ÎN DEZBATERE

Statuia din Praga

Statuia din Praga În locul oricărui comentariu politic vă trimit o imagine cu care, în calitate de cetăţean şi alegător, mă identific. E fotografia unei statui din Praga: Man hanging out. To hang out = a atîrna în gol; a-şi pierde vremea.

Citeşte articolul

Baletul prezidenţial

După alegerile ce se apropie, România se va alege cu un nou preşedinte. Asta înseamnă că, măcar pe moment, se va evita rutina Iliescu – Băsescu, preşedinţii realeşi din perioada postcomunistă, revenindu-se la o situaţie tip Constantinescu. Cu asta, noutatea s-ar prea putea să se termine, reintrîndu-se într-un context politic anunţat în proporţie zdrobitoare de premisele sale. El, contextul, se va caracteriza, oricum, prin …

Citeşte articolul

„Ajunge zilei povara ei“

Încerc să răspund aplicat, adică să mă refer explicit la candidaţii care sînt, vorba unui clasic mereu actual din politica noastră. Nu cred că trebuie să cerem cuiva mai mult decît poate da. Reuşeşte cineva să se autodepăşească? E de admirat, dar nimeni nu i-o poate cere. Nu portretul ideal al unui preşedinte interesează aici. Avem de ales unul din 14 – asta …

Citeşte articolul

Unde e Patria?

Portetul candidatului ideal este deja stabilit. Cred că majoritatea sondajelor de opinie sînt în acord cu aceasta. Candidatul ideal este cel care a fost hulit de mulţimile proletariatului suburban, începînd cu 29 ianuarie 1990, şi care, apoi, a fost împiedicat să se întoarcă în ţară, la mormintele părinţilor. Urcat în avion, nu a simţit umilinţă; ba chiar i-a iertat pe cei care îl urcau, …

Citeşte articolul

Populism limbut şi populism mut

Sînt un sceptic în materie de politică. Cred că, din 1990 încoace, traseul politic şi economic al României este determinat de treptata integrare în structuri militare şi economice regionale şi mondiale, abia apoi de performanţe locale. Cred, de asemenea, că ultimii 25 de ani au dat măsura rezervei de oameni politici de care dispunem şi care nu cred că evolueze prea mult în următorii …

Citeşte articolul

Spectacolul turmentărilor

Urmăresc frecvent presa din ţară şi sînt la curent cu atmosfera electorală, dar m-aş feri să devin excesiv de didactic, ca observator de departe. Acum cîţiva ani, m-am referit, chiar în aceste pagini, la cei „Trei Crai de la Răsărit“, şefii de atunci ai celor trei partide importante, în dorinta de a vedea, în sfîrşit, o drastică schimbare a distribuţiei de roluri în carnavalul …

Citeşte articolul

România saşilor

Se făcea că ninsoarea de decembrie imacula Bucureştiul, iar la Cotroceni ajunsese un preşedinte chipeş, dar atît de serios, încît Ioan Groşan rămăsese fără obiectul-subiect al muncii lui Nutzi şi al jurnalului de la Cotroceni. Dar cum viitorul şi trecutul sînt a lumii două feţe, să ne întrebăm şi cum ar fi arătat România ultimilor 10 ani, cu un alt preşedinte. Oricum am întoarce-o, am …

Citeşte articolul

Decît să ningă

Nu-s indolent, nici insolent; dar, parafrazîndu-l pe Bacovia, aş spune că: „Nu aşteptăm/ Cu iarna/ Care vine/ Decît să ningă...“.

Citeşte articolul

Un Talleyrand postmodern

Revista Observator cultural mi-a făcut onoarea de a mă invita la o dezbatere despre alegerile prezidenţiale, organizată cu o săptămînă înaintea primului tur de scrutin. Invitaţia mă onorează, dar întrebările care ghidează discuţia mi-au creat o mică dificultate: mă întreb dacă cineva care trăieşte în afara României poate sau are dreptul să exprime o părere despre aşteptările sale în legătură cu viitorul preşedinte. Întrebarea, …

Citeşte articolul

Orice s-ar întîmpla, continuă!

Din perspectiva unui autentic program de relansare economică, valoarea alegerilor care ne stau în faţă este una tactică, indiferent de rezultatul lor. Chiar dacă procesul electoral ar da soluţia cea mai favorabilă interesului naţional – adică dacă dl Klaus Iohannis ar deveni preşedintele României –, aceasta nu ar fi decît o victorie de etapă. Valoarea simbolică a prezenţei domnului Iohannis, în fruntea Statului, nu …

Citeşte articolul

Sobrietate

În mijlocul unei campanii electorale foarte agresive şi foarte urîte fiind, am impresia că rolul intelectualului în spaţiul public riscă să devină echivalent cu angajarea politică explicită (şi, adeseori, la fel de agresivă). Cu toate acestea, eu continui să cred că opţiunile politice ale intelectualului trebuie să fie departe de înregimentările politice, că intelectualul trebuie să fie un critic, şi nu un slujbaş al …

