ESEU

„Foamea“ de real

Charlotte Roche. În Stern, înDie Zeit, în Freitag, în emisiuni culturale – peste tot dai şi nicăieri nu poţi să scapi de zîmbetul satisfăcut al Charlottei Roche. Apariţia Rugăciunilor pîntecului (într-o ameţitoare şi deja epuizată primă ediţie de 500.000 de exemplare) a fost principalul eveniment literar al acestui sfîrşit de vară în Germania. Autoarea de top cunoaşte reţeta succesului: prostituarea vieţii intime, descrieri sexuale ultraconcrete, …

Citeşte articolul

Un dosar redeschis: Mioriţa

La începutul anului, am publicat la Editura Paideia trilogia Mioriţa, o carte adresată cititorului interesat de soluţiile date într-un dosar celebru al literaturii şi culturii române, iar acum cîtva timp am citit cu interes în revista Observator cultural eseul „Cine salvează Mioriţa?“ de Miscolcyz Ambrus. Aşa se face că retrospectiva rezultatelor unei munci care mi-a consumat mulţi ani de viaţă reprezintă, implicit, şi o evaluare …

Citeşte articolul

Setea de spiritualitate a timpurilor noastre

Se spune, cu bune temeiuri, că vremurile noastre ar fi caracterizate de o confuzie monumentală a valorilor şi de o angoasă şi o incertitudine fără precedent. Globalizarea creează într-adevăr noi oportunităţi – pe de altă parte, anxietatea oamenilor din sofisticatele societăţi postmoderne de azi tinde să depăşească speranţele deschise de ştiinţă şi tehnologie, de comunicarea globală, de comerţul tot mai eliberat de restricţii statale …

Citeşte articolul

Multilingvism în Uniunea Europeană

„Cîndva, tîrziu, în toamna anului 1985, jumătate din populația de rinoceri albi din Kenia a dispărut subit – un singur rinocer alb vînat de un braconier...“ Cam așa începea un articol din revista National Geografic – un număr din 2006. Ideea este că rinocerii dispar, elefanții dispar, dispar rechinii... Un institut din Australia se străduiește să cloneze un diavol tasmanian cu genele extrase …

Citeşte articolul

Dinamica uitării: Ketman, Zahir şi Cartea de Nisip

În eseul său compact şi elegant Memoria ca remediu împotriva răului, Tzvetan Todorov observă că un număr de naţiuni vestice au introdus „Legi ale Memoriei“, de exemplu cele care interzic negarea Holocaustului, dar notează că efectul acestor legi lasă de dorit. Numărul de manifestări ale răului – războaie, masacre, tortură, teroare etc. – nu a scăzut, ci, dimpotrivă, pare în creştere. Cu alte cuvinte, memoria …

Citeşte articolul

Francis Bacon şi „violenţa“ expresiei

Dacă le-ai cere mai multor oameni să descrie pictura lui Francis Bacon, probabil că marea majoritate îţi va vorbi despre extrema violenţă care însoţeşte privitorul atunci cînd se află în faţa uneia dintre pînzele sale. În mod sigur mulţi vor aminti scenele teribile pe care acestea le înfăţişează. Mai toţi vor pomeni scenele de cruzime, crucificările, protezele, desfigurările şi mutilările subiecţilor. Însă dacă pictura lui …

Citeşte articolul

Dolfi Trost între vis şi realitate

„Je crois à la résolution future de ces deux états, en apparence si contradictoires, qui sont le rêve et la réalité, en une sorte de réalité absolue, de surréalité, si l’on peut ainsi dire.“/ „Cred în dizolvarea în viitor a acestor două stări, în aparenţă atît de contradictorii, care sînt visul şi realitatea, într-un soi de realitate absolută, de suprarealitate, dacă putem spune astfel“. André …

Citeşte articolul

Scrisori către Osip Mandelștam (I)

După succesul publicării scrisorilor cu Vasile Ernu, Bogdan-Alexandru Stănescu își continuă încercările în domeniul epistolar, de data aceasta accesînd un domeniu ficțional, dat fiind că receptorul textelor este poetul Osip Mandelștam, iar „acțiunea“ are loc cînd în Moscova lui 1934, cînd în România contemporană nouă. Este un exercițiu de fantezie ce încearcă, de fapt, să devină atît o analiză sentimentală a operei și a …

Citeşte articolul

Fish

Fragment din volumul Cinematograful gol, cu o prefață de Radu Cosașu, în pregătire la Editura Polirom

Cînd le spun amicilor (tot mai des, în ultima perioadă) că urmează să-mi fac un acvariu, pe figurile lor apar deodată umbrele îngrijorării. Mi se aruncă o privire contrariată, urmată invariabil de întrebarea: – Dar nu știi ce greu e să întreții un acvariu? Mă uit și eu gînditor la interlocutor, cunoscînd deja continuarea: – Dar ce-ți veni? O să stai tu să …

Citeşte articolul

O față neglijată a exilului românesc: „universitarii“

Volumul colectiv de studii literare Valențe europene ale literaturii române contemporane (2007), publicat la Oradea de Ion Simuț, conține o selecție de eseuri dedicate poeziei, romanului modern și postmodern, conexiunilor politice și istorice, dar și exilului (partea Experiențele exilului scriitorilor români, pp. 161-257). Scriitorii analizați în acest capitol aparțin exilului care ar putea fi caracterizat drept „clasic“ – Monica Lovinescu, Gabriela Melinescu, Bujor Nedelcovici, …

