Paul CERNAT

Noua ediţie a Enciclopediei exilului literar românesc, realizată de profesorul Florin Manolescu, aduce în plus faţă de precedenta – apărută acum şapte ani – un dublu volum de informaţie. Mai mult, pe lîngă augmentările masive la multe dintre vechile „intrări“, pe lîngă adăugirile la fel de masive în materie de referinţe, pe lîngă numeroasele aduceri la zi, pe lîngă perfecţionarea investigaţiilor bio-bibliografice şi dublarea bibliografiei …

În ultimii ani, Ion Pop este mai prezent ca oricînd în actualitatea editorială, atît în calitate de critic şi istoric literar, cît şi ca poet. Pe lîngă volumul despre „vocile“ echinoxismului poetic (2008), universitarul clujean a publicat şi o serie de noi cărţi notabile despre avangarda literară românească – domeniu în care rămîne, de departe, specialistul nr.1. Există, în privinţa acestora din urmă, o …

Chiar dacă nu a inflamat opinia publică în aceeaşi măsură ca autobiografia postumă a lui Adrian Marino, publicarea unei prime părţi din dosarul de Securitate al lui Dorin Tudoran a stîrnit deja controverse, atît în mediul electronic – unde bloggerul Tudoran este un „actor“ deosebit de incisiv –, cît şi în presa tipărită. Fostul disident anticeauşist a rămas un intelectual critic independent şi incomod, redutabil …

E de bonton să o elogiem şi să o revendicăm pe Herta Müller după primirea Nobelului pentru literatură. Am scris, de altfel, suficient despre asta (chiar în paginile Observatorului cultural) ca să insist acum mai mult decît este cazul. Atît semi-ignorarea ei din ţară de dinaintea consacrării, cît şi succesul de astăzi constituie însă, pentru mine cel puţin, un motiv serios de reflecţie cu privire …

Privit superficial, eseul lui Christian Crăciun „despre timp şi imagine în Memento mori“ poate fi expediat, comod, ca „încă o carte despre Eminescu“, încă una trasă de păr din moment ce este centrată, deliberat, pe hermeneutica unui singur poem, fie el şi pars pro toto. Cu atît mai mult cu cît autorul (n. 1953), profesor de literatură la …

Înainte de a reveni, după această amplă paranteză, la uneltele de cronicar literar, cîteva consideraţii despre „revizionismul est-etic“ se impun, cred, ca o addenda la cele scrise în episoadele anterioare. Nu trebuie să-l citeşti pe Derrida pentru a observa că, atunci cînd te opui programatic şi vehement unui Sistem, unei ideologii sau unei concepţii dominante, rişti să interiorizezi …

Depasionalizarea discursului criticii despre „colaboraţionismele“ totalitare ale scriitorilor s-a produs pe măsura ieşirii culturii române de sub zodia literaturocentrismului, adică a treptatei pierderi de influenţă politică şi importanţă identitară a literaturii. În condiţiile în care Scriitorul e receptat tot mai puţin ca „simbol naţional“ şi „voce a comunităţii“, valoarea literară a cărţilor sale tinde să fie reconsiderată mai …

Care au fost costurile şi beneficiile rechizitoriilor „est-etice“ din anii ’90 la adresa literaturii române sub totalitarism? Ce efecte au avut în planul reevaluărilor literare? Cum s-a negociat, în postcomunism, raportul dintre autonomia şi heteronomia literaturii? Care este/mai poate fi rolul „civic“ al criticii literare în noul context istoric? – sînt tot atîtea întrebări pe care trebuie să …

Un nou episod din seria "istoriilor subterane" dezgropate arhivistic de Stelian Tănase îl are ca protagonist pe Emil Cioran în ipostaza de urmărit. Urmărit nu doar de Securitate, cum stă scris pe coperta volumului (deşi Securitatea comunistă e protagonista a 99 % dintre notele consemnate), întrucît primele două note aparţin Siguranţei antonesciene şi au ca obiect eliminarea tînărului ideolog legionar din funcţia de ataşat …

La aproape un deceniu de existenţă atestată critic, era timpul ca „douămiismul“ poetic să fie prins şi într-o antologie-bilanţ (după culegerea inaugurală a regretatului Marin Mincu, naşul literar al fenomenului, care includea şi proza noilor veniţi). A mai existat, ce-i drept, şi o antologie „externă“, No Longer Romanian Poetry, Heaventree Press, Coventry, UK, 2007, realizată în colaborare de …

