Cuvant cheie: charlie-hebdo

Să pui în discuţie libertatea de exprimare a caricaturiştilor de la Charlie Hebdo, în conexiune cu evenimentele sîngeroase de la Paris, este cel puţin nepotrivit. Aducerea aminte într-un astfel de context a banalului: „libertatea de exprimare nu e absolută“ are aceeaşi natură cu invocarea notelor la şcoală (probabil, nu maxime), a eventualelor întîrzieri la plata impozitului ori a aventurilor adulterine ale victimelor. Nici teroriştii nu …

S-a scris şi vorbit deja atît de mult despre nenorocirile din Franţa – pare că s-a spus totul. Pe lîngă lucruri de bun-simţ, e-atît de trist spectacolul revărsării nestăvilite de suficienţă şi proastă judecată.   Se generalizează nepermis. Se discută la pachet teme care nu au nimic de-a face una cu cealaltă. Se caută justificări pentru o crimă abominabilă, cauzalităţi forţate, bazate pe ipoteze false. …

Miercuri, 14 ianuarie, la ora cînd dumneavoastră citiţi aceaste rînduri, undeva, pe planeta aceasta, la Paris, o publicaţie tipăreşte 3 (trei) milioane de exemplare. Trei milioane de exemplare care vor fi cumpărate de la chioşcurile de ziare, oriunde în Franţa unde se distribuie presă. Firmele de distribuţie vor vinde primul milion de exemplare fără nici un comision, încasările revenind în întregime redacţiei. Sînt comenzi numeroase …

Succesul (şi spectacolul) identificării, urmăririi şi împuşcării teroriştilor care au îndoliat Franţa maschează marea vulnerabilitate a sistemului ei de apărare – şi, probabil, a celui al altor state europene, unde trăiesc mari comunităţi de musulmani –, în faţa terorismului hrănit de Orientul Mijlociu. În formularea lui François Holland, „Orientul Mijlociu este de acum înainte prezent în interiorul Franţei prin acţiunea ucigaşă care a debutat prin …

„Una dintre încercările unei bune religii e posibilitatea de a glumi asupra ei“ (It is the test of a good religion whether you can joke about it), nota G.K. Chesterton, scriitorul catolic a cărui „apologetică“ n-a făcut niciodată economie de umor şi paradox. Ceva similar afirmă acum, după atacul şocant de la Charlie Hebdo, Salman Rushdie, scriitorul care s-a aflat, la rîndul său, în vizorul …

„Întreaga lume arabă a tradus, în cei peste o mie de ani scurşi de la domnia califului Mamoun, tot atîtea cărţi cît traduce Spania într-un singur an.“ Diane RAVITCH, The Language Police   Nu există săptămînă în care, ridicînd de la cutia poştală noul număr al lui The New Yorker, să am altă pornire decît aceea de a-l răsfoi frenetic, acolo, pe loc, în recepţie, …

În calitatea mea de jurnalist, dar şi de om de litere francofil, trebuie să spun că am fost foarte afectată de ceea ce s-a întîmplat pe 7 ianuarie la Paris. Am urmărit atent, zilele acestea, care s-au scurs de la teribilul masacru de miercuri, 7 ianuarie, din redacţia săptămînalului satiric Charlie Hebdo, reacţiile din presa franceză şi anglo-saxonă, dar – dat fiind că nu am …

Moartea nedreaptă a ziariştilor de la Charlie Hebdo a scos la suprafaţă mai multe absurdităţi ale lumii în care trăim. Desigur, cel mai absurd este gestul în sine; cînd doi fanatici înarmaţi cu kalaşnikovuri ucid o duzină de umorişti înarmaţi cu creioane, atunci aberaţia devine ininteligibilă. Dar, dincolo de lipsa de fair-play a mijloacelor utilizate, este şocant că acest război al fundamentaliştilor islamişti cu „cruciaţii“ …

Eo senzaţie bizară, schizofrenică de-a dreptul, să urmăreşti prin intermediul presei, de la mii de kilometri depărtare, un eveniment major, atît de revelatoriu pentru conflictele şi contradicţiile interioare majore ale lumii în care trăieşti.   Fraţii Kouachi erau francezi de origine maghrebină şi crescuseră la orfelinat. Şi Hayat Boumeddienne, partenera lui Amedy Coulibaly, fusese lăsată în grija Statului, după moartea mamei sale (tatăl său s-a …

