OPINII

Ultima scrisoare de la Mircea Iorgulescu

La 15 decembrie 2010 s-au împlinit zece ani de la apariția, într-o publicație din Ungaria, Elet es Irodalom, a celebrei Scrisori către Prietenii mei români, datorată cunoscutului gînditor și ex-disident maghiar (iar azi, din păcate, din nou ostracizat de către actualul guvern Orban…), originar din Cluj, Gáspár Miklós Tamás. Scrisoarea vedea lumina tiparului în zilele agitate dintre cele două tururi ale alegerilor prezidențiale din …

Citeşte articolul

USR în criză (?)

În ultimele săptămîni apar tot mai des în presă, pe diverse site-uri sau bloguri ale unor scriitori, reacții care mai de care mai aprinse, în care cuvîntul „scandal“, eventual secondat de un atribut, este pus în legătură cu Uniunea Scriitorilor din România. Totul a început, se pare, odată cu discuțiile stîrnite de publicarea în România literară a unor fragmente din dosarele de la CNSAS …

Citeşte articolul

I se spune criza

În ultimele săptămîni, se încearcă, pe 4-5 bloguri cît de cît cuantificabile (hai, 10), pe 3-4 forumuri și pe Agenția de Carte, să se acrediteze ideea unei crize la USR. Sigur că, după această scurtă intervenție, mă voi trezi cu diverse etichetări. Dar pentru că, pînă acum, în Observator cultural au apărut multe dintre atacurile nemulțumiților, am simțit nevoia să spun: OK, dar de …

Citeşte articolul

Universitatea văzută prin grila diferenţei de gen

Publicînd, nu demult, înObservator cultural un articol care a stîrnit multe comentarii, am avut prilejul să descopăr, prin paginile forumului, faptul că identitatea mea de gen a fost o chestiune importantă atît pentru susţinători (apreciativi în legătură cu faptul că, femeie fiind, am înfruntat cu stoicism loviturile administrate de către masculii spaţiului cultural şi, prin urmare, merit un buchet de flori), cît şi pentru potrivnici …

Citeşte articolul

Inima Intelighenției

„Regele Solomon îl implora pe Cel Veșnic să-l binecuvînteze cu o inimă inteligentă. La sfîrșitul unui secol devastat de fărădelegile cumulate ale birocraților, adică de o inteligență pur funcțională și de posedați, adică de o sentimentalitate sumară, binară, abstractă, suveran de independentă față de singularitatea și de precaritatea destinelor individuale, această rugă pentru a fi înzestrat cu perspicacitate afectivă și-a păstrat întreaga sa valoare, …

Citeşte articolul

LMV după 30 ani

Nostalgia isn’t what it used to be Peter de Vries Ieri, la ultimul Woody Allen, după cinci trailer-uri, cînd tocmai doream să-mi scot dopurile mov din urechi – dopuri serioase care se opun, dacă e să te iei după etichetă, la toţi decibelii Miramax/Sonny/Mediapro, mai puţin ultimii şi cei mai cuminţi 33 dintre ei – şi să mă pregăteam de vizionarea lui feature presentation, …

Citeşte articolul

N-ați auzit de timbrul teatral? Mai bine

Dacă n-ați auzit, dar doriți, totuși, să știți cîte ceva, aflați că 5% din prețul oricărui bilet vîndut, la teatrul de copii, de oameni mari, de păpuși etc. se duce într-un cont, iar din suma aceea, uniunea de creație responsabilă – recte UNITER – e obligată prin lege să finanțeze proiecte (nu sînt banii UNITER-ului, el doar îi administrează conform legii). Pentru asta, există …

Citeşte articolul

Oraşul dosarelor şi biblioteca lui Babel

Unde este înţelepciunea pierdută în cunoaştere? Unde este cunoaşterea pierdută în informaţie? T.S. Eliot Într-un comentariu recent referitor la problemele legate de deconspirarea relaţiilor dintre unii scriitori de marcă şi Securitate, Lucia Hossu-Longin îl citează pe Bellu Zilber comentînd vorbele lui Mişu Dulgheru, unul dintre anchetatorii săi: „Ascultam halucinat visul unui securist. Vedeam oraşul dosarelor, cu blocuri înalte, străjuite de oameni înarmaţi, cu nesfîrşite …

Citeşte articolul

Scriitorii şi Securitatea. Probleme spinoase

O febră a cuprins, de ceva vreme, lumea scriitorilor: la cerea USR, devin publice colaborările unora dintre membrii ei marcanţi cu Securitatea. Cazurile cele mai noi sînt Ioan Groşan şi Nicolae Breban, care au stîrnit discuţii părăsite rapid, replici ale „acuzaţilor“, dar mai ales editoriale semnate de Nicolae Manolescu. Anul trecut, Adrian Marino a suferit un linşaj post mortem, ba chiar s-a găsit o minte …

Citeşte articolul

Opoziţia dintre „noi“ şi „ei“ într-o Europă hibridă

Spaţiul unei rumori pe care tout le monde la connaît sans la connaître se redeschide în cotidianul românesc prin declaraţia domnului Kelemen Hunor (preluată de Agerpres în data de 4 martie) referitoare la Legea minorităţilor, care, conform protocolului de guvernare, ar trebui să fie adoptată în primăvara anului 2011. În aceste condiţii, am impresia că articolele „Românii cu românii, ungurii cu ungurii“ de Iulia Popovici, …

