Focus

A şaptea carte de ficţiune scrisă de Umberto Eco

Apărut doar de o lună la Editura Bompiani, acest nou roman şi-a început turneul de promovare, în termeni fotbalistici, pe teren propriu. Sîmbătă, 14 februarie, la Bologna, îndrăgostiţi sau simpli admiratori ai operei lui Eco au făcut astfel încît Aula Magna din Archiginnasio – cea mai veche clădire a celei mai vechi Universităţi din Europa – să fie deja neîncăpătoare cu o oră înainte de …

Citeşte articolul

Walter Biemel 97

Din amintirile unui lector austriac

Se ştie că există întîlniri ce ajung să nu se mai şteargă din amintire. Uneori este vorba de momente total neplănuite, care rămîn totuşi de neuitat, datorită personalităţii întîlnite. În a doua jumătate a anilor nouăzeci, eram lector austriac la Universitatea Tehnică din Timişoara, cînd mi-a căzut în mînă programul unei conferinţe de filozofie extrem de interesante, pe tema timpului, organizate de Facultatea de Filozofie …

Citeşte articolul

O nouă schimbare la faţă a României?

În 2014, la sfîrşit de toamnă, în apropierea celei de-a 25-a aniversări a Revoluţiei române din 1989, un fapt politic neaşteptat, şocant s-a suprapus cu acest important eveniment: rezultatele surprinzătoare ale alegerilor prezidenţiale. În ciuda tuturor previziunilor şi a pregătirilor, cîştigătorul a fost un outsider relevant, fostul primar german, luteran, al Sibiului, un frumos oraş din Transilvania – Capitală Culturală Europeană în urmă cu cîţiva …

Citeşte articolul

Decor hibernal, de neimaginat, în drum către Atena

Nimănui, dintre cei patruzeci de pasageri ai autocarului plecat dintr-un Bucureşti sub cod galben de viscol, nu-i venea să creadă că, după ce traversasem toată Bulgaria şi rulam în continuare de la Salonic spre Capitala Greciei, cerul rămînea la fel de mohorît, învrăjbit. Fulguia şi geruia ca şi cum n-am fi coborît binişor către sud. Pe serpentinele de la Litohovo, înainte de a ajunge la …

Citeşte articolul

Trei milioane

Miercuri, 14 ianuarie, la ora cînd dumneavoastră citiţi aceaste rînduri, undeva, pe planeta aceasta, la Paris, o publicaţie tipăreşte 3 (trei) milioane de exemplare. Trei milioane de exemplare care vor fi cumpărate de la chioşcurile de ziare, oriunde în Franţa unde se distribuie presă. Firmele de distribuţie vor vinde primul milion de exemplare fără nici un comision, încasările revenind în întregime redacţiei. Sînt comenzi numeroase …

Citeşte articolul

Am fost la Chişinău

Subiectul Republica Moldova a fost mai prezent ca altădată în spaţiul public românesc în anul care se apropie acum de sfîrşit. Parte ca temă de campanie (ne amintim cu toţii momentul acela plin de graţie de la televizor, din timpul dezbaterii finaliştilor în cursa prezidenţială, cînd „jurnalista“ Lavinia Şandru l-a întrebat pe Klaus Iohannis dacă a văzut vreodată Chişinăul, şi nu-l văzuse), parte într-un context …

Citeşte articolul

Norman Manea despre Klaus Iohannis în presa internaţională

Recentele alegeri prezidenţiale din România şi surprinzătoarea victorie a lui Klaus Iohannis drept noul preşedinte al ţării i-au prilejuit scriitorului Norman Manea mai multe intervenţii substanţiale în presa internaţională. Astfel, prestigiosul Suddeutsche Zeitung, din 21 noiembrie 2014, publica textul „Der Aussenseiter im Amt-Endlich Neuanfang in Rumanien“, din care cităm: „După o extrem de neplăcută campanie şi manipulare, izbînda candidatului social-democrat, actualul premier Victor Ponta, părea …

Citeşte articolul

La mulţi ani?

Se termină anul 2014. Se încheie Centenarul Coposu care, slavă Domnului, s-a desfăşurat aşa cum se cuvenea. Însă eu nu am mai săpat nimic. Cu o singură excepţie (descoperirea şi exhumarea unui dezertor la Sângeorz-Băi), nu am mai adus la lumină nici un partizan, deţinut ori ţăran ucis de securitate şi îngropat anonim prin cimitire, păduri ori pe cîmpuri. Pentru că Guvernul României, …

Citeşte articolul

Germanii din România – o minoritate cu momente tragice

Klaus Iohannis, noul preşedinte al României, este sas. Minorităţile germane au dat staruri de Hollywood, laureaţi Nobel şi cîntăreţi de rock. O poveste de succes. Ce au în comun marele actor care l-a jucat pe Tarzan, ultima laureată a Premiului Nobel pentru Literatură şi viitorul preşedinte român? Toţi – Johnny Weissmüller, Herta Müller şi Klaus Iohannis – provin din minoritatea germană din România. …

Citeşte articolul

„O umbrelă pentru cei care nu au nimic de pierdut“

„O umbrelă pentru cei care nu au nimic de pierdut. Pentru oamenii buni care au nevoie de ea, pentru Yiwu Liao şi prietenii lui de acasă, un mesaj adresat tuturor regimurilor tenebroase şi opresive, chiar dacă aparent împotriva tuturor sorţilor.“ În imagine: Ulrich Schreiber, Yiwu Liao, Herta Müller, Corina Bernic. Foto: Yeemei GUO; fotografie apărută pe …

