre țara lui. Lui Alexandru Andrieș i-a fost suficient să aibă la dispoziție două săptămîni și o mătușă. Dar ce mătușă, zdravănă femeie! Să bați zile în șir, în lung și-n lat, România, cu o tenacitate demnă de Vitoria Lipan …

Recent, discursul public, simbolurile promovate și, mai ales, limbajul liderilor așa-zi­selor noi mișcări de drepta din spațiul mioritic mi-au dat fiori. Premisa conceptuală a acestui comentariu este aceea că orice ideologie se manifestă prin discurs, respectiv, că putem identifica trăsăturile generale ale unei ideologii studiindu-i limbajul, structurile narative. De pildă, lexicul fascismului, după cum arăta Terry Eagleton în studiul său clasic (Ideology. An Introduction, 1991), …

Cei care cred că reprezentanţii Noului Cinema Românesc nu sînt capabili să realizeze filme de public, ar trebui să meargă să vadă Despre oameni şi melci, al doilea lungmetraj al lui Tudor Giurgiu. Iar cei care nu cred, cu atît mai mult.   Scenariul lui Ionuţ Teianu, avîndu-şi originea într-o ştire de ziar din urmă cu un deceniu, i-a oferit regizorului materia primă pentru o …

Maratonul Teatrului Independent – desfășurat la București între 10 și 16 septembrie 2012 – e chiar un fel de maraton, avînd în vedere numărul mare al spectacolelor programate într-o zi și distanța de parcurs dintr-un spațiu de joc într-altul. Spectacole multe, de genuri diferite și anvergură valorică – la fel, care trasează un peisaj al „independenței“ bogat cantitativ, dar nu neapărat și divers. În interviul …

Unii dintre cunoscuții mei îmi spun că au renunțat să mai meargă la teatru pentru că „se țipă“ prea mult pe scenele noastre. Înclin să le dau dreptate, dar, pe altă parte, nu sînt de acord cu cei care le aplică această etichetă doar actorilor din garda veche. Nu doar pe scena TNB sau la Nottara se joacă prea apăsat, mulți dintre actorii tineri au …

Cea de a cincea ediţie a Festivalului Undercloud (3-13 septembrie 2012), care a adus pe scenă, cu puţin înaintea începerii stagiunii oficiale, unele dintre cele mai bune spectacole de teatru independent ale ultimilor ani, a venit cu o noutate semnificativă faţă de ediţiile anterioare: o ediţie-concurs, cu un preşedinte onorific – Andrei Şerban – şi un juriu format din George Ivaşcu (directorul Teatrului Metropolis), Coca …

Scriitoare şi regizoare, Chris Simion, care a înfiinţat în 1999 compania de teatru D’AYA, preşedinte onorific fiind Pascal Bruckner, organizează de cinci ani Festivalul de teatru independent Undercloud, care anul acesta a propus o nouă formulă: un festival-concurs (cu menţiunea că spectacolele marca D’AYA nu au participat la concurs). Chris Simion a absolvit Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale“ Bucureşti, secţia Teatrologie, în …

Daniel Knorr s-a născut în 1968 la Bucureşti, iar în prezent trăieşte şi lucrează la Berlin. Artistul aparţine circuitului artistic internaţional, a reprezentat România la cea de-a 51-a ediţie a Bienalei de la Veneţia şi a fost prezent, printre altele, în cadrul celei de-a VII-a ediţii a Manifesta European Biennial, iar lucrările sale au fost expuse în instituţii-reper dedicate artei contemporane precum Centre Pompidou din …

Primul fapt pe care îl semnalăm este latura ludică, nonpeiorativă a titlului ales pentru textul de faţă, inspirat în mod voit direct din tematica noii serii de lucrări cu care „a ieşit la rampă“ Roman Tolici. Pentru a stabili coordonatele evenimentului plastic la care ne vom referi, pe 13 septembrie 2012, Galeria H’Art şi-a deschis „stagiunea“ de toamnă cu o expoziţie într-adevăr specială: Sweet Nightmares, …

În oraşul german Dresda se află una dintre cele mai frumoase săli de operă din lume. Cu o istorie marcată frecvent de momente dramatice, Semper Oper a rezistat, în timp, tuturor încercărilor, a renăscut mereu din propria cenuşă şi şi-a cîştigat ferm rangul de teatru liric european modern şi ambiţios.   Construcţia edificiului conceput de Gottfried Semper şi situat pe malul Elbei a …

Dacă ar fi să încerc marea cu degetul, adică să continuu filmarea şi editarea portretelor de muzicieni români (foşti sau încă actuali) din diaspora, l-aş înmuia în ocean. Adică aş traversa Atlanticul pentru a-i întreba de sănătate (mai întîi adăstînd la New York) pe următorii: Dan Lecca e considerat de ani de zile unul dintre cei mai mari (dacă nu cel mai mare) fotografi ai …

Comentatorii ediţiilor on-line ale gazetelor, cîte mai sînt, actuale (nu mai puţin aceasta), poartă, într-un jargon recent, numele de postaci. Termenul (un nomen agentis, doct vorbind) provine, bineînţeles, din prelungirea cu sufixul -ac a verbulului la modă a posta, – tot astfel cum un răspîndac e cel ce răspîndeşte zvonuri, sau un cufundac o pasăre cu smoc (era să spun cu fundă!) ce-şi cufundă capul …

În 1952, la împlinirea a o sută de ani de la naşterea lui I.L. Caragiale, au avut loc, în întreaga ţară, ample manifestări omagiale. Tînăra „Republică Populară Română“, condusă de regimul „democrat-popular“, va folosi cu mult succes opera lui Caragiale, în special comedia O scrisoare pierdută, ca material propagandistic în demascarea racilelor regimului „burghezo-moşieresc“. O veritabilă antiteză, chipurile, cu „democraţia“ alegerilor desfăşurate sub conducerea „clasei …

Unul dintre site-urile pe care le-am dat ca exemplu de vitalitate în spațiul literar SF românesc din  2012 a fost Gazeta SF de la www.gazetasf.ro. Asta s-a aflat la Convenția Europeană de la Zagreb, odată cu Istorioara Ficțiunii Speculative Românești (ai cărei cei mai buni editori sînt, pînă la ora de față, portughezii de la International SF Magazine). Or deja se știa în fandom …

Desemnări. Așa cum s-a anunțat, Institutul Cultural Român este angajat să-și diversifice și să-și îmbogățească activitățile și să se deschidă complet spre beneficiari. O primenire a structurilor este indispensabilă. În acest sens, pe baza analizelor operate, conducerea ICR a desemnat-o pe doamna Alexandra Nica-Zdaniuk, personalitate culturală și diplomatică, în funcția de director al Institutului Cultural Român de la Varșovia. De asemenea, doamna Gabriela Matei, …