Istorie literară

Ion D. Sîrbu în socialismul real

S-a discutat abundent, după 1990, despre „colaboraţionismul“ unor scriitori români şi al românilor înşişi, în timpul regimului comunist. În mod frecvent, el a fost contrapus, ca exemplu negativ, unei lecţii pe care polonezii, maghiarii şi alte comunităţi naţionale din lagărul socialist au oferit-o prin curaj individual şi articulare civică. În timp ce lecţia altora era frumoasă, exemplul „nostru“ era dezamăgitor şi întristător – prilej …

Citeşte articolul

I.L. Caragiale – dramaturg minor: autoreprezentări, parodii, ipoteze

GALERIE FOTO

În octombrie 1881, Caragiale este numit revizor şcolar pentru judeţele Suceava şi Neamţ. Va locui la Iaşi, pînă în februarie 1882 (timp de cinci luni), cînd va fi mutat la cerere, în judeţele Argeş şi Vîlcea. În această perioadă frecventează Junimea, o cultivă pe Veronica Micle, face proiecte de colaborare cu Iacob Negruzzi. Scrisese O noapte furtunoasă şi Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea, peste cîteva …

Citeşte articolul

Debut cu Dimov

Luminiţa CORNEANU – Leonid Dimov. Un oniric în Turnul Babel

Riscantă opţiunea tinerei Luminiţa Corneanu de a întreprinde o cercetare doctorală pe biografia şi bibliografia lui Leonid Dimov: prima, cu episoade tenebroase clarificate prin intrarea în arhivele CNSAS, a doua, cu un apreciabil coeficient de dificultate analitică şi interpretativă. Dimov este obscur şi straniu în viaţă, ca şi în poezie, astfel că a debuta editorial cu o monografie precum Leonid Dimov. Un oniric în Turnul …

Citeşte articolul

În culisele cenzurii

Liliana COROBCA - Controlul cărţii. Cenzura literaturii în regimul comunist din România

Cei mai mulţi dintre noi ştiu la modul abstract ce a însemnat ori poate înseamnă cenzura. Îi cunosc, prin definiţie, latura opresivă, ce contrazice orice principiu al libertăţii ori al democraţiei. Prin volumul Controlul cărţii. Cenzura literaturii în regimul comunist din România, Liliana Corobca intră adînc în concretul acestui fenomen hidos ce hrăneşte mai mult sau mai puţin din umbră orice regim totalitar, punînd în …

Citeşte articolul

Poveste tristă despre un spectacol jucat la Bacău

Ion D. Sîrbu, 95 de ani de la naştere: 28 iunie 1919

Ştiam, din corespondenţa sa, că Ion D. Sîrbu avusese, în 1984, o premieră la Teatrul Dramatic Bacovia din Bacău cu piesa Plautus şi fanfaronii. Curiozitatea – una absolut ocazională – m-a făcut, acum doi-trei ani, să mă interesez de acest eveniment. Parcă am presimţit că premiera respectivă ascunde o poveste aparte. Pe site-ul instituţiei am găsit afişul spectacolului, cu distribuţia, numele regizorului şi al directorului …

Citeşte articolul

Gorila – capitol abandonat (II)

Mai curînd trece cămila prin urechile acului – îmi spuneam, parafrazînd hrisovul Bibliei – decît să reabilitezi romanul Gorila. Odinioară, apăruse în condiţii la fel de vitrege, după instaurarea dictaturii carliste – Virgil Carianopol fiind „amendat cu 4.000 de lei pentru că a aprobat la cenzură Gorila“ (cf. Opere, vol. 18, p. 431), nereeditat apoi în anii dictaturii antonesciene, fiindcă „nimeni n-a îndrăznit să spună …

Citeşte articolul

„Gorila“ – capitol abandonat (II)

