Bianca BURŢA-CERNAT

Katherine Mansfield în România

Katherine Mansfield (1888-1923), scriitoare de origine neozeelandeză, este cunoscută în spaţiul românesc încă din anii interbelici, cînd e citită în special în traducere franceză. O găsim pomenită destul de des – mai mult sau mai puţin favorabil – în articolele criticilor şi eseiştilor vremii, mai ales în contextul unor discuţii despre „literatura feminină“ şi despre posibila influenţă a …

Citeşte articolul

O antologie de proză scurtă SF

Michael Haulică şi Horia Nicola Ursu au editat de curînd o antologie de proză SF şi fantasy contemporană, un prim volum dintr-un proiect editorial mai amplu, al cărui cuvînt de ordine pare să fie diversitatea: a temelor, a formulelor, a scriiturilor. Atrage atenţia, mai întîi de toate, faptul că sînt puşi laolaltă autori români şi autori străini (americani, …

Citeşte articolul

Un prozator la răscruce: Florin Lăzărescu

Florin Lăzărescu a debutat acum nouă ani cu un volum de proză scurtă, Cuiburi de vîsc (Editura Outopos, Iaşi), care însă nu a circulat în afara unui cerc restrîns de cunoscuţi ai autorului. Reeditate în 2003 în format electronic la Editura Liternet, cu un titlu mult mai inspirat, Şase moduri de a-ţi aminti un cal sau şase povestiri, …

Citeşte articolul

„Viaţa ca viaţă“, filtrată prin literatură

A apărut de curînd – fără prea mult tam-tam, mai degrabă excesiv de discret – un roman de debut demn de toată atenţia: Blocul 29, apartamentul 1. Autoarea, Corina Sabău (n. 1975), redactor la Radio România Internaţional, beneficiază de o recomandare a Norei Iuga, care semnează o foarte binevoitoare prefaţă, intitulată „Viaţa ca viaţă“. Textul prefeţei e însă destul de parcimonios cu laudele, evitînd …

Citeşte articolul

Dincolo de poezia cotidianului

După opt ani, un roman (Bulevardul eroilor, 2004), un jurnal de călătorie prin Europa (Jurnalexpress Europa 2000, 2001) şi mai multe studii critice de palmares universitar despre George Coşbuc, Ion Barbu, Mircea Cărtărescu ori despre romanul postpaşoptist, Andrei Bodiu se întoarce la poezie. Aparent, Oameni obosiţi nu oferă mari surprize în raport cu formula „brevetată“ de volumele poetice anterioare: Pauză de respiraţie (1991, împreună cu …

Citeşte articolul

Mistica romanului obiectiv

Cele patru-cinci volume de proză publicate de Dan Lungu înainte de Cum să uiţi o femeie conturau imaginea unui bun prozator – atent, riguros, echilibrat –, mereu egal cu sine, un tenace observator al cotidianului postcomunist. Destins, ironic, lipsit de emfază. Necalofil, dar cu un lăudabil control al stilului. Implicat în micile-marile drame pe care le ficţionalizează, dar cenzurîndu-şi întotdeauna subiectivitatea pentru a-şi păstra …

Citeşte articolul

O melodramă

Îmi pierdusem speranţa că autoarea Legăturilor bolnăvicioase va mai publica prea curînd o nouă carte şi, recunosc, mă temeam ca nu cumva Cecilia Ştefănescu să îngroaşe rîndurile autorilor cu un singur op, şi acela subţirel. Anunţat încă de prin 2004, romanul Intrarea Soarelui a apărut abia acum cîteva luni, spulberînd (sau încercînd să spulbere) scepticismul cîrcotaşilor cărora li …

Citeşte articolul

Filmul minimalist al dramelor cotidiene

Ajuns – după un deceniu de la debut – la a cincea carte de proză, Lucian Dan Teodorovici are deja aproape toate datele unui scriitor profesionist: constanţă, ritmicitate în publicare (trăsătură poate secundară, dar de neeludat atunci cînd nu discutăm doar despre cărţi disparate, ci şi despre un autor), capacitatea de a construi un proiect narativ coerent de …

Citeşte articolul

Între afirmaţii rezonabile şi blocaje conflictuale

Al treilea volum al lui Dan C. Mihăilescu din seria „Viaţa literară“ a avut parte, pînă acum, de o receptare căldicică. Ecourile, nu foarte numeroase, ale Ideilor cu zimţi s-au înscris, în general, pe o linie politicos-pozitivă, uneori cu observaţii cîrcotaşe (vezi articolul Nicoletei Sălcudeanu), alteori – chiar şi acolo de unde ai fi crezut că va veni …

Citeşte articolul

Romanul realităţii de la televizor

De peste Atlantic, din îndepărtate ţinuturi cu gangsteri, traficanţi, terorişti, femei fatale, narcomani, vedete şi decoruri de carton – cel puţin asta este imaginea vieţii americane, desprinsă dintr-un film de acţiune prost –, Adrian Sângeorzan a început să trimită după 2000, către cei de-acasă, literatură: poezie la început, mai apoi proză. Nu ştiu deocamdată dacă pentru medicul …

