Proza lui Norman Manea are un caracter (auto)biografic uneori mascat, deviat, alteori aproape manifest. Inclusiv romane precum Atrium, Captivi, Zilele şi jocul, ceva mai puţin Plicul negru sau Vizuina, „încifrează“ biografeme recognoscibile după ce i-ai parcurs nu mai puţin numeroasele volume confesive de convorbiri. În cele mai intense pagini ale sale, în povestirile „de lagăr“, în Anii de ucenicie ai lui August Prostul şi în …
O recentă dezbatere desfăşurată la Muzeul Literaturii Române, în cadrul actualei ediţii a Colocviului tinerilor critici şi a Zilelor „G. Călinescu“, a repus pe tapet o dispută care plutea în aer şi în mediile on-line: „conflictul de interese“ dintre criticii literari şi editurile/publicaţiile/instituţiile unde aceştia lucrează. Cu acest prilej, a fost reîncărcată şi o polemică la temă între Andrei Terian şi Daniel Cristea-Enache. Dar nu …
S-ar zice că stafia lui Marx bîntuie încă prin poezia românească. Am avut parte, acum 15 ani, de O beţie cu Marx made in Mircea Dinescu, avem acum La masă cu Marx de Matei Vişniec. În mod simptomatic, ambele volume amintite indică mahmureala postdecembristă a unor poeţi buni pe care muza-i vizitează tot mai rar. Şi care – dacă e să fim răutăcioşi pînă la …
Ediţia de opere Ion Budai-Deleanu din colecţia tip Pleiade de la Academia Română, realizată de doi valoroşi lingvişti – Gheorghe Chivu şi Eugen Pavel –, reuneşte în premieră atît textele literare ale umanistului ardelean, cît şi cele mai semnificative scrieri istorice, lingvistice şi traduceri ale acestuia, oferind imaginea unui spirit comparabil, mutatis mutandis, cu Cantemir şi Hasdeu. De la achiziţionarea de la Lvov a manuscrisului …
Dincolo de numărul mare al comentariilor entuziaste şi, în general, relevante care au însoţit apariţia romanului Ploile amare de Alexandru Vlad, mi-a atras atenţia o formulă promoţională ce vedea în el „o «datorie» a generaţiei ‘80“. E mai degrabă o datorie a acestui optzecist atipic, al cărui unic roman de pînă acum (Frigul verii, 1985), bine primit de critică, n-a fost urmat de confirmări pe …
Înainte să parcurg Ţinutul Celălalt, mi-a fost teamă că ambiţiile „conceptului“ anunţat nu aveau să fie în suficientă măsură confirmate. Cu atît mai mult cu cît – din punctul meu de vedere – proiectele ingenioase ale scriitoarei Ruxandra Cesereanu au, dincolo de graţia sofisticată, fantezistă, polifonică şi policromă, o serie de neajunsuri structurale: mai întîi, aerul de atelier creative writing demonstrativ şi de artizanat didactic …
Debutul lui Andrei Dósa (n. 1985) a atras, pe drept cuvînt, atenţia comentatorilor care urmăresc şi filtrează critic „noile intrări“ în clasamentele poeziei tinere autohtone. Absolvent de Studii Economice, dar şi al unui masterat în… Litere la Braşov, fostul membru al clubului de scriere creatoare „Lumina de avarie“ face, într-adevăr, diferenţa printr-o sinteză – foarte personală – a sensibilităţii (post?)douămiiste şi printr-o intensitate interioară neobişnuită, …
După come back-ul din 2008 cu Maestro, roman ambițios, stufos, dar puternic denivelat valoric, prozatorul Stelian Tănase a intrat cumva în umbra intelectualului mediatic și a scotocitorului de „dosare secrete“ ale comunismului autohton (inclusiv ale interbelicului din burta comunismului…). Intrat dintr-o irepresibilă agorafilie în măruntaiele vieții publice, comentator politic și, o vreme, politician, universitar și cercetător pe cont propriu, realizator TV și vedetă media, el …
Orice retrospectivă editorială la sfîrşit sau început de an semnalează lecturile, preferinţele, „raza de acţiune“ şi „domeniile de interes“ ale fiecăruia dintre bilanţieri, iar criticii literari se limitează de regulă la beletristică sau la domenii conexe beletristicii. Puţini se aventurează şi pe alte teritorii, fie din teama legitimă de „a nu se băga unde nu le fierbe oala“, fie din dezinteres, fie din alte motive. …
Nu lipsa de consistenţă a stîngii noastre intelectuale interbelice a fost principala ei slăbiciune, ci labilitatea multor membri de marcă. Majoritatea s-au îndreptat în epocă spre ţărănişti – un partid guvernamental „rural“, eliminat ulterior de regimul comunist. Faptul că PC(d)R – scos, din 1924, în afara legii – nu a putut atrage din timp o elită mai consistentă, a favorizat, după 1945, oportunismul de masă, …
