POLEMICI

Lămuriri necesare pe marginea traducerii unui roman de Vladimir Nabokov

Mi se semnalează de curînd faptul că Alex. Leo Şerban are cîteva intervenţii critice legate de apariţia în limba română a ultimului roman nabokovian, Originalul Laurei. Acestea constituie, după cum observ, materia primă a unei Scrisori din Lisabona, găzduite de portalul cultural LiterNet. Aş vrea să răspund observaţiilor făcute de criticul de film, deşi, în mod normal, m-aş fi …

Citeşte articolul

Laura Stanciu, sau despre încercarea de a arunca plagiatul în derizoriu

„Despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă“. L. Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus „Replica“ Laurei Stanciu la articolul prin care semnalam plagiatul practicat de ea în cartea Iluminsm central european m-a luminat dintr-odată. Şi pe deplin. Vinovatul sînt eu, într-adevăr! Ce penibil să eşuez într-o demonstraţie măruntă, nesemnificativă, să „discut forme, şi …

Citeşte articolul

DREPT LA REPLICĂ. Precizări la articolul scris de Ovidiu Ghitta

Replică la materialul Sinteza, ca plagiat: cazul Laura Stanciu, semnat de dl Ovidiu Ghitta şi publicat în revista Observator cultural (23 aprilie 2010). Desigur, aş fi preferat o discuţie pe fondul cărţiiIluminism central european: Şcoala Ardeleană, pe ideile propuse dezbaterii, şi nu pe forma ei, în care se pot regăsi şi textele menţionate de către …

Citeşte articolul

Sinteza, ca plagiat: cazul Laura Stanciu

Laura Stanciu şi-a făcut deja un nume printre tinerii istorici de la noi. Se numără printre fericiţii membri ai „noului val“, şcolit după 1989, care au avut, la timp, şansa unei cariere universitare. A beneficiat de burse în străinătate, s-a mişcat destul de mult prin arhive şi biblioteci, e harnică la publicat şi bine plasată în structurile de conducere …

Citeşte articolul

Crima perfectă a comunismului

„Omor cu NUP“, prin politologizare

Certamente, România este o ţară în care cîinii latră şi urşii trec, îşi văd de planurile lor. Aş adnota zicerea: latră pentru că sînt legaţi. Românul generic este deştept peste media europeană, descurcăreţ, primitor, altruist, credincios etc. Românul-recent (pentru a-l parafraza pe dl H.-R. Patapievici) este şi corect politic. Cu cîteva zile în urmă, am dat peste o discuţie …

Citeşte articolul

Anticomunism cu năframa pe ochi

Andrei Cornea ne face onoarea să ne citeze într-un editorial din revista 22, nr. 11 (1044), din 9-15 martie 2010. Textul său, publicat pe prima pagină a revistei 22, se intitulează „Anticomunişti cu un singur ochi“, şi se referă la grupajul revistei Observator cultural, denumit „Politizarea IICCMER“, din 4 martie, grupaj în care semnează, în ordine alfabetică: Liviu …

Citeşte articolul

Intelectualii înaripaţi

Era normal ca acest text să fi fost acceptat în revista la care, de-a lungul anilor, am scris şi unde a apărut fragmentul la care răspund: România literară. Dar, după cum ştim, revista este proprietatea directorului ei: el o face, el o omoară. Aşadar: în editorialul său din pagina a treia a revistei România literară, numărul 7, din …

Citeşte articolul

Am fumat prea mult pipa păcii

Draga Iulia, Tocmai am ajuns de la Chişinău unde am avut o expoziţie de carte, „Cele mai frumoase cărţi din Germania“ şi sînt în drum spre Tîrgul de carte de la Leipzig, aşa că stau niţel cam prost cu timpul. Am citit textul tău din Observator cultural (nr. 516 „Cartea şi Statul: măritiş cu de-a sila?“) şi am …

Citeşte articolul

Plagiat să fie, dar să îl ştie şi alţii!

În octombrie 2008, revista Observator cultural (nr. 444) publica un grupaj de texte în cadrul unei dezbateri despre Eminescu. Tema, Eminescu – apune mitul, renaşte scriitorul, avea ca punct de plecare, în special, cărţile recent publicate de către Iulian Costache şi Ilina Gregori. Respectiva iniţiativă a fost calificată, la scurt timp, în România literară, drept „o dezbatere profitabilă“. …

Citeşte articolul

„Existăm pentru a fi insultaţi“1

În primul număr al revistei Apostrof din 2010 (236), doamna Marta Petreu mă atinge cu un text intitulat „Dl Alexandru Matei, retraducător (al unui text românesc) al lui Cioran din franceză în română“. Îi mulţumesc pentru atenţie, desigur. O asigur că aliajul stilistic oximoronic (pentru că sînt un „domn“ „obraznic“, ceea ce mă face să roşesc) m-a marcat. …