Citeşte articolul

Rînjetul vieţii

„N-am avut un Havel şi fiindcă este cu neputinţă să îţi imaginezi că Adrian Năstase, Ion Iliescu, Emil Constantinescu sau Traian Băsescu pot coborî fără zgomot treptele istoriei, pentru a redeveni pietoni de rînd. În cultura noastră politică, legitimată de exemple ilustre, se urcă din istorie direct pe soclu, se ajunge în Empireu, şi numai într-un singur caz, izolat, la Cimitirul Ghencea: politica noastră …

Citeşte articolul

Un preşedinte decent

În ce mă priveşte, nu am aşteptări foarte mari de la viitorul preşedinte al României. Mi-am cam consumat fondul de investiţii de încredere – şi e rîndul politicienilor noştri să refacă acest fond simbolic, al meu şi al multora dintre cetăţenii României dezgustaţi de aranjamente, blaturi, valuri de insulte, coterii transpartinice şi retorisme de varii culori ideologice. România dezamăgită de întreaga clasă politică este …

Citeşte articolul

Aşteptări minimale

De la prezidenţiabilul pe care-l voi vota în turul doi, dacă va cîştiga, am aşteptări minimale. Minimale, dar în acord cu propriile opţiuni de susţinător al „loviturii de stat“ din vara lui 2012, sfidat de intervenţia şi argumentele celor care au reprimat voinţa a 7,4 milioane de alegători. De la challengerul lui nu aştept nimic. Sînt, de fapt, nemulţumit de prestaţia tuturor prezidenţiabililor: toţi …

Citeşte articolul

Nici impostură, nici violenţă, nici derizoriu!

Invitaţia redactorilor revistei Observator cultural de a participa la grupajul pe care-l dedică alegerilor mă face să deschid bine urechile şi să ascult zgomotele lumii dezlănţuite. Aud ce mai face Ponta şi în ce necaz l-au băgat rudele şi „greii“ din propriul partid. Asta pe lîngă toate necazurile în care s-a băgat el singur, după mintea şi puterile lui, mă gîndesc eu. Mai aud, …

Citeşte articolul

Alegere de stareţ

„Ţara şi întreg poporul/ Îşi aleg conducătorul;/ Brav, cinstit şi înţelept,/ El ne-arată drumul drept,/ Ce ne poartă, într-un avînt,/ Drept în raiul pe pămînt“[...] Pentru alegerea de preşedinte, care urmează în curînd, să judecăm mai întîi calitatea ofertei politice. Ea nu e prea stimabilă: 14 candidaţi înscrişi în cursă arată, prin numărul mare şi diferenţele evidente de valoare dintre ei, imaturitate …

Citeşte articolul

Un preşedinte care să nu împartă la gamelă supa populistă

La momentul celui de-al şaptelea ciclu electoral pentru alegerile prezidenţiale desfăşurate în postcomunism, societatea românească are din nou ocazia de a-şi manifesta cultura politică de factură „voievodală“. Atît de bine împămîntenită, aceasta are drept nod axial personalizarea instituţională, iar la nivelul instituţiei preşedinţiei ea se regăseşte cu asupra de măsură. Şi asta întrucît, mai întîi, este de la sine înţeles că persoana modelează …

Citeşte articolul

Care sfîrşit, care început de epocă?

Din perspectiva primului tur al scrutinului prezidenţial din România anului 2014, lucrurile par clarificate. Toate sondajele de opinie îl dau drept cîştigător detaşat pe Victor Ponta, candidatul stîngii necomuniste. Îl urmează, la distanţă de şapte-zece-douăsprezece procente, în funcţie de „simpatia“ politică a institutelor de sondare a opiniei publice, Klaus Iohannis, reprezentînd ACL, respectiv alianţa de dreapta dintre PDL şi PNL. Aceştia doi ar trebui …

Citeşte articolul

O fata morgana la Cotroceni

Nu se va schimba nimic esenţial în România odată cu alegerea unui nou preşedinte. Ab-so-lut nimic. România e o republică semiparlamentară/semiprezidenţială, în care adevărata putere de decizie a politicii sociale şi economice revine Guvernului, el însuşi dependent de o majoritate docilă în Parlament, iar rolul preşedintelui e de a media şi de a oferi un nivel superior de control în sistemul checks and balances. …

Citeşte articolul

Să-i respecte şi pe filozofi, şi pe tinichigii

Aştept de la noul preşedinte al României ceea ce aşteaptă cei mai mulţi dintre compatrioţii noştri: să fie un altfel de preşedinte decît Traian Băsescu. Să fie respectabil şi respectat, dar şi să-şi respecte interlocutorii, fie ei persoane sau instituţii, să respecte Constituţia şi legile – şi să-i respecte şi pe filozofi, şi pe tinichigii. Ca orice formulare sintetică, şi cea de mai …

Citeşte articolul