Geo ŞERBAN

Meandrele memoriei

Domnu’ Biberi

Pe unde apărea, în redacţii, la ocazionale reuniuni scriitoriceşti, Ion Biberi se remarca imediat prin comportamentul extrem de protocolar. Era politeţea întruchipată. Păstra aceeaşi deferenţă faţă de confraţii de generaţie, intraţi în viaţa literară în anii premergători lui 1930, ca şi faţă de noi, veniţii pe lume tocmai în acel an. Puteai crede, la început, că e un …

Citeşte articolul

ARGO – după 20 de ani

Patru, cinci săptămîni după solstiţiul de vară din 1990, primeam de la Bonn întîiul număr al revistei ARGO, scoase de poetul Alexandru Lungu şi de soţia sa Micaela. Sînt 20 de ani de atunci şi parcă s-a întîmplat ieri. O revistă rezervată în exclusivitate poeziei şi desenului, pusă la dispoziţia autorilor aflaţi mai demult sau mai de curînd …

Citeşte articolul

Emanciparea fiului

Dinu Pillat - Aşteptând ceasul apoi

O pagină fără egal în calendarul familiei Ion Pillat însemna ziua de 19 noiembrie 1921, cînd soţia poetului, pictoriţa Maria Brateş-Pillat, aducea pe lume, după o fată – Pia, născută la 18 octombrie 1916 – un băiat, care avea să se cheme Dinu (Constantin). Tatăl, îndeobşte sobru, va fi dat frîu liber satisfacţiei, din moment ce-i era împlinită …

Citeşte articolul

EVADĂRI DIN BIBLIOTECĂ. Uite lupoaica, nu-i lupoaica

Ani şi ani, fusesem obişnuiţi cu prezenţa decorativă, în scuarul pieţei Dorobanţi, a sculpturii concepute să celebreze legenda lupoaicei alăptîndu-i pe Romulus şi Remus, protagoniştii dramaticului episod al fondării Romei. Plasarea în acel loc avea raţiunea sa: la mică distanţă se află chiar strada botezată în memoria urbei de pe malurile Tibrului. Mai puţin raţională a fost fapta …

Citeşte articolul

Meandrele memoriei

Lecţie cu Şerban Cioculescu

Cine porneşte astăzi prin Bucureşti, de la Piaţa Romană spre Piaţa Victoriei, pe partea stîngă a bulevardului Lascăr Catargiu, şi ajunge la intersecţia cu strada Orlando (actualmente, Gina Patrichi), imediat după ce troleibuzele fac la stînga, în drumul lor către Gară, remarcă o clădire impunătoare prin eleganţă arhitectonică, deşi nu are decît două niveluri, plus mansardă. Înconjurată de …

Citeşte articolul

Dialog epistolar inedit între Paul Celan şi Maria Banuş

Pînă în 1987, cînd apărea cartea lui Petre Solomon, Paul Celan – dimensiunea românească, reprezentarea trecerii temporare prin Bucureşti a poetului originar din Bucovina rămăsese deficitară, parazitată de informaţii aproximative, dacă nu direct eronate. Petre Solomon a întregit referinţele, a pus la punct ce trebuia rectificat, dar nici el n-a epuizat capitolul contactelor personale, întemeiate pe identificarea unor …

Citeşte articolul

O casă pentru istorie

A fost adus la ştiinţa opiniei publice un litigiu juridic iscat în jurul imobilului din Calea Victoriei nr. 115, veche reşedinţă aristocratică, numai cu un an mai tînără decît Ateneul Român. Face, aşadar, parte din trecutul şi reputaţia oraşului. Este pomenită în documente şi mărturii, înregistrată de memoria generaţiilor sub denumire alternativă, cînd Casa Monteoru, cînd Casa …

Citeşte articolul

Disidenţă la statuia lui Eminescu

La fiecare dată de 15 ianuarie, ca o consecinţă supremă a consideraţiei cuvenite geniului nostru tutelar, Geo Bogza pleda ca data ivirii pe lume a celui ce a ridicat legenda Luceafărului la altitudinea mitului să fie asimilată Anului Nou la români. Autorul Cărţii Oltului chiar trecuse de la gînd la faptă. El îşi făcuse obiceiul de-a adresa …

Citeşte articolul

EVADĂRI DIN BIBLIOTECĂ. Poveste de Crăciun

Pînă să ne afundăm paşii în prima zăpadă, a venit vremea colindelor. De fapt, nimic deosebit faţă de rutina anilor anteriori. Îndată ce intră în funcţiune feericele instalaţii luminoase pe marile bulevarde, melodii specifice Crăciunului încep să răzbată din magazine. Străzile capătă, treptat, acea ambianţă sonoră făcută să activeze tainice reminiscenţe. Înlăuntrul fiecăruia, indiferent de vîrstă, se poate …

Citeşte articolul

Recurs la memorie. Ninel, darnicul

Să fi fost iarnă, să fi fost vară? După atîta amar de vreme, culoarea anotimpurilor s-a estompat în amintire. Ca printr-o pîclă, mă văd bătînd la uşa biroului, ocupat de Eugen Schileru în scurtul răstimp cît a exercitat răspunderi peste imperiul de cărţi de la Biblioteca Academiei. Îi solicitam semnătura pe vreun buletin de cerere ca să pot …

Citeşte articolul

Va echilibra cineva balanţa?

