Carmen MUŞAT

După douăzeci şi şapte de ani de la prăbuşirea regimului comunist, încă nu am asimilat valorile şi principiile fundamentale ale democraţiei. Ca în atîtea alte momente ale istoriei noastre, am preluat forme occidentale, rapid adaptate, „reformate“ şi alterate de „specificul naţional“ – unul dominat de mimetism, de superficialitate, de lipsa de respect pentru consecvenţă, soliditate, spirit critic şi seriozitate. Ultimul deceniu s-a dovedit a fi, …

Dacă regimul lui Fidel Castro s-ar fi prăbuşit în 1989, probabil că liderul de la Havana ar fi avut un destin asemănător cu cel al liderilor comunişti din Europa Centrală şi de Est. Mai departe însă de epicentrul furtunilor sociale care au dus la căderea regimurilor comuniste şi mai longeviv, Fidel Castro a devenit, în ultimii zece ani în care a lipsit din prim‑planul vieţii …

Ciudate fiinţe populează mass media autohtonă! Unii dintre ei, omniprezenţi pe ecranele televiziunilor de ştiri şi combatanţi dezlănţuiţi în tot felul de fiţuici cotidiene, par programaţi să pună în circulaţie false ştiri – livrate ca dezvăluiri „în exclusivitate“, „senzaţionale“, „scandaloase“, „uimitoare“ –,  să denatureze realitatea, ba chiar să creeze o pseudo-realitate, în care diferenţa între bine şi rău, între vinovat şi nevinovat, între agresor şi …

Reiau, mai jos, un articol publicat în Observator cultural, în 4 martie 2015, sub titlul „Ţara ca o pradă“. Deşi au căzut multe măşti între timp, deşi anchetele DNA continuă să scoată la iveală mizeria purulentă din perioada 2004-2014 – mizerie abia ascunsă sub pojghiţa subţire a „statului de drept“ garantat de Traian Băsescu –, mai există încă persoane care vor să ne facă să …

O plimbare estivală, la malul Mării Negre, după mai mulţi ani de peregrinări pe alte meleaguri, nu e deloc recomandată celor care vor să vadă şi altceva decît zona Mamaia Nord – Năvodari, unde plaja e curată, aerisită, iar marea limpede şi fără deşeuri. Pentru călătorul care nu vine la Constanţa doar pentru mare şi soare şi care ar dori să viziteze oraşul vechi, de …

„Ne aflăm într-un univers în care există din ce în ce mai multă informaţie şi din ce în ce mai puţin sens”, scria Jean Baudrillard, în volumul său din 1981, Simulacre şi simulare, unde analizează, printre altele, contribuţia majoră pe care mass‑media, prin practicile ei, o are în dizolvarea sensului şi a credibilităţii organizării sociale. Atrăgînd atenţia asupra paradoxului generat de conjuncţia maselor şi a …

Horaţiu Pepine a publicat pe site-ul DW de luni, 1 august a.c., un comentariu drastic despre ruptura din ce în ce mai mare dintre presă şi „presupusul ei public”, dintre guverne şi partide politice, pe de o parte şi popoare, pe de altă parte. Pornind de la o serie de constatări pe care le face în legătură cu modul în care presa de peste ocean, …

Consecvent în inconsecvenţă, Traian Băsescu încearcă din răsputeri să se reinventeze, doar-doar o mai reuşi încă o dată să păcălească un electorat scîrbit de ineficienţa şi corupţia politicienilor. Ca unul care a condus ţara, timp de zece ani, ca pe propria moşie, ştie că, dacă există cea mai mică posibilitate ca Justiţia să funcţioneze independent, va trebui să dea socoteală pentru toate abuzurile comise de-a …

Răsfoiesc numărul 477 din 4 iunie 2009 al Observatorului cultural, din paginile căruia Péter Esterházy ne priveşte insistent. Fotografiat în redacţia revistei, unde a făcut un popas, înainte de a pleca spre Festivalul de la Neptun, marele scriitor maghiar, dispărut săptămîna trecută la şaizeci şi şase de ani, era de o vivacitate debordantă. Îl însoţea minunata Anamaria Pop, traducătoarea lui în limba română, cea care …

Ca să putem merge înainte este nevoie, adeseori, să privim în urmă fără mînie şi prejudecăţi, cu luciditate,cu detaşare şi, nu în ultimul rînd, cu interes. Ca să putem acţiona, este nevoie să cunoaştem şi să înţelegem lumea din jur, altfel riscăm să stricăm ceea ce deja avem. Iată doar cîteva dintre ideile enunţate de Michel Rocard, fost prim ministru al Franţei între 1988-1991, în …