Ion Cristoiu, jurnalist cu o cotă impresionantă şi descurajantă pentru concurenţă, vorbeşte, la o zi de la acţiunea teroristă din Paris, de spre limitele jurnalismului, afirmînd că n-ar trebui lezate sentimentele religioase ale oamenilor. „Sînt lucruri de care n-ar trebui să te atingi cu atîta nonşalanţă“, mai spune şi Andrei Pleşu. Sexul şi religia n-ar trebui caricaturizate, este evocată prin presă recomandarea pe care o …

Uneori, ficţiunea are neliniştitoarea capacitate de a anticipa evenimentele lumii reale, cu o precizie stranie. Cînd ficţiunea şi realitatea se suprapun, irumpînd simultan în spaţiul public, prima certitudine spulberată este cea a coerenţei lumii în care trăim. Rafalele automatelor au transformat instantaneu o distopie de un gust îndoielnic într-o cronică a unor evenimente cu un mare grad de probabilitate. Lansat în aceeaşi zi cu sîngerosul …

Simbolic, data de 11 ianuarie 2015 (inclusiv prin paralelismul ei contrastat cu 11 septembrie 2001) va intra, a intrat deja în istorie, reuşind, în primul rînd, să acopere, să îngroape, să refuleze cealaltă dată, prima dată, cea de 7 ianuarie 2015. Pe 7 ianuarie au avut loc asasinatele politice care au fost regrupate şi „rezolvate“ sub/prin titulatura globală „Je suis Charlie“, care va rezuma întreaga …

Atacul terorist asupra redacţiei Charlie Hebdo şi cele asupra supermarketului cuşer, din capitala Franţei, demon - strează una dintre problemele şi provocările fundamentale ale oricărei organizări politice şi sociale. Orice tradiţie democratică trebuie să apere, pînă la urmă, dreptul celuilalt la diferenţă şi dreptul celuilalt de a contesta şi critica sistemul social din care face parte. Jurnaliştii săptămînalului Charlie Hebdo au realizat constant în paginile …

Sinistrele crime comise în ultimele zile la Paris au stîrnit oroare în lumea civilizată şi au resuscitat dezbaterile despre fundamentalismul islamic, libertatea expresiei şi actualul antisemitism, islamic sau nu. Masacrul revendicat de Al Quaeda din Yemen, ca răzbunare contra caricaturilor publicate de revista Charlie Hebdo, vine după o serie lungă de crime similare comise în fatidica zi de 11 septembrie 2001, apoi la Madrid, în …

Ziua de 7 ianuarie ar fi trebuit să fie una agreabilă în Franţa. Debuta sezonul de reduceri. Nişte reduceri substanţiale. La Chartres, în jurul orei 10, magazinele erau asaltate de cumpărători. Unii se instalaseră în faţa uşilor din timp, pentru a fi siguri că vor beneficia de cele mai bune mărfuri. Vestea masacrului din Paris m-a găsit în Châteaudun, un orăşel de pe Valea Loarei, …

Înainte de 7 ianuarie, Franţa, prinsă în spirala unei depresiuni complezente, se lamenta, deplorînd cînd slăbiciunea preşedintelui, cînd refuzul de a discuta despre avantaje considerate nenegociabile, cînd disputele politice minore şi certurile sindicale de bisericuţă. O Franţă măruntă, meschină, iresponsabilă şi vanitoasă a fost atinsă în plin centru al identităţii sale, o Franţă ce doar acum cîteva zile părea dispersată, fără consistenţa de altădată, fără …

Ca să fie clar din capul locului, nu cred în justificarea asasinatului, sub nici o formă. Dar nu cred nici în măsuri duble, viziuni monolitice, amnezii generalizate şi solidarizări selective. Văzînd promptitudinea cu care oameni de pretutindeni şi-au exprimat regretul pentru victimele crimelor de miercuri, nu pot să nu mă gîndesc că, în timpul războiului civil din Nigeria, marile ziare nu puneau pe prima pagină …

De cîţiva ani buni, sondajele îi aşezau pe francezi pe locul întîi în categoria popoarelor celor mai pesimiste, atît din Europa, cît şi din lume. Lucru destul de curios, ştiind că pe locurile de frunte la optimism se numără popoare din lumea a treia, despre care este uşor să bănuim că au mai multe probleme decît locuitorii din Hexagon, calificaţi de către economistul Michel Godet, …

Aproape 4 milioane de persoane au participat duminică, 11 ianuarie 2015, în Franţa, la proteste împotriva terorismului, după atentatele teroriste comise la Paris: 12 morţi, dintre care şapte jurnalişti şi doi poliţişti, în atentatul de la revista satirică Charlie Hebdo din Paris de miercuri, 7 ianuarie, o poliţistă ucisă joi, 8 ianuarie, la Montrouge şi patru persoane ucise vineri, 9 ianuarie, în luarea de ostatici …