Citeşte articolul

„Încerc să dau viaţă unui timp care trece prea repede“

Interviu cu Majda SKRINAR

Majda Skrinar este una dintre cele mai cunoscute artiste plastice din Slovenia, cu expoziţii personale şi de grup, organizate nu doar în ţara natală, ci şi în centre artistice precum New York, Veneţia, Regensburg ş.a. Despre pictura ei, Andrej Medved, critic de artă, poet şi filozof sloven, scria că „importantă este contopirea cu planeitatea: netezimea pînzei şi a peisajului inconfundabil, însoţit de coloritul suav …

Citeşte articolul

Procesul Vişinescu

Statul român devine parte în proces

Miercuri, 22 octombrie 2014, la Curtea de Apel Bucureşti a avut loc al doilea termen în procesul lui Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii de la Rîmnicu Sărat din perioada dejistă, judecat pentru infracţiuni contra umanităţii. În absenţa fostului comandant, judecătoarea Carmen Veronica Găină a luat două decizii importante, care s-ar putea să atîrne greu în economia deciziei finale: statul român a devenit parte în …

Citeşte articolul

De cîte ori merge ulciorul la fîntînă?

Corespondenţă din Budapesta

Primele semne că se va ajunge aici au apărut imediat după instalarea guvernului Orbán, în urma cîştigării alegerilor parlamentare din 2010, cu o majoritate de 2/3. Încet, dar sigur, au început demontarea pilonilor de bază ai statului de drept, modificarea radicală a Constituției, a Legii Electorale (evident, în propriul avantaj, făcînd aproape imposibilă acţiunea partidelor de opoziţie), prevalenţa principiului autocraţiei, concretizarea unor construcţii megalomanice, …

Citeşte articolul

Cehov (+1904) la 2014

Cehov (+1904) la 2014 Strict nuvelist în secolul 21 – cu toate limitele ce decurg din această situaţie – te întreb, alungînd chiar în numele dumitale orice vehemenţă: Cum ai putut scrie Pescăruşul, Livada cu vişini, Trei surori, cînd existau fraţii Karamazov, Katiuşa Maslova, Mîşkin, Bezuhov…? Nu te-ai simţit vinovat de diversiune de la „problemele capitale“, fără de care…? De evazionism? De laşitate …

Citeşte articolul

Scena şi omagiile lui Radu Beligan

Să cauţi citate în care Radu Beligan îi premărea pe Elena şi Nicolae Ceauşescu trebuie să fie o îndeletnicire dintre cele mai plăcute. Altfel, nu mi-aş explica avîntul cu care Gabriel Liiceanu ne arată, pe contributors.ro, cît de odios linguşitor a fost actorul Radu Beligan, cum îmbogăţea sterilele cuvîntări de ovaţionare a cuplului conducător cu propriile sale „trăiri“. Şi cum nu l-a încercat nici …

Citeşte articolul

Magia „Luciei di Lammermoor“

Lucia di Lammermoor – un libret ca o melodramă de vise rele. Cu scoţieni cu nume italieneşti. Şi totuşi, la Opera Naţională din Iaşi, unul dintre cele mai frumoase spectacole lirice care-au poposit în România ultimilor ani (de cînd opera de la noi a trecut prin etapa reinventării de sine, apelînd tot mai des la regizori de teatru inovatori). Andrei Şerban a pus …

Citeşte articolul

Telegrame. România abstractă

Excepţionalismul negativ românesc atinge noi culmi. Deşi nimănui nu pare să-i pese de politica făcută de reprezentanţii României la Bruxelles, o dată la patru ani – nu, nu la alegerile europarlamentare, ci la numirea noilor membri ai Comisiei Europene –, naţiunea devine specialistă în UE, căci e vorba despre „noi“ şi ce semnal de mîngîiat pe cap ne transmite Vestul. Situaţia bruxelleză e interesantă din …

Citeşte articolul

Parisul şi patriotismul

Ştia Nicolae Ceauşescu ce ştia atunci cînd a luat dreptul românilor de a călători în străinătate, mai cu seamă în „putredul Occident“. Desigur, pe hîrtie şi în teorie zburdai pe harta continentului, numai că în practică lucrurile stăteau puţin diferit. Cei mai norocoşi dintre noi ajungeau la Varna, într-o ţară vecină şi prietenă din lagărul socialist. Cu trei ani în urmă, graţie unei burse …

Citeşte articolul

Joachim

75 e un vals vienez în trei timpi; 75 e un triunghi isoscel, un turn în aşteptarea unei berze; 75 e un creion ascuţit care scrie poezii; 75 e un pisc, primul sosit arborează aici un steag; 75 e un tren format din trei vagoane, staţionat 25 de minute în gara Kéléti să i se mai ataşeze un vagon… Iertaţi-mă, nu pot să scriu nimic …

Citeşte articolul

Despre dialogul creştinilor cu „fraţii mai mari“

„Mă simt ca un dig de care se izbeşte toată suferinţa lumii.“ Etty Hillesum Declaraţia Nostra aetate, promulgată de Papa Paul al VI-lea în 1965, ca document al Conciliului Vatican II (1962-1965), a inaugurat o nouă epocă în dialogul creştinilor cu evreii şi cu reprezentanţii altor religii. Afost începutul unei epoci a respectului pentru „fraţii mai mari“ ai creştinilor, cum i-a numit pe evrei …

Citeşte articolul