Istorie literară

Fără epic (I)

Claudiu TURCUŞ – Estetica lui Norman Manea

Scriitori afirmaţi sau consacraţi înainte de 1990 şi care au fost receptaţi, de la o carte la alta, de către cronicarii literari ai perioadei sînt, în ultimii ani, obiect al unor cercetări doctorale făcute pe toată suprafaţa operei lor de către critici tineri: critici şi, unii, istorici literari în formare ai unei alte generaţii. Cartea lui Claudiu Turcuş, Estetica lui Norman Manea, este de pus …

Citeşte articolul

MEANDRELE MEMORIEI. Victor Eftimiu, senior de salon

Dacă asupra literatului părerile au fost şi rămîn împărţite, personajul Victor Eftimiu avea harul de a declanşa simpatii spontane, consistente. Izbutea, oricît de controversat era statutul său literar, să se plaseze în centrul atenţiei. Academia Română a avut iniţiativa să valorifice tocmai acest aspect printr-o expoziţie ocazionată de împlinirea a 120 de ani de la naşterea fostului ei membru (venit pe lume în prima lună …

Citeşte articolul

„Împotriva biografiei“

Doris MIRONESCU - Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei

Deşi e clar că, în ultimii douăzeci-treizeci de ani, cota lui M. Blecher este în vizibilă creştere (formula romanelor sale convenind noii sensibilităţi „autenticiste“ a literaturii de după 1980), autorul Întîmplărilor în irealitatea imediată nu a beneficiat, pînă de curînd, de o tratare critică pe măsura entuziasmului „redescoperirii“ sale (datorată unor critici precum Nicolae Manolescu, Nicolae Balotă, Mihai Zamfir, Ion Pop ş.a.). Cărţile semnate de …

Citeşte articolul

Dimineaţa tinerilor critici (II)

Alex GOLDIŞ - Critica în tranşee. De la realismul socialist la autonomia esteticului

Începutul anilor ’60 – notează Alex Goldiş în Critica în tranşee. De la realismul socialist la autonomia esteticului – reprezintă „punctul zero al naşterii solidarităţii dintre critici şi scriitori, menţinute de-a lungul întregii literaturi de sub comunism şi pierdute definitiv după Decembrie ’89“. Chiar în absenţa unor „programe, manifeste sau înfruntări directe“ şi în condiţiile în care debuturile editoriale ale criticilor se amînă, momentul este …

Citeşte articolul

Dimineaţa tinerilor critici (I)

Alex GOLDIŞ - Critica în tranşee. De la realismul socialist la autonomia esteticului

O privire proaspătă asupra principalelor probleme ale criticii româneşti postbelice, o sintetizare şi o reinterogare a acestora în noul context social şi cultural creat după Decembrie 1989 sînt mai de mult imperios necesare. Şi e firesc, poate, ca un asemenea demers să nu fie iniţiat de un critic din generaţiile mai vechi, ci de un critic din generaţia 2000, care – prin forţa lucrurilor …

Citeşte articolul

Valoare și prejudecată

Bianca Burța-Cernat - Fotografie de grup cu scriitoare uitate

Majoritatea cărților comentate de Bianca Burța-Cernat în ineditul său volum de debut aparțin, într-adevăr, unor scriitoare uitate. Dacă alături de Hortensia Papadat-Bengescu, Cella Serghi sau Henriette Yvonne Stahl sînt nume cu oarecare rezonanță, deși insuficient abordate de critică, receptarea postbelică a celorlalte prozatoare micromonografiate (Ticu Archip, Sanda Movilă, Lucia Demetrius, Anișoara Odeanu, Ioana Postelnicu, Sorana Gurian) lipsește aproape cu desăvîrșire. Oricît de tentantă s-ar …