Lumea se schimbă sub ochii noştri şi e greu de spus care vor fi consecinţele pe termen lung ale acestor schimbări. Tensiuni latente, conflicte mocnite, alimentate de frustrări colective acumulate în timp, izbucnesc din cînd în cînd, prilejuite – dacă nu chiar stîrnite în mod voit – de demagogia unor politicieni care pun mai presus de interesul celor pe care îi reprezintă măruntele lor scopuri …

Mihai Dragolea (n. 13 februarie 1955) s-a stins, luni 6 iunie, la fel de discret cum a trăit, departe de zgomotul şi furia acestei lumi din care, dezamăgit şi însingurat, se retrăsese de ceva vreme la Petroşani, oraşul său natal. Format în ambianţa revistei Echinox, eseist şi critic literar cu o susţinută activitate în presa culturală transilvăneană (înainte de 1990), Mihai Dragolea a primit premiul …

Nu cred că există specii caduce, există doar – şi au existat dintotdeauna – autori greu de citit, maniere de percepţie improprii şi tipuri ilizibile de discurs „critic”. Cronica literară este o specie necesară, cu atît mai necesară cu cît confuzia valorică este mai mare. Din păcate, piaţa editorială este distorsionată, astăzi, de o serie de fenomene extraculturale: pe de o parte, dificultatea editurilor mici, …

„Ai înălţat pînă la cultură vilegiatura, fericirea viitoare a oraşului pentru care munceşti poate să însemne o mentalitate nouă în România noastră“, îi scria Adrian Maniu, în octombrie 1928, lui Octavian Moşescu, cel care avea să devină, în două rînduri, primar al Balcicului (iulie 1931-februarie 1932 şi decembrie 1938-septembrie 1940). La acea dată, Moşescu era fondatorul şi diriguitorul  Universităţii Libere din Balcic, cunoscută şi ca …

Spaţiul public este atît de vast încît în interiorul lui există de toate, inclusiv diferenţieri de gen, formulate în varii registre. De la simpli indivizi, la instituţii – cum ar fi Biserica sau Armata, Parlamentul sau Guvernul –, atitudinea faţă de prezenţa femeilor în spaţiul public şi, mai ales, în posturi de decizie sau de mare expunere variază foarte mult, de la mefienţă şi scepticism …

Începînd din 2007, revista Observator cultural şi-a propus să recompenseze cele mai valoroase apariţii editoriale din anul precedent, prin nominalizări şi, în final, prin premii. Este modul nostru de a spune tuturor celor care ne citesc că, pentru noi toţi – redactori şi colaboratori ai revistei – literatura contează. De la bun început ne-am dorit să premiem valoarea, oriunde s-ar afla, şi centralitatea, indiferent de situarea …

Numărînd din patru în patru sau bob cu bob, am ajuns iată să împlinim şaisprezece ani de apariţie săptămînală – cu doar o lună de pauză, în februarie 2005. Multe s-au întîmplat în aceşti şaisprezece ani, la noi şi în lume, s-au schimbat guverne şi preşedinţi, ne-am integrat, politic şi economic, în Uniunea Europeană, ritmul prefacerilor sociale şi economice a devenit tot mai intens, numărul …

Am auzit foarte des în ultimii ani, repetată pînă la vertij, întrebarea care a stat şi stă încă la baza „reformelor” succesive din ultimii douăzeci şi şase de ani: „cum să fie tinerii pe care şcoala îi educă şi îi scoate în lume?” Chiar aşa, cum să fie cei care trec prin şcoală, cum am vrea noi să fie tinerii la sfîrşitul celor trei cicluri …

Domnule Ministru, Revista Observator cultural, apărută pe piaţa media în 29 februarie 2000 şi ajunsă de curînd la numărul 800, a fost, de la bun început, finanţată constant din fonduri private şi a supravieţuit în toţi aceşti ani tocmai datorită independenţei sale editoriale şi financiare. Avînd alocată lunar o sumă fixă din fonduri private, am reuşit ca, de-a lungul anilor, să ne asigurăm restul banilor necesari …

La cinci ani de la lansarea sa, în 29 februarie 2000, revista Observator cultural reapare, după o pauză de o lună, într-o nouă formulă redacţională şi grafică, dar şi într-un context cultural mult diferit faţă de cel iniţial. Şi, cînd spun „diferit“, mă gîndesc în primul rînd la o mult mai mare diversitate a ofertei culturale, atît la nivel editorial, cît şi în privinţa numărului …