Carmen MUŞAT

Supărarea domnului Manolescu

Domnul Nicolae Manolescu s-a supărat. Cum? De ce şi, mai ales, pe cine? S-a supărat pe Silviu Lupescu şi pe Gabriel H. Decuble, care şi-au permis, în scurtele articole despre acordarea Premiului Nobel Hertei Müller – publicate în Observator cultural (nr. 496 din 15 octombrie) –, să ridice puţin cortina ipocriziei autohtone şi să vorbească deschis despre mediocritate …

Citeşte articolul

Cultura română contemporană la Frankfurt

Cum se poate ieşi din criză? Investind în cultură. Acesta este răspunsul pe care l-au dat reprezentanţii municipalităţii din Frankfurt, săptămîna trecută, cînd am avut prilejul – împreună cu o delegaţie de jurnalişti din România – să particip la deschiderea „Zilelor Culturale ale Băncii Centrale Europene“ (manifestare ce se desfăşoară în perioada 21 octombrie – 9 noiembrie). Invitata …

Citeşte articolul

Profil de preşedinte – Václav Havel

Nu ştiu cîţi dintre noi îşi mai aduc aminte exasperarea cu care, la începutul anilor ’90, după patruzeci şi cinci de ani de dictatură comunistă, ne întrebam de ce nu avem şi noi un Havel, un Michnik sau un Arpad Göncz, excedaţi de persistenţa unor nulităţi în viaţa publică autohtonă. Graba cu care, în România, reprezentanţii eşalonului doi …

Citeşte articolul

Sechelele mentalităţii comuniste

Ani de-a rîndul, presa culturală românească încearcă să supravieţuiască pe o piaţă media în care mecanismul cerere-ofertă este grav distorsionat de cîteva dintre cele mai puternice firme de difuzare a presei. Comisioane care merg pînă la 50% din preţul de vînzare pe exemplar, comision de manipulare a returului – care, în cazul revistelor culturale poate fi mai avantajos …

Citeşte articolul

Dacă Băsescu nu e, nimic nu e…

De trei ani încoace primesc săptămînal cam 3-4 apeluri imperative adresate preşedintelui României şi semnate (iniţiate?) de Sorin Ilieşiu şi de alte multe, cunoscute sau cvasinecunoscute, asociaţii, grupuri, grupuscule, fundaţii şi sindicate care vorbesc în numele societăţii civile din România. Mai potrivit ar fi să spun „răcnesc“, pentru că tonul acestor apeluri este ultimativ, semnatarii folosind orice prilej …

Citeşte articolul

Zgomotul şi furia

Discursul public din România ultimilor patru ani s-a degradat progresiv şi la această situaţie au contribuit din plin „intelectualii în uniforme“ (cei de care multstimatul şi iubitul preşedinte a declarat, pe 31 iulie, că ţara are nevoie), care s-au înrolat în tabere politice, abdicînd astfel, de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni, de la statutul lor de opozanţi ai …

Citeşte articolul

Azilul de noapte sau Republica Bondrea?

Suetonius povesteşte că, la începutul domniei sale, împăratul Domitianus „obişnuia în fiecare zi să se retragă o oră şi să nu facă nimic altceva decît să prindă muşte şi să le înţepe cu un condei foarte ascuţit“. Timpurile s-au schimbat şi la fel obiceiurile conducătorilor – ale celor autohtoni, care nu mai petrec doar o oră pe zi …

Citeşte articolul

Din nou despre încremenirea în proiect

Una dintre întrebările recurente în cărţile lui Adam Michnik este „cum să facem faţă trecutului? Cum să găsim calea justă între amnezia colectivă, scleroza intenţionată, amputarea trecutului plin de ticăloşii şi nedreptăţi şi şedinţele colective de ură, răzbunare şi falsificare a istoriei, conţinute în reţeta noilor populişti şi noilor absolutişti?“. Greu de răspuns, cu atît mai mult cu …

Citeşte articolul

Suprafaţa romanescă a realităţii şi construcţia intelectuală a lumii

Florin MANOLESCU Mentaliştii. Alte nouă povestiri incredibile Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2009, 278 p. Despre structura volumelor de povestiri publicate de Florin Manolescu în ultimul deceniu, Misterul camerei închise. Nouă povestiri incredibile (Humanitas, 2002) şi Mentaliştii. Alte nouă povestiri incredibile, s-ar putea spune că ilustrează celebra distincţie pe care Roland Bartthes o făcea în Le Degré …

Citeşte articolul

„Cu magice chei de cuvinte…“

Ca studentă la Filologie, înainte de 1989, am crescut fascinată de anvergura internaţională a unor foşti profesori ai Facultăţii, plecaţi definitiv din România socialistă, pentru a-şi împlini destinele în Occidentul atît de hulit de propaganda de partid, dar visat în taină de mulţi dintre prizonierii lagărului comunist. Sorin Alexandrescu, Matei Călinescu, Virgil Nemoianu, Toma Pavel, Mihai Spăriosu, Victor …