Citeşte articolul

Temeiurile stîngii și echidistanța de dreapta

Pesemne că, la fel ca multe alte noțiuni, cea a „partizanatului“ poate îmbrățișa înțelesuri mai restrînse sau mai largi. De curînd, am avut ocazia să mă conving că preferințele mele se îndreaptă către o accepțiune mai cuprinzătoare a termenului, prin comparație cu cele privilegiate de alții. Am asistat cu inima strînsă cum, invitat să intervină la ceremonia de absolvire a unei promoții de studenți, …

Citeşte articolul

Dali: Geniu, Rege și Bufon al Secolului

Critic și istoric de artă cu o impresionantă carieră internațională, autor al unui volum Brâncuși publicat pentru prima dată de Rizzoli la New York în 1986, apoi de Gallimard la Paris și de Seibu la Tokio, Radu Varia a obținut nu mai puțin de 11 nominalizări pentru Premiul Mondial Leonardo da Vinci. Conferențiază în universități din Statele Unite, Canada, Japonia, și organizează expoziții în …

Citeşte articolul

Cine salvează Mioriţa?

Cîteva „locuri comune“ revizitate

Prima întrebare care se pune derivă chiar din titlu: de ce trebuie Mioriţa salvată? Răspunsul:Mioriţa, odată elogiată de romantici, este acum condamnată la moarte! Verdictul enunţat de Adrian Marino sună fără echivoc:Mioriţa trebuie jupuită... Nu merită să intentăm un recurs nici la „Europa“. Simpatiile mioritice anterioare au dispărut. După D. Deletant, balada exprimă fatalismul penibil şi dăunător, motivaţia crimei a fost invidia – o trăsătură …

Citeşte articolul

Avem nevoie de comunităţi ale memoriei?

Global Museum on Communism

În 2009, Fundaţia Memorială a Victimelor Comunismului (înfiinţată în Statele Unite, în 2007) a iniţiat proiectul „Global Museum on Communism“, o platformă web ce reuneşte materiale documentare despre toate ţările fostului spaţiu comunist. Site-ul cuprinde atît documente vizuale, cît şi scurte analize istorice ale perioadei, abordate printr-o documentaţie diversă. Proiectul, o încercare pertinentă de a sintetiza istoria represiunii comuniste, naşte şi unele întrebări legate de …

Citeşte articolul

Aşteptând ceasul de apoi: „declinul soarelui“ şi „lumina de fantomă a lunii“

Romanul lui Dinu Pillat ne trimite de la început la Apocalipsă, semnalîndu-ne o relaţie intertextuală pe care ar trebui s-o avem în atenţie. Nu este singura, după cum indică plasa de referiri livreşti şi mai ales textele poetice inserate care, contaminate de context, îşi nuanţează, poate, altfel mesajul. Încă de la prima pagină, apar frînturi de versete din capitolul 14, ca de pildă: „pune secera …

Citeşte articolul

Contemplaţia, între adevăr şi iluzie

După ce Gregorio Allegri a compus pentru Papa Urban al VIII-lea splendida lui piesă muzicală Miserere (1630), în care Psalmul 51 (Ai milă de mine, Dumnezeule) este interpretat printr-o succesiune de intonaţii polifonice şi gregoriene, ceremonialul a impus ca această piesă să fie cîntată numai în Capela Sixtină, în miercurea şi vinerea din Săptămîna Sfîntă, după oficiul matinal al tenebrelor. În intervalul de tăcere dintre …

Citeşte articolul

Cazul 2000 sau ultima generaţie de creaţie în literatura română

Anul fiind 2011, observ cu oarecare surprindere că a trecut deja un deceniu din mileniul al treilea, adică aproximativ cît poate trăi o generaţie de creaţie literară la intensitate maximă în opinia unor critici şi istorici care, din motive mai mult sau mai puţin întemeiate, suficiente sau nu, au împărţit sau, mai bine zis, au despărţit arbitrar principalii scriitori români ai ultimilor cincizeci de …

Citeşte articolul

Mirajul utopiei

Călătoriile în URSS: control şi propagandă

Literatura de călătorie a cunoscut, de-a lungul istoriei, o amploare deosebită, un punct de plecare putînd fi considerată chiar Odiseea lui Homer. Orice descriere a unei călătorii pe alte meleaguri poartă o mare doză de subiectivism. Călătorul scrie pentru a instrui şi a educa. Se (de)scrie pentru cei care nu pot sau nu vor putea călători, din varii motive, cel mai însemnat fiind …

Citeşte articolul

Dezamorsarea morală

Cum a devenit acceptabil să furi? Ce s-a întîmplat cu ruşinea şi vinovăţia, mecanismele prin care societatea inhibă şi controlează comportamentele indezirabile? Cum a fost ridicată ideea de „a te descurca“, o variantă a principiului „scopul scuză mijloacele“, la rangul de virtute morală? Vasile Morar scrie despre moralitatea elementară, cea pe care o primim în fragedă copilărie şi care, după ce este interiorizată, …

Citeşte articolul

Cuvînt de însoţire al unei cărţi

Scrisorile din mica mea latinitate vorbesc în esenţă despre trei lucruri: despre latinitate; despre latinitate ca parte simultană a Antichităţii şi a actualităţii noastre, adică a prezentului; despre întemeierea culturii. Ceea ce vreau să adaug acum, în al patrulea rînd, este că autorul a vrut să vorbească, în fiecare pagină a acestei cărţi, şi despre experienţa clasică prin care el însuşi a trecut şi prin …

Citeşte articolul