Citeşte articolul

Literatura feminină din interbelic – o reconsiderare

În 1999, Sorin Alexandrescu scria, într-unul din excelentele sale eseuri din volumul Privind înapoi modernitatea, că „orice încercare de răsturnare fundamentală a canonului [estetic] a dus nu la modificarea nucleului său dur, ci, în cel mai bun caz, doar la crearea de «margini miluite»“. (Re)construcția unei astfel de „margini miluite“, anume aceea a prozei „feminine“ interbelice, este și scopul declarat al Biancăi Burța-Cernat în …

Citeşte articolul

Eugen Negrici, vînătorul de iluzii

Eugen NEGRICI - Literatura română sub comunism. 1948-1964

La sfîrşitul lunii trecute, Eugen Negrici a împlinit 70 de ani. O vîrstă frumoasă, orice s-ar spune, la care nu au avut norocul să ajungă, de pildă, nici Lovinescu, nici Călinescu, dar la care un Neagu Djuvara pornea prin deşert, pe cămilă, la vînătoare de lei şi de plăceri interzise, afirmîndu-se abia după aceea ca mare istoric şi scriitor de talent. El însuşi vînător pătimaş, …

Citeşte articolul

MEANDRELE MEMORIEI. Iscusinţele lui Cezar Petrescu

Izbea imediat la Cezar Petrescu vorbirea precipitată, încîlcită. Un debit verbal rapid se rostogolea pe fondul unei pronunţii defectuoase. I se potrivea expresia populară: „se băteau turcii la gura lui“. De unde graba asta la un moldovean get-beget, cu instrucţie şcolară completă la Iaşi? Nimic în făptura lui nu părea tihnit, aşezat. Se deplasa zorit pe stradă, în casă abia se aşeza la masa de …

Citeşte articolul

Cu „detectorul de comori“ în aria avangardei românești

Să tot fie vreo 15 ani, ba – socotind bine – chiar 20, de cînd auzeam întîia oară despre un domn stabilit undeva în Germania, frecvent călător la București mînat de irepresibilă ardoare pentru bibliofilie și unicate artistice din aria avangardei noastre. Investigator priceput? Investitor interesat? Deocamdată, apărea limpede că procedează cu tact la stabilirea contactelor eficiente. În vederea obținerii condițiilor necesare unui dialog …

Citeşte articolul

Geneza unui poem filozofic: Apologia virilității

În 5 septembrie 1926, la nouăsprezece ani, Mircea Eliade tipărea în Adevărul literar și artistic un articol intitulat „Apologia budismului“. După toate aparențele, scriind Apologia virilității în decursul anilor 1927-1928, Mircea Eliade a intenționat să creeze un poem cu conținut filozofic și cu o structură muzicală. Nu au lipsit din acesta nici aluziile mistice (poemul are, cu tîlc numerologic, șapte părți) și nici contrastele …

Citeşte articolul

Recitind Priveliștile lui Fundoianu

Priveliști – cuvîntul denumește simultan peisajul și privirea care îl contemplă, obiectul și subiectul privirii. El presupune o anumită distanță – s-o numim contemplativă? – de la care obiectul să poată fi cuprins: e vorba despre un obiect mare și despre o privire panoramică. Termenul, de origine slavă, exclude din aria lui semantică privirea de aproape, mioapă, ca și orice privire disociativă, analitică, pătrunzătoare, …

Citeşte articolul

Cu Mihai Zamfir, în intimitatea stilistică a secolului al XIX-lea (II)

Mihai ZAMFIR - Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române

Dacă meritul liricii prepașoptiste rezidă, am văzut, în descoperirea ex nihilo a unui limbaj frust al pasiunii, de tipul romanței/cîntecului de lume, abia de la 1830 încolo, adică odată cu „declanșarea pașoptismului“ (epocă a „poeziei“ prin excelență) se pot identifica și niște influențe concrete dinspre literaturile apusene. Astfel, pe lîngă „modelul Lamartine“ (cel mai productiv), Mihai Zamfir semnalează și o serie de influențe secundare, …