Mai curînd trece cămila prin urechile acului – îmi spuneam, parafrazînd hrisovul Bibliei – decît să reabilitezi romanul Gorila. Odinioară, apăruse în condiţii la fel de vitrege, după instaurarea dictaturii carliste – Virgil Carianopol fiind „amendat cu 4.000 de lei pentru că a aprobat la cenzură Gorila“ (cf. Opere, vol. 18, p. 431), nereeditat apoi în anii dictaturii antonesciene, fiindcă „nimeni n-a îndrăznit să spună …

Citeşte articolul

„Gorila“ – capitol abandonat (I)

Se spune că socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din tîrg. În literatură, se mai întîmplă şi invers: socotelile din tîrg nu se potrivesc cu cele plăsmuite la masa de scris. Una vezi şi te hotărăşti să aşterni pe hîrtie şi, ca la developarea clişeelor-foto, îţi iese invers. Drept dovadă relaţia dintre prototipul romanului Gorila, Pamfil Şeicaru, şi eroul său principal, Toma Pahonţu. Seamănă, …

Citeşte articolul

De la epistemologie la „epistologie“

Ion D. SÎRBU - Opere II. Corespondenţă

Cred că am parcurs grosul scrierilor epistolare ale lui Ion D. Sîrbu de mai multe ori decît m-am plimbat prin parcul Herăstrău de-a lungul anilor – deloc puţini – pe care i-am trăit în Bucureşti. Şi afirm asta fără urmă de ostentaţie. Scrisorile sale au un magnetism şi o prospeţime parcă inepuizabile. De aceea, găsesc salutară iniţiativa Academiei Române de a aduna corespondenţa trimisă de …

Citeşte articolul

Nostalgia unei mofete spirituale

Încerc, mai jos, o descriere montaigniană a simpatiei mele pentru Cercul Literar de la Sibiu. Va fi dezordonată, personală și subiectivă – așa îi stă bine unui eseu. N-am vrut să scriu note, pentru că nici măcar așa n-aș dori să creez iluzia că aș avea vreo ipoteză bine închegată. Am numai iubiri, nostalgii, dorinţe și dureri. Niciodată n-am înţeles preţuirea sau chiar admiraţia …

Citeşte articolul

Surprizele unei dedicaţii

N-apucasem să public un rînd din ediţia critică Rebreanu şi opreliştile au apărut încă înainte de contractare: – Cum „Opere complete“? Aşa să fie şi pe copertă? – Cu ce vă deranjează? – Păi aşa ceva n-am făcut nici la Eminescu sau la Caragiale! Ca să nu spun că toţi corifeii literaturii române apar într-o colecţie tipizată de „Opere alese“. – Şi ce vină am …

Citeşte articolul

B. Fundoianu/Benjamin Fondane – cititor şi trăitor al Cărţilor sfinte

„La foi est la seconde dimension de la pensée – et non de la mystique. / Credinţa e a doua dimensiune a gîndirii, nu a misticii.“ Leon Şestov în convorbirile cu Benjamin Fondane „Tout effort est condamné à l’avance qui essai de rendre pensable la doctrine de la Bible. / E condamnat dinainte orice efort care încearcă să redea în mod logic doctrina …

Citeşte articolul

Mărturiile contemporanilor despre Eminescu

Cătălin Cioabă (ed.) – Mărturii despre Eminescu. Povestea unei vieţi spusă de contemporani

În colecţia „Convorbiri. Corespondenţă. Portrete“, a apărut în 2013, la Editura Humanitas, un amplu – şi elegant – volum consacrat receptării de către contemporani a poetului Mihai Eminescu. E vorba de Mărturii despre Eminescu. Povestea unei vieţi spusă de contemporani, selecţie, note, cronologie şi prefaţă de Cătălin Cioabă. Volumul nu aduce nimic nou, dar este util într-un mod didactic, prin faptul că pune cap …