Citeşte articolul

Comunism, teorie şi responsabilitate

Un răspuns lui Alexandru Laszlo şi o explicaţie cu mine însumi

Două decenii de la consumarea unui eveniment fondator par o perioadă lungă. Nu-i, totuşi, nevoie să apelăm la istoria mentalităţilor pentru a constata că nu-i aşa. Raportarea noastră la comunism continuă să fie, în general, una afectivă. Iar afectul are puterea de a anula faptele sau, cel puţin, de a le semnifica uneori aberant. La două decenii de la căderea comunismului, există două surse ale …

Citeşte articolul

Alteritatea lingvistică în umbra întrebărilor deschise

Unul dintre conceptele cele mai dinamice ale discursurilor actuale, fie politice, fie normative, științifice sau publicistice, îl constituiemultilingvismul, termen care include ideea acceptării alterității lingvistice, reclamînd, în același timp, recunoașterea diversității culturale. Tocmai datorită acestui spectru larg al nuanțelor, devine un element structurant al discursurilor zilelor noastre, prezent și în contexte unde nu prea își are rostul, dar... „sună bine“. O înțelegere pragmatică …

Citeşte articolul

EVADĂRI DIN BIBLIOTECĂ. Unde-s fustele de altădată?

Comoditatea blugilor unisex amenință să uniformizeze aspectul de toată ziua al orașului. E minune să mai zărești o fustă pe stradă. Fetele se iau unele după altele și se pierd de-a valma printre băieți. Într-un grup mixt, ajung, încet-încet, să se confunde. Moda pantalonului vîrît în cizmă anulează, aproape, individualitatea făpturii, cu distincția hărăzită de regulile firii. Nimic de zis, e practic pe vreme …

Citeşte articolul

Eternul feminin în blugi

Oameni serioși om fi noi, dragă Geo Șerban, de ne-am apucat să dezbatem, în această primăvară amăgitoare, care se tot ascunde sub sumanele Babei Dochia, o problemă de importanță „capitală“: fuste versus blugi? Nu orice fuste, nu orice blugi, ci tocmai cele purtate de doamnele și domnișoarele zilelor noastre. Oameni serioși sîntem noi, care trecem de la „eternul“ Traian Băsescu și Codul Muncii (cazul …

Citeşte articolul

Ura, invidia şi „imanenţa pură“

Am urmărit emisiunea de la postul naţional de televiziune în care protagoniştii Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu au discutat despre invidie şi despre ură. Am citit şi editorialul lui Andrei Pleşu „Ură şi şah-mat“, publicat în Dilema veche. Cred însă că despre ură şi despre invidie nu se poate vorbi ca despre un fenomen general ce poate fi analizat într-un cadru relaxat, departe de lume, …

Citeşte articolul

Carol Iancu, Liviu Rotman, rabinul Şafran şi rabinul Rosen

Presa din România de azi îngăduie exprimarea de opinii divergente; în acest sens, articolul dlui Liviu Rotman despre ultima carte a profesorului Iancu este bine-venit („Un contramodel de abordare a Holocaustului“, în Observator cultural, nr. 561, din 4 februarie 2011). Nu e de mirare că dnii Rotman şi Iancu au viziuni fundamental diferite asupra istoriei evreilor români din generaţia născută în perioada interbelică. …

Citeşte articolul

Un contramodel de abordare a Holocaustului

Carol Iancu - Alexandru Şafran şi Shoahul neterminat. Culegere de documente (1940-1944)

Istoriografia capitolului românesc al Holocaustului a apărut cu o anume întîrziere. Acest fapt s-a produs din varii motive, atît de ordin conceptual – în primul rînd, al refuzului prelungit al asumării istoriei recente, inclusiv din partea unui număr important de cercetători –, dar şi de ordin metodologic, şi anume al dificultăţii de a ajunge la surse arhivistice: deschiderea totală a arhivelor româneşti a fost …

Citeşte articolul

„Vacile sacre“ ale României culturale: între adulaţie şi critică

Sorin Adam MATEI, Mona MOMESCU - Idolii forului

În prima ediţie din 2011 a emisiunii Literatura de azi, Daniel Cristea-Enache şi invitatul său, Paul Cernat, au făcut un remember al producţiilor editoriale (cam 27 la număr) care – la categoriile proză, poezie, memorialistică şi eseu – s-au impus în peisajul cultural românesc. Cartea anului 2010 rămîne, în opinia invitatului Paul Cernat, Viaţa unui om singur de Adrian Marino. O carte vie, indiscutabil, …

Citeşte articolul

Este megaviolenţa comunistă mai presus de lege?

Scrisoare trimisă, din decembrie 2010, mai multor cunoscuţi, prieteni şi publicaţii

Doresc să vă împărtăşesc adînca îngrijorare determinată de respingerea recentă de către UE a propunerii făcute de mai multe ţări care au trăit teroarea comunistă de a condamna megaviolenţa regimurilor comuniste. Consider că cea mai mare parte a responsabilităţii pentru acest eşec îşi are originea în modul în care a fost abordată această chestiune de către intelectuali din fostele ţări comuniste şi, în primul …

Citeşte articolul

Recenzie la o recenzie

În istorie, ca şi în alte discursuri, locurile comune, citatele faimoase, frazele tipizate sînt adeseori utile, de pildă cînd sînt aplicate într-un context specific sau pentru efecte retorice. Dar, în general, nu trebuie luate prea mult în serios. De pildă, ar fi nechibzuit să luăm afirmaţia lui Lamartine că „Istoria ne învaţă orice, chiar şi viitorul“ la modul literal şi universal. Istoria nu este …

Citeşte articolul