Adina DINIŢOIU

Memoriile unei feministe

Săptămîna trecută, pe 8 martie (de Ziua Internaţională a Femeii), s-a desfăşurat la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti – în colaborare cu PEN Club România – masa rotundă „Femeile și Agora“, prilejuită de lansarea cărţii Mihaelei Miroiu, Cu mintea mea de femeie (Editura Cartea Românească, 2017). Au participat la eveniment, alături de Mihaela Miroiu: Magda Cârneci, scriitoare (președinta PEN …

Citeşte articolul

Arta fricii la Ioan Es. Pop

Ioan Es. Pop (n. 1958, Maramureş) a debutat editorial în 1994, cu volumul de poeme Ieudul fără ieșire (Cartea Românească), volum care l-a şi făcut cunoscut, de altfel. Au urmat mai multe cărţi de poezie, printre care: Porcec (Cartea Românească, 1996), Pantelimon 113 bis (Cartea Românească, 1999), Petrecere de pietoni (Paralela 45, 2003), No Exit (Corint, 2006), Unelte de dormit (Cartea Românească, 2011). Debutat, aşadar, …

Citeşte articolul

Un savuros poet al limbajului

În 2016, poetul Sorin Gherguţ a publicat un nou volum de poeme, intitulat Trei, la Editura Vellant – un volum elegant, cu reproduceri după picturi (din scrum, pămînt, făină de muştar şi mediu acrilic) semnate de Nicolae Comănescu. Poet afirmat în anii ’90 la Cenaclul Litere de la Filologia bucureşteană (condus de Mircea Cărtărescu), debutat în volumul colectiv Tablou de familie (Editura Leka-Brâncuş, 1995, volum …

Citeşte articolul

Franţa lui Peter Sloterdijk

În 2015, cunoscutul filozof german Peter Sloterdijk a publicat în Franţa un volum de articole (inedite sau deja apărute) intitulat Ma France (titlu sugerat de editor, spune el, dar care, în cele din urmă, venit dinspre „un autre“, reflectă, într-adevăr spiritul cărţii: perspectiva – intelectuală şi emoţională – prin prisma căreia Sloterdijk vede Franţa (filozofică şi politică) sau, altfel spus, „apartenenţa mea la Franţa şi …

Citeşte articolul

Mică retrospectivă literară 2016

Deşi pe plan internaţional şi politic, 2016 a fost un an dezastruos, în plan literar, în ce priveşte spaţiul nostru literar (şi cultural), 2016 a fost un an cît se poate de bun. Au apărut cărţi bune de proză, poezie şi eseu – şi au fost, mai ales, două debuturi remarcabile, la categoria proză: e vorba despre doi scriitori de vîrste şi scriituri foarte diferite, …

Citeşte articolul

„Maigret nu rezolvă crime, ci oameni“

Interviu cu John SIMENON, fiul lui Georges SIMENON

La invitația Delegației Wallonie-Bruxelles și a Editurii Polirom, cineastul și producătorul John Simenon, fiul lui Georges Simenon – creatorul celebrului comisar Maigret –, a fost la București pe 9 și 10 decembrie, pentru a se întîlni cu cititorii români ai cărților tatălui său. Editura Polirom a lansat în 2007 seria Maigret, iar din 2013, aceeași editură a lansat proiectul editorial Integrala Maigret – 75 de …

Citeşte articolul

Puterea de a se lăsa fascinat

La recentul Tîrg de Carte Gaudeamus au fost lansate, la Cartea Românească, alte două titluri din seria „Gheorghe Crăciun“, serie îngrijită de Carmen Muşat şi Oana Crăciun: e vorba de reeditarea volumului Doi într-o carte (fără a-l mai socoti pe autorul ei). Fragmente cu Radu Petrescu şi Mircea Nedelciu, apărută iniţial în 2003, la Editura Grinta, şi de un volum de texte inedit, intitulat Imagini, …

