Chiar dacă nu la fel de spectaculos ca în anul anterior, 2015 a continuat să ţină sus ştacheta la nivelul nonficţiunii, în condiţiile în care ficţiunea prozastică a înregistrat un reviriment, nu doar cantitativ, ce rămîne încă de evaluat, iar poezia a stagnat într-o zona gri sau chiar a coborît nivelul. În mod voit, nu consemnez aici volumele „vedetă“ ale unor politicieni – ele ţin …
Primesc pe messanger o veste care mă îngheaţă: pe 13 decembrie 2015, Florin Manolescu, unul dintre cei mai valoroşi critici universitari şi istorici literari români postbelici, a rămas doar în scrierile sale şi în memoria celor care l-au cunoscut şi iubit. Pe 11 ianuarie ar fi împlinit abia 73 de ani. Mă gîndesc, cu o strîngere de inimă, la Ion Manolescu, unicul său fiu. Postez …
Florin Dumitrescu e un artist al advertisingului dublat de un analist eficient al lui. Visul (postmodern?) al concilierii dintre artist şi burghez, dintre creativitatea subversivă şi pragmatismul comercial, şi-a găsit în el un reprezentant aparte. Filolog şi italienist trecut în 1995 la copywriting, textier al unor trupe rock de succes (de la Sarmalele reci la Direcţia 5 şi, mai nou, Phoenix), cu cîteva volume de …
Recalibrat dintr-un optzecist talentat, dar „periferic“ într-unul dintre cei mai semnificativi prozatori români postde - cembrişti, alături de Radu Aldulescu şi Mircea Cărtărescu, Petru Cimpoeşu revine în prim-planul editorial după un deceniu de pauză. Legarea celui mai recent volum al său de un titlu-reper ca Simion Liftnicul. Roman cu îngeri şi moldoveni (2001) pare să fi fost însă o idee pe cît de ambiţioasă, pe …
Tragedia cutremurătoare, fără precedent în felul ei, care a avut loc în noaptea de 30 octombrie, în clubul Colectiv din Bucureşti, ne-a arătat, brutal, cum sîntem, cu bunele şi cu relele noastre. Unii au văzut în simbolistica ei coerentă (mesajele formaţiei metal Goodbye to Gravity, numele clubului – bine că n-a fost Fire Club! – , caracterul subteran, coincidenţa cu Halloweenul ş.cl.) un scenariu divin, …
Din monismul mesianic, de underground religios, Ernu va desprinde, „pedagogic“, un model de rezistenţă la adresa oricărei Puteri politice. Laicizîndu-şi, în adolescenţă, această mentalitate, el îi sublimează energiile în două direcţii principale: una literară, alta istorică. În primul caz, asumă reprezentarea scriitorului ca alteritate radicală (Gombrowicz: „fii permanent străin“). În a doua ipostază, tinde să răstoarne perspectiva oficială, „naţionalistă“ sau „imperială“, asupra istoriei, din unghiul …
Identitatea eretică e obsesia constantă a lui Vasile Ernu, iar cărţile sale o reiau în formule diverse. Eseul autobiografic Născut în U.R.S.S. (2006) propunea o istorie personală „ostalgică“, în care strategiile propagandistice ale celor două mari puteri globale din anii ’70-’80 – SUA şi URSS – sînt privite ca feţe ale aceleiaşi monede. O primă erezie, într-o Românie aflată în pragul integrării euroatlantice, cu elite …
„Dacă radicalitatea este [...] absolutizantă, categorică, neconcesivă, ba chiar, nu o dată, excesivă, antrenează gesturi tranşante, apelează la verbe casante; poate împinge intransigenţa pînă la intoleranţă, nu acceptă alternative, este intratabilă şi «inadaptabilă», fermitatea ei este ameninţată de rigiditate şi dogmatism. O gîndire nuanţată mobilizează alte resurse şi vizează alte ţinte: este moderată, flexibilă, maleabilă, concesivă, adaptabilă, adică pliabilă la texte şi la realităţi, problematizantă …
Nu faptul căRadicalitate şi nuanţă e primul volum publicat de Mircea Martin după 1989 îl transformă în eveniment, ci ideile şi mizele pe care le pune în joc. Drept pentru care nu-mi propun, în cele ce urmează, să scriu un „comentariu de carte“, ci să-i abordez, pe cît posibil, bogatul şi incitantul cîmp problematic, de o densitate deconcertantă... O absenţă editorială atît de …
Dacă lectura „mioapă“ aplicată textelor soreciene e fină şi laborioasă – uneori prea laborioasă, dar demonstraţiile obligă! –, Cosmin Borza devine cu adevărat spectaculos cînd trece la evaluările critice propriu-zise. Exigenţa e maximă, autorul nefăcînd parte din categoria apărătorilor ataşaţi afectiv de obiectul lor şi care-l apără de orice afront. Dimpotrivă: Sorescu e supus unui examen drastic – din fericire pentru el, ceea ce …