Un atu al Capcanelor istoriei… e dat de contextualizarea adeziunilor totalitare pe fundalul fluid al geopoliticii și al relațiilor internaționale. Din păcate, istoricul nu se dovedește întotdeauna consecvent cu refuzul asumat de a judeca trecutul după canonul prezentului. Nu-i de mirare că, într-un comentariu din Suplimentul de cultură, C. Rogozanu a acuzat drept conformistă atitudinea sa, ce încearcă să racordeze political correctness la perspectiva …
Într-un articol cu titlu glumeț, publicat acum cîteva săptămîni în Dilema veche („Intelectualii spun lucruri trăznite“), Andrei Pleșu reușea performanța diplomatică de a selecta din noua carte a lui Lucian Boia despre elita intelectuală românească între 1930 și 1950 exclusiv „orbirile“ de stînga, slalomînd elegant printre… celelalte, pesemne mult mai puțin grave. Mai radical, militant și deloc ludic, într-un articol din România literară Sorin Lavric …
Matei Brunul nu e încă un roman „politic“ despre „obsedantul deceniu“, ci unul care-l reinventează după alte reguli ale artei. E, în primul rînd, un roman despre arta manipulării și limitele libertății, centrat pe transformările identității personajului Bruno Matei, marionetist italian după mamă și prin țara de adopție, român după tată și după țara de origine, revenit după război în România pe filiera soților Pătrășcanu …
La 36 de ani, Lucian Dan Teodorovici e un prozator relativ prolific: autor a două romane onorabile (Cu puțin timp înaintea coborîrii extratereștrilor printre noi, 1999, ed. rev. și adăug. 2005, Circul nostru vă prezintă, 2002, ed. rev. 2007) și a trei volume eclectice de povestiri care n-au trecut neobservate (Lumea văzută printr-o gaură de mărimea unei țigări marijuana, 2000, Atunci i-am ars două …
Inițiativa lui Petru Romoșan și a Editurii Compania de a extinde seria antologiilor poetice „100 de…“ – cu care ne-au obișnuit în ultimul deceniu – printr-o selecție exigentă a „poeziei tinere“ actuale e binevenită. După cum binevenită s-a dovedit a fi ideea de a recurge (și) la un antologator-insider cu greutate precum Dan Coman. Exista deja, e adevărat, cel puțin un precedent în materie: …
În ultimii ani, opera lui G. Călinescu a revenit în atenție prin două remarcabile performanțe editoriale: monografia teoretică a lui Andrei Terian, respectiv ediția critică a romanelor și a integralei publicisticii, realizată sub coordonarea lui Nicolae Mecu și apărută în colecția „Pleiade“ a Academiei Române. Dacă însă A cincea esență s-a bucurat de receptarea meritată, nu același lucru s-ar putea spune despre cealaltă întreprindere …
Deși cunoșteam majoritatea textelor ce alcătuiesc al doilea volum eseistic al lui Alex. Matei, asamblarea lor într-un montaj coerent mi-a dat senzația că le citesc pentru prima oară. Ca și înUltimele zile din viața literaturii, ansamblul își dezvăluie unitatea de proiect, cu deosebirea că literarul lasă acum locul unei critici a imaginarului politico-intelectual din postcomunismul autohton. Sub un nou titlu „tare“ și cu două …
După un volum doct – şi poate prea tehnic – despre „morfotipologia“ poeziei vizionare, urmat de un studiu de poetică istorică despre „demonicul“ vizionar William Blake şi de un eseu subiectiv, scris împreună cu Roxana Ghiţă, despre identitatea culturală a Japoniei (unde a petrecut cîţiva ani la un lectorat de literatură engleză), tînărul universitar craiovean Cătălin Ghiţă se întoarce la literatura română cu achiziţiile …
Două sînt reprezentările dominante asupra „tinerei generaţii“ din România anilor ’30, deopotrivă responsabile pentru maniheismul ideologic transmis principalelor conflicte intelectuale din ultimele decenii. Există, pe de o parte, o imagine intens mitologizată a generaţiei spirituale „de aur“ ce a lansat pe orbita universalului elementele tradiţionale „specifice“ ale identităţii româneşti, extrăgînd-o din „minorat“. Consacrarea externă a tripletei Eliade-Cioran-Ionesco, martirajul anticomunist al celor rămaşi în ţară, charisma …
În zilele de 15-16 iulie s-a desfășurat la Universitatea „Transilvania“ din Brașov conferința anuală a Asociației de Literatură Generală și Comparată din România, avînd drept (supra)temă „Dilemele identității. Forme de legitimare a literaturii în discursul cultural european al secolului XX“ (sponsori: Primăria Brașov, Kronspan, MondoTrans, Push for). Ca de fiecare dată, „orașul de sub Tîmpa“ s-a dovedit a fi o gazdă primitoare, mai ales …
