ÎN DEZBATERE

Deconspirarea scriitorilor, mod de întrebuinţare (II)

Ne putem întreba de ce tocmai scriitorii au ajuns să deţină capul de afiş al discuţiilor (recente sau mai vechi) din presă despre deconspirarea colaboratorilor Securităţii? La o astfel de întrebare legitimă, un răspuns plauzibil ar fi: pentru că au avut, în istoria modernă a României, un prestigiu social aparte, inclusiv sub dictatură, fiind, în plus, personalităţi de la care s-a aşteptat foarte mult în …

Citeşte articolul

Scriitorii şi Securitatea

Găzduim în acest număr al revistei mai multe opinii despre ultimele „dezvăluiri“ privind colaborarea unor scriitori români cu Securitatea. Se schimbă percepţia asupra acestora? Contribuie aceste informaţii la mai buna înţelegere a trecutului comunist? La dezbatere participă Lucia Hossu Longin, Paul Cernat şi Daniel Cristea-Enache. Puteţi citi şi o replică primită de la Livius Ciocârlie, pe marginea unui articol publicat săptămîna trecută, în revista …

Citeşte articolul

Trăim încă în „imperiul lui Ubu“

N-am să comentez în aceste pagini de opinii relaţiile romancierului Nicolae Breban cu lumea Uniunii Scriitorilor şi nici cine a avut interesul ca pe piaţa deconspirărilor să apară nume emblematice, care sînt temelii ale culturii române. Nici n-am să ascund durerea ce mă încearcă la vederea războiului declanşat împotriva unui mare scriitor care, în ultimii 20 de ani, nu s-a ridicat de la masa de …

Citeşte articolul

Există o măsură în toate

E departe de mine intenţia de a judeca pe cineva, mai ales în slabă cunoştinţă de cauză. Dacă pomenesc numele domnului Nicolae Breban e numai incidental, în legătură cu o întrebare pusă de domnul Bogdan Creţu în Observator cultural, în numărul din 5-11 mai a.c. În dezacord cu poziţia adoptată de Nicolae Manolescu în cazul Breban, după ce reaminteşte că acesta din …

Citeşte articolul

Deconspirarea scriitorilor, mod de întrebuinţare (I)

Controversele din ultimele luni privind deconspirarea unor scriitori care au colaborat cu Securitatea (asupra lor s-a aplecat deja, în Observator cultural şi Ziarul de Iaşi, Bogdan Creţu) îmi dau ocazia să revin asupra unor chestiuni atinse din alt unghi în articolul Iluziile revizionismului est-etic (publicat în trei părţi, în Observator cultural, în numerele 539, 540 şi 541, din 2010). Ele nu mai privesc de data …

Citeşte articolul

Adevărul, bucăţele

De la o vreme încoace, asistăm la devoalarea a diferite cazuri scriitoriceşti: autori români despre care se spune că au colaborat într-un fel sau altul cu Securitatea. Şi devoalarea aceasta se face în trepte. Mai întîi, „pe surse“, o parte din documentele dezarhivate de CNSAS ajung în cîteva ziare care selectează ce e mai picant şi fac două-trei numere de lapidare şi compromitere publică …

Citeşte articolul

Noica şi Vulcănescu: cele două testamente

Pentru Constantin Noica, viaţa nu mai exista decît ca un suport pentru experienţa maximă a filozofiei fără rest, a filozofării fără îndurare pentru orice altceva. Singurul mister permis este misterul fiinţei şi al fiinţării, misterul acestei parcurgeri ultime a întrebării care trebuie să poarte fiinţa întrebătorului pînă la originile înseşi ale întrebării. Nimic mai mult, nimic mai puţin, nimic altceva. Noica refuză orice …

Citeşte articolul

Modele şi contra-modele în cultura română. Pornind de la Nae Ionescu

Despre nevoia de modele viabile, capabile să influenţeze dinamica vieţii culturale, s-a vorbit dintotdeauna mult, cu patimă şi cu detaşare, cu argumente pro şi contra. La fel de necesare ca modelele sînt şi dezbaterile în jurul acestora. „Polemos (conflictul) este tatăl tuturor lucrurilor şi regele tuturor lucrurilor“ spunea, cu foarte mulţi ani în urmă, Heraclit. Afirmaţie confirmată de întreaga istorie a filozofiei, a artei şi …

Citeşte articolul

Paulescu și antisemitismul

La Tîrgul Gaudeamus, Editura Curtea veche lansează o incitantă carte intitulată Polemica Paulescu: știință, politică, memorie. Volumul are un studiu introductiv de William Totok și o postfață de Radu Ioanid. Autorii – un medic și un istoric: Peter Manu și Horia Bozdoghină – discută despre viața și opera lui Nicolae C. Paulescu. Și spun două mari adevăruri: că Paulescu nu este inventatorul insulinei, n-a …

Citeşte articolul

„Nu îmi venea să cred ce citesc“

Interviu cu Horia BOZDOGHINĂ

Cum a apărut interesul dvs pentru Nicolae Paulescu? În anul 2007 am publicat monografia Nicolae Iorga și Partidul Naționalist Democrat în viața politică a României. La baza cărții se afla teza mea de doctorat în istoria contemporană a Romåniei, pe care am susținut-o la Facultatea de istorie din Sibiu în anul 2004. Acest partid a fost întemeiat de Nicolae Iorga și A. C. Cuza …