Cu cîteva zile înaintea scrutinului decisiv, întrebarea frămînta minţile, fără a părea că va fi lesne de aflat răspunsul încurajator. Aproape de limita sorocului, în ultima duminică disponibilă pentru pronosticuri, mai către miezul nopţii, o ceată de comentatori politici experimentaţi, întruniţi la Realitatea TV, ezitau să se pronunţe. C-o fi unul, c-o fi altul învingătorul dintre cei …

Citeşte articolul

EVADĂRI DIN BIBLIOTECĂ. Vandalism

Să fie cel mult doi ani de cînd, la iniţiativa Uniunii Scriitorilor, s-au pus numeroase plăci comemorative pe clădiri unde locuiseră, cîndva, feluriţi slujitori ai literaturii. În drumurile curente, mă obişnuisem să văd o asemenea placă fixată pe faţada unui bloc din preajma Muzeului Literaturii Române. Menirea iniţiativei era să atragă atenţia trecătorilor că, într-unul dintre apartamentele …

Citeşte articolul

Terfeleli electorale

Să vezi şi să nu crezi! În marşul electoral întreprins prin ţară de actualul preşedinte sînt călcate în picioare reguli elementare ale civilizaţiei, principii de comportament social, pînă şi respectul propriei demnităţi. Mult trîmbiţatele „băi de mulţime“ seamănă din ce în ce mai mult cu uluitoare coborîri în mlaştina mitocăniei. Semnalul degradării îşi are sorgintea chiar printre …

Citeşte articolul

Recurs la memorie. Alexandru Ciorănescu sau despre ţinuta cărturarului

Pînă la marea răsturnare din decembrie 1989, modelul de cărturar umanist, după ce nu mai trăia nici unul dintre mentorii mai multor generaţii, nici Tudor Vianu, nici G. Călinescu, rămăsese a fi reprezentat de Edgar Papu. Îi impresiona pe tineri prin universalismul ştiinţei sale de carte, ca şi prin blîndeţea firii, gata oricînd să intre în dialog pentru …

Citeşte articolul

Recurs la memorie. Ion Marin Sadoveanu – aidoma eroilor din romane

Înainte de a-l întîlni personal pe Ion Marin Sadoveanu, aveam să mi-l apropii prin mijlocirea cărţilor. Dar nu cărţi de-ale sale, ci de-ale altora. Făcusem timide tentative de a-l zări măcar, la sediul cotidianului Naţiunea, în paginile căruia deţinea o rubrică fixă: „Drama şi teatrul“. Înainte ca aceste încercări sporadice să dea roade, ziarul a fost desfiinţat, în …

Citeşte articolul

Recurs la memorie. Încă o filă pentru George Muntean

Deschid cartea amintirilor, un op masiv de peste 500 de pagini, sub titlul A fost odată George Muntean. Întorc filele, mă adîncesc în lectura textelor – o sută şi mai bine la număr – şi, deşi evocările sînt aşternute la timpul trecut, din succesiunea lor se cristalizează portretul unei prezenţe spirituale apropiate prin preocupări, menite să işte curiozitatea …

Citeşte articolul

Austria, din goana autocarului

Şansa mi-a surîs să mai prind două locuri în autocarul angajat a duce un grup de şcolari şi dascăli într-un seducător periplu austriac. După treceri fugitive prin Viena şi Salzburg, itinerarul a cuprins escale succesive în zonele de altitudine ale lacurilor alpine şi gheţarilor eterni. Programul turistic era gîndit astfel încît, pe parcursul a numai cîteva zile, să …

Citeşte articolul

Samsarii imobiliari, moştenitorii dictatorului

Aş putea revendica statut de veteran al străzii Mântuleasa, de vreme ce, de peste o jumătate de secol, locuiesc la etajul al IV-lea în blocul învecinat cu strada Sborului, la doi paşi de intersecţiile Popa Soare şi Paleologu. Nu mai e nevoie de alte precizări ca să se înţeleagă de ce m-a umplut de nelinişti lectura materialului documentar …

Citeşte articolul

Popescu senior

Cu Ghiţă Ionescu, viitorul politolog, şi cu Alexandru Sahia, editorul revistei Bluze albastre, Radu Popescu intra într-un redutabil trio jurnalistic la începutul anilor ’30. Colindau, uneori, împreună pe scriitorii notorii, pentru a le smulge interviuri fulger. Tinerii aveau vervă, şi unui Camil Petrescu îi plăcea să stea de vorbă cu ei. Odată l-au asaltat cu întrebări pe Gala …

Citeşte articolul

Sub cerul Californiei

A fost mai întîi volumul din 1997, Tîrziu – însemnări californiene din perioada 1986-1996, apoi, în 2004, Post-scriptum, însemnări dintre anii 1997-2002, iar mai departe fragmente, cînd în Lettre internationale, cînd în Observator cultural, suficiente ca să jaloneze contururile unui al treilea volum, cu însemnări ale Verei Călin aduse la zi despre existenţa ei de emigrantă, care nu …

Citeşte articolul