Citeşte articolul

Ipochimenul sînt eu

Ca şi cum ne-am mai fi îndoit de bizantinismul endemic din cultura română, în ultimul număr al unei reviste cîndva de renume, România literară, editorialistul mă gratulează, fără să-mi dea numele, cu apelativul „ipochimen“. Astfel, el nu face altceva decît să mă pună, fără voia mea, alături de un poet portughez atît de nemulţumit cu identitatea servită de …

Citeşte articolul

Mic contra-„tratat“ despre doliu

Motto: „ …şi se cereau alăturate altor reminiscenţe, tot acum ieşite, nu ştiu cum, la iveală, din Shakespeare, Suetoniu, Luther (De servo arbitrio, o carte pe care o detest), Dante, Horatius, Lucanus, Pound, Procopiu din Cezareea, Nietzsche, Euripide, D.H. Lawrence, Marcus Aurelius, Domnii de la Port-Royal, Evagrie Ponticul, Ipolit de Roma, Iacob de Batnä din Sarug, Ignaţie din …

Citeşte articolul

Spulberarea unei iluzii

Cînd Marta Petreu îl veştejeşte pe Mihail Sebastian

O stafie cutreieră cafeneaua scriitoricească din Bucureşti: zîzania. Polemica a fost provocată de apariţia cărţii prietenei noastre Marta Petreu, Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian (Editura Polirom, Iaşi, 2009). Este, oare, Marta Petreu antisemită? Dacă acest text riguros şi deranjant spulberă o obsesie mitologică şi face să pălească o icoană scumpă nouă şi cititorilor din …

Citeşte articolul

De unde se inspiră Ioana Diaconescu?

Prezentăm în rîndurile următoare ce s-a preluat în România literară în septembrie 2009 dintr-un articol publicat în Observator cultural în septembrie 2005 (preluare fără ghilimele, fără a semnala citatele, dar cu neaşteptate pociri) Recent, Ioana Diaconescu a publicat în nr. 35, din 4 septembrie 2009, al României literare, articolul intitulat „Ion Barbu în arhiva operativă a Securităţii“. …

Citeşte articolul

Cazul Sebastian. Nuanţe (II)

Sebastian, în articolul-bilanţ, nu rosteşte nici o vorbă de laudă îndreptată direct spre director. Şi nu numai pentru că dorea să dea cititorului iluzia obiectivităţii, ci şi pentru că nu ştia ce îi rezervă viitorul. Dar atunci, numai el şi Nae puteau înţelege asta. Primul paragraf al articolului situează ziarul în peisajul publicistic românesc. Merită citat in …

Citeşte articolul

Cazul Sebastian. Nuanţe (I)

„Şi mai sînt acele redescoperiri ale conştiinţei evreieşti despre care avem mărturii sfîşietoare în secolul nostru şi care atestă că ghetoul e imposibil, că asimilarea e imposibilă, că singura posibilitate rămîne necesitatea redescoperirii unui iudaism interior şi autentic.“ (Andre Neher, Cheile identităţii iudaice) Preliminarii Există chestiuni asupra cărora documentarea livrescă, oricît de strălucită ar fi …

Citeşte articolul

„Sîntem împresuraţi“ sau impostura psihiatriei „lăutăreşti“

Cînd Platon s-a lăsat ademenit la Siracuza, el pretindea că o face pentru a aduce Sicilia sub „domnia legilor“ şi pentru a-l ajuta pe prietenul său Dion. Cum însă (în ciuda eşecurilor) acest lucru nu s-a întîmplat o singură dată, ci de trei ori, putem presupune că imboldul care a stat la baza acestor „călătorii“ nu a fost …

Citeşte articolul

Ură ieftină, la ofertă (contra indignare pentru cunoscători)

Recent, ni se spune că trăim în ură. Şi în confuzie: „Deschizi ziarele: se spune totul şi contrariul lui. Cum să judeci? Cum să cîntăreşti?“. Nu trebuie să ne impacientăm. Ca persoane private, trăim fiecare cum ne aşternem. Ca persoane publice, trăim într-o piaţă. Există o piaţă de presă, de pildă, în care marfa e produsă, se vinde, …

Citeşte articolul

Sebastian şi inchiziţia posterităţii

Mic studiu de patimologie literară

Într-un eseu din anii ’30 ai secolului trecut, Jose Ortega y Gasset, „gîndindu-se la această unitate de-un dinamism dramatic între două elemente – eul şi lumea –, care este viaţa“, formulează cele două întrebări esenţiale privitoare la biografia cuiva: „Prima consista în a determina care era vocaţia vitală a subiectului, ş…ţ a doua chestiune este de a …

Citeşte articolul

A fost Petru Romoşan turnător la Securitate?

Vineri, 31 iulie, pentru 55 de minute, pe site-ul ziarului Cotidianul a apărut un articol semnat de Mirela Corlăţan, intitulat „Petru Romoşan, turnătorul lui Horia Bernea şi al lui Ion Negoiţescu“. Articolul a fost scos de pe ediţia online de noul director al gazetei, Cornel Nistorescu. Imediat textul a început să circule pe bloguri şi a fost găzduit …

Citeşte articolul