Citeşte articolul

„Drama propriei lor confuzii“

România văzută de Emmanuel Carrère, în primăvara anului 1990

În primăvara lui ’90, cunoscutul scriitor şi jurnalist francez Emmanuel Carrère, care traversa atunci o perioadă de criză într-ale scrisului (avea, pe atunci, 33 de ani), vine în România postrevoluţionară – stimulat de articolul despre România al unui confrate –, unde va sta două săptămîni: una în Bucureşti, după care pleacă spre Bistriţa (pe urmele lui Dracula, aşa cum apare el la Bram Stoker), chiar …

Citeşte articolul

O proză a maturizării feminine

Spre văi de jad şi sălbăţie (Polirom, 2016) este primul roman al Veronicăi D. Niculescu, autoare a mai multor volume de proză scurtă (Adeb, 2004; Orchestra portocalie, 2008; Roşu, roşu, catifea, 2012; Simfonia animalieră, 2014, în pandant cu Hibernalia, 2016) şi excelentă traducătoare din limba engleză (a tradus cărţi de Vladimir Nabokov, Samuel Beckett, Don DeLillo, Lydia Davis, Tracy Chevalier etc.). Veronica D. Niculescu a …

Citeşte articolul

„Dacă adaugi ideologiei pe Dumnezeu, oamenii vor adera mult mai uşor la ea“

Interviu cu scriitorul şi etnopsihiatrul Tobie NATHAN

Pe 28 şi 29 octombrie, Tobie Nathan, laureatul de anul trecut al Premiului Liste Goncourt – Le choix roumain, cu romanul Ce pays qui te ressemble/Ţara aceasta care-ţi seamănă (IBU Publishing, 2016, traducere de Adina Diniţoiu şi Jianca Ştefan), a fost prezent la Bucureşti pentru a lua parte la ediţia de anul acesta a evenimentului, ocazie cu care Institutul Francez din Bucureşti a organizat o …

Citeşte articolul

Catherine Cusset a obţinut Premiul Lista Goncourt – Alegerea studenţilor români

Sîmbătă, 29 octombrie, am avut plăcerea de a fi preşedinta de onoare a juriului de studente/studenţi din cele şapte universităţi româneşti care au participat la deliberările pentru acordarea Premiului Lista Goncourt – Alegerea studenţilor români 2016. La această a IV-a ediţie, premiul a fost acordat romanului L’autre qu’on adorait de Catherine Cusset (Éditions Gallimard), carte ce se află şi pe lista finală (a treia selecţie) …

Citeşte articolul

Canibalism amoros

Născut în 1955 la Marsilia, Régis Jauffret este un scriitor care a început tîrziu, după o serie considerabilă de romane, să aibă priză la public: în 2007, sosit la Bucureşti, spunea – într-un interviu pe care mi l-a acordat pentru Observator cultural – că a trebuit să aştepte ca o nouă generaţie de cititori să apară, să formeze acest public. Scriitor de extremă actualitate, mereu …

Citeşte articolul

„Am sentimentul că, trăind, sînt parte a unei enigme“

Interviu cu scriitorul norvegian Jostein GAARDER

Jostein Gaarder, cunoscutul autor (norvegian) al bestsellerului Lumea Sofiei, „un roman al istoriei filozofiei“, publicat în 1991, ulterior tradus şi vîndut în întreaga lume, în peste 40 de milioane de exemplare, a venit la Bucureşti între 29 septembrie şi 2 octombrie, la invitaţia Editurii Univers, care îi consacră o serie de autor. În această serie de autor, au mai apărut – pe lîngă Lumea Sofiei …

Citeşte articolul

„Eu, căpitanul Quimerei“

Scenarist şi regizor de filme de ficţiune şi documentare, iniţiator al proiectelor muzicale Shukar şi Shukar Collective, autor al cărţii Trăind pe credit (Editura Brumar, 2012 – „reality book“, scrie pe coperta ei), Paul Ţanicui debutează, practic, în literatură cu romanul Quimera, apărut în 2015 la Editura Humanitas. Venind dinspre zona cinematografiei şi a scenariului de film, Paul Ţanicui ignoră cu dezinvoltură tendinţele prozei româneşti …