Reacţiile de pe forumul Observatorului cultural – numeroase şi, unele dintre ele, consistente –, pe care le-am primit după primul episod al comentariului despre Idolii forului, dar şi alte luări de poziţie apărute, între timp, pe marginea acestui volum mă fac să revin cu o serie de clarificări, cred, utile. Ca şi în cazul Boierilor minţii – deşi …

Două texte din Idolii forului… puteau lipsi: Gîndirea unică şi viaţa de cazarmă de Adrian Gavrilescu şi Între declinul unei generaţii şi patologia renunţării de Marius Ghilezan, fără calităţi analitice şi personalitate: primul e un articolaş expediat; celălalt vădeşte doar efortul autorului său de a intra într-o „piele“ erudită, care nu i se potriveşte. Lasă că, într-un volum unde, în …

„Războaiele culturale“ autohtone au intrat într-o nouă fază. Altfel decît în perioada romantică a anilor ’90, intelectualii noştri publici – o parte semnificativă a lor – au cuplat cu puterea politică la vîrf, după „secularizarea“ din perioada 2000-2004, cînd marile dispute intelectuale păreau decuplate de cele politice. Mai vechea polaritate „neocomunism vs Anticomunism“ – avatar al disputei tradiţionale „autohtonism …

Lumea noastră intelectuală seamănă, adesea, cu o gherilă urbană şi abundă în vendete imunde. După ce Evenimentul zilei a lansat, sub semnătura Mirelei Corlăţan, cîteva pseudodezvăluiri despre o presupusă colaborare cu Securitatea a lui Adrian Marino, mulţi dintre cei iritaţi de volumul postum Viaţa unui om singur şi de alte atitudini mai vechi ale regretatului cărturar au exultat. A urmat, …

Cornel Ungureanu e un specialist al „şantierelor“ istoriei noastre literare, un risipitor de idei şi sugestii fecunde, plin de proiecte îndrăzneţe şi, nu o dată, spectaculare. Despre proza confesivă a criticului – intim legată de critica lui – s-a vorbit însă mult prea puţin. Din fericire, noul său volum vine să lumineze, pe calea literaturii non-ficţionale, rădăcinile multor idei …

Stofa de prozatoare cu nerv autenticist şi cruzime problematizantă şi-a dovedit-o Ştefania Mihalache atît la debutul editorial pe cont propriu din Est-falia (2004), cît şi în cel din volumul colectiv Junii 03. Antologia tinerilor prozatori braşoveni, coordonat de Andrei Bodiu, Caius Dobrescu şi Alexandru Muşina (2003). E drept că tînăra literată braşoveană – trecută prin atelierele de creative writing ale …

Relaţia critică pe care Mircea Martin o întreţine cu textele şi ideile se întemeiază pe respectul faţă de alteritatea obiectului şi, în acelaşi timp, pe încercarea de înţelegere cît mai exactă şi mai profundă a acestei alterităţi. Văd într-o astfel de atitudine, apropiată de „înălţarea impersonală“ profesată de Maiorescu, dar mai ales de gadameriana „fuziune a orizonturilor“, …

Principalul obstacol cu care se va confrunta cititorul volumului Privilighenţia. Instituţii literare în comunism de Ioana Macrea-Toma este unul de natură stilistică. Un comentator interesat de subiect ca Lázslo Alexandru (v. Tribuna, aprilie 2009) s-a dat bătut după primul capitol, exasperat de „păsăreasca“ scientistă a argumentului teoretic. Explicaţii există, desigur. De la debutul editorial din 2002 (Tentaţia arabescului), …

Viaţa unui om singur de Adrian Marino e o carte la fel de neobişnuită ca autorul ei şi tot pe atît de incomodă. Apariţia sa, programată după cinci ani de postumitate, a fost primită cu acelaşi zăngănit de săbii ca şi în cazul în care ar fi apărut antum (paginile au fost definitivate la finele lui 1999). În …

Activitatea cronicarului literar seamănă uneori cu limitele descrise, tatonant, de bastonul orbului: o vreme, ajungi să crezi că nu există decît ce ai citit/frunzărit, iar ceea ce, dintr-un motiv sau altul, ţi-a scăpat nu prea mai contează. Să luăm, spre exemplu, cazul debutanţilor care-şi publică volumele la sfîrşit de an editorial.   Ovidiu POP, Trickster, Editura Polirom, …