Citeşte articolul

Cine nu are bătrîni să-şi cumpere

În interviul acordat săptămîna trecută revistei noastre, profesorul Mihai Zamfir vorbeşte răspicat despre „decapitarea intelectuală de proporţii“ pe cale a se produce la Universitatea Bucureşti, din raţiuni financiare implacabile. Pentru a evita colapsul financiar, conducerea Universităţii Bucureşti a dispus respingerea cererilor de prelungire a activităţii didactice pentru profesorii care au împlinit deja 65 de ani şi care, conform …

Citeşte articolul

Piesă neterminată pentru o etică mecanică

Înainte de 1989 nu puteai face un pas în cariera profesională dacă nu erai membru al partidului unic. Înregimentarea începea din facultate, cînd studenţii cu medii foarte mari deveneau, aproape automat, membri de facto ai partidului comunist român, deţinători ai carnetului roşu care, deşi nu garanta o evoluţie profesională ulterioară, te lăsa, cel puţin, să visezi la posibilitatea …

Citeşte articolul

Autorul între oglinzi paralele

Un autor complet, cunoscător profund al naturii umane în extraordinara ei complexitate este Péter Esterházy, subtil constructor de lumi ficţionale la intersecţia istoriei cu ficţiunea. Inovator în ceea ce priveşte structurile epice, Esterházy reinventează limbajul în paginile Harmoniei caelestis pe măsură ce forjează un nou tip de roman. Asumîndu-şi o deplină libertate în raport cu convenţiile genului, …

Citeşte articolul

Aria minciunii sau Ketmanul electoral

Un joc de cuvinte şi de imagini de pe coperta celui mai recent număr din Plai cu boi ne anunţă noul slogan turistic (cu care actuala ministră a turismului crede că va da lovitura) – „Romania – the land of choice“. Dedesubtul celor cinci trupuri feminine, de culori şi dimensiuni diferite, dar purtătoare, toate, ale aceluiaşi chip – …

Citeşte articolul

Despre „devoţiunea faţă de adevăr“

Dialog cu Norman MANEA

Norman Manea este unul dintre acei scriitori cu care, oricît de mult ai discuta, ai mereu impresia că niciodată nu e destul, că rămîn întotdeauna o mulţime de alte lucruri de spus. Scriitor total, care te impresionează prin echilibrul său şi prin percepţia infinit nuanţată a realităţii din jur, Norman Manea nu ezită să fie tranşant, să-şi asume …

Citeşte articolul

Nevoia de a spune nu

O stranie coincidenţă a făcut ca, în timp ce Kerry Kennedy se afla la Bucureşti, pentru lansarea cărţii Spune adevărul puterii. Apărători ai drepturilor omului care transformă lumea (Editura Curtea Veche), la Chişinău tinerii să protesteze în stradă împotriva falsificării rezultatelor alegerilor parlamentare de către puterea comunistă. Asumîndu-şi riscul iminent de a fi arestaţi, bătuţi, maltrataţi, cei care …

Citeşte articolul

O poveste lăsată în suspensie

Cu Băile Király, roman al memoriei scindate între tăcere şi rememorare, Jean Mattern – coordonator al colecţiilor de literatură străină „Du monde entier“ şi „Arcades“ de la Gallimard – debutează ca prozator. Scris parcă dintr-o suflare, romanul are ritm şi tensiune, iar povestea se încheagă treptat, din repetate întoarceri în trecut şi reveniri succesive asupra unui episod traumatizant din copilăria lui Gabriel – cel …

Citeşte articolul

Cultura – o cenuşăreasă?

Petre Stoica a fost, pînă de curînd, contemporanul nostru, unul dintre acei scriitori a căror prezenţă în lume, oricît de retrasă, părea să dea sens şi coerenţă realităţii haotice în care trăim. Poet născut, şi nu făcut, original şi profund, capabil să recompună din frînturi de real întreaga poezie a lumii, Petre Stoica a dispărut la sfîrşit de …

Citeşte articolul

Imposibila inocenţă

În cadrul unei foarte interesante dezbateri (desfăşurate recent la Bucureşti), cu tema „presă politică – presă politizată?“, o întrebare a revenit obsesiv în discuţie: „este posibilă în România o publicaţie de tipul Newsweek sau Der Spiegel?“. Majoritatea răspunsurilor au pus sub semnul întrebării capacitatea publicului autohton de a „digera“ o revistă săptămînală care să conţină analize şi comentarii …

Citeşte articolul

Cea de-a III-a ediţie a Premiilor Observatorului cultural

Ne pregătim pentru încă o ediţie a Premiilor Observatorului cultural şi, în urma adunării voturilor celor care scriu constant despre cărţi în paginile revistei, sîntem în măsură să vă oferim acum lista nominalizărilor. Faţă de primele două ediţii, anul acesta am introdus o nouă categorie, „Eseu/Memorialistică“, distinctă de „Proză“, pentru o mai dreaptă judecată atît a romanelor …

Citeşte articolul