Avînd la origine o teză de doctorat coordonată de Ion Pop, volumul de debut în critică al lui Cosmin Borza nu e, cum s-ar putea crede, o monografie Marin Sorescu. Dramaturgia soresciană nu face obiectul său, cum nu face nici proza, nici critica sau eseistica autorului, nici literatura pentru copii. Poate şi pentru faptul că miza recanonizării şi centrul de greutate canonică al operei în …
Am avut posibilitatea, mai ales în timpul îndelungatei mele colaborări la revista Ararat a comunităţii armene din România, să parcurg o relativ bogată, oricum concludentă bibliografie istorică, memorialistică, literară şi nu numai în legătură cu prima dintre crimele genocidare ale secolului al XX-lea, de la care se împlinesc, iată, o sută de ani pe 24 aprilie. Cunosc, de asemenea, destul de bine evoluţia procesului de …
Prezenţa României la ediţia 2015 a „Salon du Livre“ din Paris nu a avut, desigur, parte de mediatizările celei din urmă cu doi ani, cînd România a fost ţară invitată. Nu au mai fost nici scandaluri politice asociate, deşi cîrcotelile n-au lipsit. Însă Pavilionul României – aflat în centru, lîngă cel al ţării invitate de anul acesta (Brazilia) – nu s-a prezentat rău, deşi era …
Pe 15 martie a plecat dintre noi încă un prozator de vîrf al generaţiei optzeciste şi nu numai (după Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Ioan Lăcustă, Constantin Stan ş.a.), la o vîrstă la care mai avea încă multe lucruri de spus şi de scris. Format şi debutat sub semnul grupării echinoxiste clujene, Alexandru Vlad a publicat, din 1980 încoace, un număr relativ mare de volume de …
Pe 27 iunie 2014, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, împreună cu Academia de Ştiinţe Medicale, au organizat, la iniţiativa preşedinţilor celor două asociaţii, profesorii Eugen Simion şi Irinel Popescu, un colocviu cu tema „Patografia lui Eminescu: adevăr şi legendă“. A fost o manifestare pluridisciplinară pe cît de spectaculoasă, pe atît de consistentă, plină de revelaţii interpretative, iar publicarea în volum a comunicărilor s-a impus …
Recentele indignări ale doamnei Doina Jela de pe site-ul contributors.ro privind aşa-zisele mele acuze despre „antisemitismul Monicăi Lovinescu“ din articolul „Eşecul anticomunismului postcomunist“ merită o replică pe măsură. Trec peste rechizitoriul patetic privind „involuţia“ mea ideologică: nu am a da explicaţii doamnei Doina Jela, căreia nu am avut a-i reproşa băsismul militant. Trec şi peste persuasiunea vecină cu cenzura pe care, în calitate de redactor …
Manevrele prin care Gabriel Chifu a devenit cîştigătorul ediţiei din 2015 a Premiului de Poezie „Mihai Eminescu“ de la Botoşani au stîrnit o revoltă legitimă, care s-a propagat pe Facebook şi ameninţă să ia proporţii dincolo de mediul online. Nu agreez unele formulări şi acuze aduse in corpore juriului de semnatarii scrisorii deschise iniţiate de Radu Vancu şi Claudiu Komartin. Nu gust nici stilistica romantic-avîntată …
Dragă Alex, Intru direct în subiecte, că-s multe… Revoluţia din decembrie ’89 a „dezgheţat“, ştim cu toţii, conflicte interinstituţionale şi clivaje sociale mai vechi, ţinute sub capac în anii ceauşismului şi greu de controlat ulterior, în condiţiile disoluţiei autorităţii Statului şi dată fiind timorarea unor instituţii de forţă aflate în curs de reinventare. Minus, poate, diversiunea teroriştilor, cam tot ce a urmat în 1990: manifestaţiile …
Dragă Alex, Îţi fac toate urările de bine în noul an. Întrebarea pe care o lansezi, mai mult sau mai puţin retoric: „Cum poţi să fii cu adevărat de stînga?“, mi se pare un foarte bun titlu de carte. Ea aminteşte, inevitabil, de Montesquieu şi ale sale Scrisori persane… Nu cred că opiniile mele privind incompatibilitatea dintre opţiunea de stînga şi votul pentru Iohannis sînt …
Dragă Alex, Deşi încerc de vreo săptămînă să mă acomodez cu „infernul Facebookului“, sînt perfect la curent cu ceea ce-mi recomanzi din reţea. Scrisoarea lui Ion Iliescu am citit-o mai demult din presa online (am găsit-o şi pe blogul său), iar „fragmentul viral de pe Facebook“ al lui H.-R. Patapievici, cu satanizarea înaripată a stîngiştilor şi restul, l-am citit de pe Hotnews.ro. Sînt, de altfel, …