Citeşte articolul

Academia Română l-a apărat cu dîrzenie

Fragment din postfață

Dacă activitatea extremiștilor romåni din țară și din emigrație în falsificarea activității politice și medicale a lui Paulescu este perfect explicabilă, aparent surprinzătoare a fost decizia Academiei Romåne, care în 1990 i-a acordat postmortem lui Paulescu titlul de membru al celui mai înalt for științific. Decizia a fost sprijinită dacă nu chiar inițiată, de academicianul Nicolae Cajal, membru marcant al comunității evreiești din București. …

Citeşte articolul

„Primul promotor al rasismului biologic în România“

Interviu cu Peter MANU

Cum a apărut interesul dvs. pentru Nicolae Paulescu? În vara anului trecut, am descoperit, în timpul unei plimbări, un obelisc de granit, lîngă garajul Muzeului de Științe Naturale din New York. Pe el erau înscrise numele celor 307 americani care primiseră, pînă atunci, Premiul Nobel. Am aflat, puțin mai tîrziu, că este singurul monument în memoria celor care au făcut să se vorbească despre …

Citeşte articolul

„Un singur risc: tăcerea îmbufnată“

Interviu cu Doina JELA

Stimată Doina Jela, prin această carte, Polemica Paulescu: știință, politică, memorie, la care ești editor și care apare la Curtea veche, mai cade un mit? Nu am inclus în portofoliul Editurii Curtea veche această carte cu scopul expres de a mai face să cadă un mit, ci pentru că era o propunere ce nu se putea refuza. Și cu intenția de a suscita o …

Citeşte articolul

Provizorat de Gabriela Adameşteanu

Anul 2010 înseamnă pentru prozatoarea Gabriela Adameşteanu apariţia unui nou roman:Provizorat. Un roman de dragoste şi o frescă socială a secolului al XX-lea, un adulter peste care istoria presează continuu, sufocînd destinul celor două personaje principale, Letiţia Branea şi Sorin Olaru. Provizorat este o carte despre putere şi fragilitate, despre cum universul intim ajunge să fie maculat de o istorie perversă. În acest …

Citeşte articolul

Visul generaţiilor

Gabriela ADAMEŞTEANU, Provizorat

După relansarea Drumului egal al fiecărei zile, după republicarea în seria Opere (I, II) a romanelor Dimineaţă pierdută şi Întâlnirea, precum şi a nuvelisticii, Gabriela Adameşteanu propune un volum nou,Provizorat, ce poate fi considerat, din anumite puncte de vedere, o continuare, o împlinire a cărţii de debut. Dar asta doar în sensul reluării unor personaje şi a dispunerii cronologice a unor evenimente. …

Citeşte articolul

Viaţa provizorie

Ce anume din substanţa naraţiunii dă motivaţia titlului romanului Gabrielei Adameşteanu, Provizorat (Iaşi, Editura Polirom, 2010, 448 p.)? Aş crede că este vorba despre modul în care traversează istoria biografiile protagoniştilor. Azvîrlindu-i dintr-o parte într-alta a vieţii sociale, de la apropierea de impetuoşii politicieni interbelici, alunecaţi în numai cîţiva ani din democraţie spre totalitarismul brun, iar apoi azvîrliţi în marginalitatea extremă a temniţei, tîrîţi în …

Citeşte articolul

Provizorat permanent

Este foarte interesant de urmărit cum şi-au continuat formula specifică prozatorii pe deplin afirmaţi, unii aproape clasicizaţi înainte de 1989, în condiţiile unei libertăţi de exprimare şi de alegere a subiectelor care, pentru unii, a putut părea chiar inhibantă. Ceea ce înainte asigura o audienţă maximă, măcar pentru că ataca unele subiecte tabuizate, care ţineau de trecutul recent, în pliurile căruia se putea citi prezentul …

Citeşte articolul

Mic tratat de traumatologie literară

Una dintre întrebările rostite din ce în ce mai des în ultima vreme legat de tema comunismului şi a traducerii în literatură a vechilor traume provocate de acesta se referă la rezistenţa acestui tip de literatură, în sensul longevităţii unui tip de roman care părea să-şi fi mai epuizat din resurse demne de exploatat şi, oricum, să fi provocat deja un fenomen de suprasaturaţie. …

Citeşte articolul

Mic tratat de traumatologie literară

Una dintre întrebările rostite din ce în ce mai des în ultima vreme legat de tema comunismului şi a traducerii în literatură a vechilor traume provocate de acesta se referă la rezistenţa acestui tip de literatură, în sensul longevităţii unui tip de roman care părea să-şi fi mai epuizat din resurse demne de exploatat şi, oricum, să fi provocat deja un fenomen de suprasaturaţie. …

Citeşte articolul

Provizoratul relecturii

Cu romanele sale Drumul egal al fiecărei zile, Dimineaţă pierdută, Întîlnirea,Provizorat şi volumele de povestiri Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă şi Vară-primăvară, publicate de-a lungul a 35 de ani de viaţă literară, Gabriela Adameşteanu nu e o scriitoare prolifică. E, însă, în toate succesivele reeditări ale cărţilor ei, o rescriitoare prolifică, efect al complicatului proces de relectură circulară, în expansiune. Mai mult decît atît, chiar …

Citeşte articolul