Citeşte articolul

Reabilitarea „iluziei realiste“

În Zogru, romanul din 2005 al Doinei Ruşti (al doilea – după Omuleţul roşu), un personaj cu nume oarecare, Andrei Ionescu, descendent dintr-o veche familie valahă, scrie o carte cu titlul Fantomele mele. În Fantoma din moară, secvenţe din istoria unei mici comunităţi rurale se aştern ca de la sine pe hîrtie (de fapt, ca să fim exacţi, …

Citeşte articolul

Un metaroman atipic

Livius Ciocârlie Cu dinţii de lână. Jurnal 1978-1983 Editura Humanitas, Colecţia „Memorii. Jurnale“, Bucureşti, 2008, 422 p. „Inteligent, ponderat, spirit de o mare fineţe şi om de o delicată distincţie, discretă, necontrafăcută, L[ivius] C[iocârlie] îmi lasă cea mai puternică impresie“ – notează în jurnalul său Mircea Zaciu, la 13 iunie 1981, recapitulînd impresii de la …

Citeşte articolul

Între reflecţia vie şi moftul monden

Gabriel LIICEANU, Scrisori către fiul meu, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008, 240p. Lectura cărţii eseistico-prozastice a lui Gabriel Liiceanu, Scrisori către fiul meu, mi-a prilejuit impresii amestecate. În unele pagini l-am regăsit pe gînditorul subtil din Despre limită sau din Cearta cu filozofia, chiar dacă deghizat în postura unui povestitor degajat, bonom, sceptic faţă de „fleacurile“ filozofice. …

Citeşte articolul

Eseu nostalgic despre romanul poliţist

Mircea MIHĂIEŞ Metafizica detectivului Marlowe Editura Polirom, Iaşi, 2008, 560 p. Se tot discută şi pe la noi, de ceva vreme, despre „democratizarea“ genurilor literare şi despre oportunitatea unor studii dedicate „paraliteraturii“, policier-ului bunăoară, unii deplîngînd, pe bună dreptate, precaritatea producţiei de gen autohtone şi mărturisind – ca Nicolae Manolescu în recenta-i Istorie critică a literaturii române …

Citeşte articolul

Între două lumi

Virgil DUDA, Ultimele iubiri, Editura Polirom, Colecţia „Fiction Ltd.“, Iaşi, 2008, 544p. În contextul unei reevaluări a prozei româneşti postbelice, lui Virgil Duda, autor mai puţin discutat, din păcate, i s-ar cuveni un loc special în capitolul dedicat prozatorilor analişti. Ca fineţe a investigării complicatelor relaţii interumane în societatea contemporană, precum şi ca pertinenţă a circumscrierii unui …

Citeşte articolul

Reveriile unui caligraf

După două cărţi lucrate cu fineţe de bijutier, Degete mici şi Zilele regelui (nemaipunînd la socoteală partitura nostalgică din Băiuţeii), formula prozastică a lui Filip Florian se arată uşor de definit. Acest autor este un împătimit al scrisului frumos şi un pledant în favoarea „nobilei inutilităţi“ a artei. Ziarist de profesie, Filip Florian reuşeşte performanţa (ca şi Ara …

Citeşte articolul

„Păcatele tinereţelor“

Ioana NICOLAIE, O pasăre pe sîrmă, Editura Polirom, Colecţia „Ego. Proză“, Iaşi, 2008, 256 p. Citit cu îngăduinţă şi cu grija de a-l pune discret între paranteze pe sîcîitorul lector avizat, cu toate pretenţiile şi obiecţiile lui chiţibuşare, cel dintîi roman al Ioanei Nicolaie curge agreabil, cucerindu-te prin francheţea naivă şi sensibilitatea vibratilă a vocii naratoriale. Autoarea caligrafiază delicat, feminin, un text al aspiraţiilor juvenile …

Citeşte articolul

Cine nu are acasă un Eminescu să-l cumpere (şi să-l citească)!

Nu ştiu alţii cum sînt, dar eu una, cînd citesc din Eminescu, nu am nicidecum senzaţia că excavez un mormînt sau că mă înăbuşă praful gros depus pe o statuie. Cînd citesc din Eminescu am pur şi simplu impresia reconfortantă că dialoghez cu un spirit viu; iar dialogul acesta nu presupune, ţin s-o subliniez cît se poate de …

Citeşte articolul

Regele de fildeş pe eşichierul unei istorii de coşmar

György DRAGOMÁN Regele alb Traducere din limba maghiară de Ildikó Gábos-Foarţă Editura Polirom, Colecţia „Biblioteca Polirom“, Iaşi, 2008, 328 p. Roman de succes în ţările est şi vest-europene unde a fost tradus, Regele alb al tînărului scriitor maghiar György Dragomán (născut la Tîrgu-Mureş în 1973 şi plecat definitiv în Ungaria în 1988) nu seamănă deloc cu pomul …

Citeşte articolul

Fals tratat de deziluzionare literară

Eugen Negrici întreprinde în Iluziile literaturii române un demers deconstructiv asemănător celui realizat de Lucian Boia, încă din anii ’90, la nivelul miturilorîmitografiei istoriei noastre naţionale. Cu doza de spectaculozitate şi de sfidare „scandaloasă“ subînţeleasă. Şi, în plus faţă de Boia, cu un bonus de charismă. Autorul acestei cărţi, eminent profesor de literatură română, pe cît de ataşat de obiect, pe atît de sceptic …

Citeşte articolul