Citeşte articolul

„Cartea-obiect ţine de domeniul artizanatului“

Interviu cu Annette LUCAS, directoarea agenţiei de creaţie grafică Atalante

Săptămîna trecută, am stat de vorbă la Bucureşti cu Annette Lucas, directoarea agenţiei de creaţie grafică Atalante, care a făcut parte din juriul concursului Cele mai frumoase cărţi, recent desfăşurat la Sibiu (cîştigătorii vor fi anunţaţi pe 10 noiembrie). Atalante, fondată în 1992 (împreună cu Xavier Barral), este o agenţie de creaţie grafică specializată în domeniul cultural şi în design de carte (identitate vizuală, editare …

Citeşte articolul

Michel Butor, ultimul reprezentant al Noului Roman

Michel Butor, ultimul reprezentant al Noului Roman/Nouveau Roman în viaţă – dintre celebrii Nathalie Sarraute, Claude Simon, Alain Robbe-Grillet –, s-a stins şi el pe 24 august, la 89 de ani (la spitalul Contamine-sur-Arve, în Haute-Savoie). Cunoscut în special pentru romanul său La Modification (1957, Prix Renaudot), scris la persoana a II-a plural („vous“), Michel Butor făcea parte dintr-o generaţie de scriitori (şi teoreticieni – …

Citeşte articolul

Două dosare substanţiale din presa franceză

Dosar Le miracle grec/ Miracolul grec în Philosophie Magazine Philosophie Magazine hors-série nr. 30 propune un dosar pasionant, intitulat Le miracle grec, în care o serie de specialişti, filozofi, istorici, elenişti etc. sînt convocaţi să răspundă întrebării dacă secolul al V‑lea înainte de Hristos, în care grecii au inventat „totul“ (cum se spune pe coperta revistei): democraţia, etica, istoria, matematicile, mitologia, filozofia, tragedia ş.a.m.d., reprezintă un …

Citeşte articolul

Revista presei

Despre migraţii şi turism la români Numărul 2 (141)/ 2016 al revistei ieşene Dacia literară, un număr de vară, propune două dosare interesante: Cartea migraţiilor. Obiecte în exil (partea a II-a) şi Turismul la români. Nostalgii lucide. În primul dosar, coordonat de Cristina Hermeziu şi Monica Salvan, semnează Florin Bican, Anca Fronescu, Stefania Kenley, Jozefina Komporaly, Gabriela Lupu, Cătălin Pavel, Cristina Simion. Toţi cei de mai …

Citeşte articolul

O teorie a postumanului

Merită semnalată – dinspre zona teoriei de stînga – o apariţie interesantă: e vorba de cartea lui Rosi Braidotti, The Posthuman/ Postumanul (2013), publicată recent în traducere românească, la Editura Hecate (traducere de Ovidiu Anemţoaicei; 2016). În „societăţile noastre mediate tehnologic şi conectate global“ (cum spune autoarea) – ameninţate, însă, din ce în ce mai puternic, de revirimentele naţionaliste, xenofobe, rasiste etc., mai ales odată …

Citeşte articolul

„Cioran a devenit pentru mine o referinţă permanentă“

Interviu cu scriitorul şi traducătorul Nicolas CAVAILLÈS

Nicolas Cavaillès este scriitor şi traducător din limba română, dar şi directorul (fondator al) unei mici edituri de poezie, Hochroth-Paris. A tradus în franceză scriitori români contemporani de prim-plan: Gabriela Adameşteanu (Situation provisoire), Mircea Cărtărescu (Le Levant), Norman Manea (Les Tiroirs de l’exil. Dialogue avec Leon Volovici), Matei Vişniec (Syndrome de panique dans la Ville lumière), Dumitru Ţepeneag (Le Camion bulgare), Ileana Mălăncioiu ş.a., şi are în …

Citeşte articolul