Citeşte articolul

Documentarul primează

George NEAGOE – Asul de pică: Ştefan Aug. Doinaş

„Din februare [sic!] 1958, cînd am fost pus în libertate, am încercat de nenumărate ori să obţin dreptul de ami relua activitatea literară. [...] Ştiu că am greşit; dar ştiu, de asemenea, că o greşeală nu poate trage în cumpănă toată viaţa [...] Vă voi dovedi că sînt cu totul ataşat Partidului şi Guvernului, că merit încrederea pe care vo solicit astăzi din adîncul fiinţei …

Citeşte articolul

Măştile adevărului politic

George NEAGOE – Asul de pică: Ştefan Aug. Doinaş

Devoalat postum de CNSAS în 2004 prin vocea vechiului adversar Adrian Păunescu, ajuns preşedinte al Comisiei de Cultură, Arte şi Mass-Media a Senatului României, dosarul de informator al lui Ştefan Aug. Doinaş a generat previzibile indignări la adresa unui – pînă atunci – respectat lider al „rezistenţei prin cultură“ şi al anticomunismului civic postdecembrist. „Faut-il brûler Doinaş?“ s-au întrebat, contrariaţi, unii est-eticieni care i-au elogiat, …

Citeşte articolul

Critica literară – o formă de cunoaştere specifică în comunism

Caius DOBRESCU – Plăcerea de a gândi. Moştenirea intelectuală a criticii literare româneşti (1960-1989)

Scriitorul, eseistul şi profesorul universitar Caius Dobrescu şi-a publicat în 2013, la Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, consistentul său studiu rezultat în urma unui proiect POSDRU, intitulat Plăcerea de a gândi. Moştenirea intelectuală a criticii literare româneşti (1960-1989), ca expresie identitară într-un tablou global al culturilor cognitive. Studiu amplu şi dens, cu bibliografie la zi, cercetarea lui Caius Dobrescu avansează – trecînd prin …

Citeşte articolul

MEANDRELE MEMORIEI. Intrare în noiembrie cu Laurenţiu Fulga

Feciorul popii Fulga se născuse la o periferie a Chişinăului, într-o zi de 2 noiembrie, pe vremea urgisită a Primului Război Mondial. Pe mamă a pierdut-o înainte de a apuca să-i memoreze chipul, iar slujitorul altarului i s-a fixat în minte „gîrbov şi obosit“, dus dintre cei vii pe cînd băiatul mai purta abecedarul în ghiozdan. În continuare, de educaţia lui se va ocupa un …

Citeşte articolul

I.P. Culianu – autor şi personaj literar

Proza lui I.P. Culianu Spre deosebire de Mircea Eliade, Ioan Petru Culianu nu a fost un prozator prolific. Primele sale texte datează încă din vremea adolescenţei și conţin teme care îl vor bîntui mai apoi pe maturul Culianu, teme mitice, puternice, explorate cu nesaţ mai înainte și de Eliade: fuga din timp, dorinţa (de sorginte budistă) de anihilare a eului, lumea ca iluzie, …

Citeşte articolul

MEANDRELE MEMORIEI. Theodor Enescu – virtuţile cordialităţii

Totul în fiinţa lui Toto – cum era denumit amical Theodor Enescu – vibra de cordialitate. Cum te întîmpina, cum aborda conversaţia, cum îşi susţinea opţiunile, fie că venea vorba despre o pictură, o carte sau o piesă muzicală. Niciodată crispat, niciodată încrîncenat, niciodată exclusivist. Dacă nu ocolea controversele, nici nu ţinea morţiş să aibă ultimul cuvînt. Urmărea dus pe gînduri argumentele celorlalţi şi, cînd …

Citeşte articolul

MEANDRELE MEMORIEI. Camil Petrescu, surprize şi confirmări

Umbla despre Camil Petrescu vorba că ar avea o fire puţin agreabilă, că accepta greu să primească pe cineva necunoscut şi că, în general, era dificil un dialog cu autorul Sufletelor tari. Aveam să mă conving, în vara lui 1954, că zvonul public comporta unele rectificări. Pe atunci, tînăr redactor, ocupam un post în cadrul Secţiei de proză a Editurii pentru Literatură. Eram coleg cu …

Citeşte articolul