Citeşte articolul

Povestea prozatoarelor din interbelic

Bianca Burța-Cernat - Fotografie de grup cu scriitoare uitate

Bianca Burţa-Cernat este, de departe, unul dintre cei mai echilibraţi şi mai oneşti critici literari care semnează constant în presa culturală a ultimilor ani. Debutul său editorial era aşteptat cu interes de ceva vreme, căci marea încercare a cronicarilor este, de bună seamă, trecerea de la dimensiunile reduse ale paginii de revistă la sutele de pagini ale unei cărţi. Iar aceasta, evident, să nu …

Citeşte articolul

Cu Mihai Zamfir, în intimitatea stilistică a secolului al XIX-lea (I)

Mihai ZAMFIR - Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române

La momentul bilanţurilor, se pare că tot mai mulţi dintre criticii generaţiei ’60 se gîndesc să lase în urma lor, fiecare după propriile puteri, cîte o „istorie“ menită a da seama de dinamica fenomenului literar („de la origini pînă în prezent“) şi de soarta valorilor româneşti sub specie aeternitatis. Dintre toţi, doar Nicolae Manolescu a încercat, pînă acum, să concureze fără pic de complexe …

Citeşte articolul

Un cobai al ideologizării: Miron Radu Paraschivescu (II)

Pentru Miron Radu Paraschivescu, ancorarea în real şi înregimentarea comunistă sînt o necesitate de ordin(e) interio(a)r(ă). În acest caz, activitatea lui publicistică, fervoarea ancorării în real sînt doar o coerciţie impusă de supraego ego-ului şi id-ului deopotrivă. O coerciţie autoimpusă, ca şi angajarea de partea comunismului, menită a-i struni pornirile (auto)distructive. Realul politic compensează, prin ordinea impusă scriitorului, lipsa de ordine interioară a acestuia. …

Citeşte articolul

Un cobai al ideologizării: Miron Radu Paraschivescu (I)

Ce se întîmplă atunci cînd unul dintre cei mai importanţi poeţi din avangarda procomunistă a anilor 1944-1947, redactor-şef al celei mai virulent angajate reviste în lupta pentru reorientarea politică a literaturii din fatalul an 1947, Revista literară, dezvăluie în paginile jurnalului din aceiaşi ani o personalitate radical diferită, locul convingerii politice fiind luat de îndoială? Cum se mai poate defini adevărul istoriei politice şi individuale, …

Citeşte articolul

M.R.P. – din faţă şi din profil

Mic de stat ca Beniuc („il piccolo presidente“) nu era, dar nici n-ar fi avut de ce să se creadă cine ştie ce făptură vînjoasă. Statura măruntă îi da lui Miron Radu Paraschivescu pînă tîrziu un aer adolescentin – accentuat şi de pălăriuţa cu boruri pleoştite, purtată „haios“ pe-o parte –, încît trecerea anilor părea fără efect sensibil asupra înfăţişării sale, conformă firii dispuse …

Citeşte articolul

G. Călinescu și totalitarismul castrator

Nicolae MECU - G. Călinescu față cu totalitarismul

În ultimii ani, opera lui G. Călinescu a revenit în atenție prin două remarcabile performanțe editoriale: monografia teoretică a lui Andrei Terian, respectiv ediția critică a romanelor și a integralei publicisticii, realizată sub coordonarea lui Nicolae Mecu și apărută în colecția „Pleiade“ a Academiei Române. Dacă însă A cincea esență s-a bucurat de receptarea meritată, nu același lucru s-ar putea spune despre cealaltă întreprindere …

Citeşte articolul

Traiectoria lui Arghezi

Dorina GRĂSOIU - „Bătălia“ Arghezi

Urmărind, în „Bătălia“ Arghezi, să refacă procesul istoric al receptării unui mare poet, Dorina Grăsoiu şi-a calculat bine mizele, încă de la prima ediţie a acestei cărţi, apărută în 1984. O carte nu uşor de documentat (fiindcă despre Arghezi s-a scris enorm), dar care provoacă prin chiar dificultatea subiectului. Odată defrişată şi sistematizată bibliografia, desfăşurătorul cronologic al receptării putea fi pus în pagină fără …

Citeşte articolul