PORTRET

Norman Manea, invitat în Spania

Turneul scriitorului Norman Manea în Spania, de la începutul lui octombrie anul acesta, a fost, probabil, printre evenimentele cele mai plăcute ca organizare și mai de impact ca efect asupra publicului dintre toate cele organizate anul acesta de Centrul Național al Cărții și Institutul Cultural Român din Madrid. În ceea ce-l privește pe scriitor, în Spania, toată lumea îi știe cel puțin numele, dacă …

Citeşte articolul

„Infelix culpa“ sau despre vinovăția cărților

Norman MANEA, Vizuina

E lucru știut că mai toți criticii noștri „profesioniști“ au încercat să scuze mereu, invocînd principiul autonomiei esteticului, comportamentul versatil, duplicitatea scriitorului romån („Una vorbim și alta fumăm“, zicea poetul de la Mărțișor), în genere foarte talentat, dar nu de puține ori completamente lipsit de caracter sau măcar adaptabil, în stare oricînd să compună, chiar cu aceeași mînă, atît capodopere, cît și delațiuni ordinare. …

Citeşte articolul

Intrusul (I)

Norman Manea – Intoarcerea huliganului

Sînt mai multe romane în Întoarcerea huliganului de Norman Manea, și în aproape toate regăsim mărcile distincte ale scriitorului. Textul său, indiferent că e ficțional, nonficțional sau o combinare variabilă între cele două dimensiuni, se organizează și se expune concentric și circular. Avansează în pagină pentru a se întoarce în timp; și pornește de la diferitele vîrste ale subiectului pentru a explora, din interiorul …

Citeşte articolul

Exilul fără împărăție

Norman MANEA, Laptele negru

Sîntem într-un an Albert Camus, un scriitor și un intelectual de primă mînă, al Franței și al lumii. Existența și cărțile lui pe la noi nu fac valuri. Păcat! Și proza – romanele care l-au făcut celebru, Străinul și Ciuma –, și povestirile, minunate, din Fața și reversul sau din Exilul și împărăția, și eseistica de idei, ideologică sau politic angajată, dar și temele/ideile …

Citeşte articolul

(Auto)portretul scriitorului ca intelectual critic

Norman MANEA – Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian

Curierul de Est, recent apăruta carte de dialoguri a lui Norman Manea cu Edward Kanterian, este, probabil, cea mai solidă carte de convorbiri a celui mai tradus și mai premiat, pe plan internațional, dintre scriitorii români în viață (din motive asupra cărora am mai zăbovit, nu iau în discuție cazul Hertei Müller). Pentru cei care au citit proza, eseurile și interviurile de pînă acum …

Citeşte articolul

„Partea de patrie“ a lui Norman Manea

Norman Manea - Curierul de Est; Sertarele exilului

Norman Manea este un scriitor incomod. Nu prin vreun discurs scăpărător-retoric, abraziv, scrîșnitor sau brutal-amenințător, ci prin forța de a rămîne fidel propriilor idei, de a respinge nepăsarea, de a pune în discuție – nuanțat, cu calm, cu eleganță și aparentă detașare – probleme delicate. În cazul său, simțul realității se profilează în idei nedecolorate în spatele unor perdele de cețuri înalt metafizice, care …

Citeşte articolul

„Unii intelectuali s-au angajat în dubioasele anexe ale Puterii“

Interviu cu Norman MANEA

În majoritatea întîlnirilor publice pe care le are în România în perioada 17-23 noiembrie, Norman Manea va fi însoțit de Edward Kanterian, lector la Oxford University și doctor în filozofie al aceleiași universități. Norman Manea și Edward Kanterian au realizat împreună volumul de convorbiri Curierul de Est, apărut la Editura Polirom în „Seria de autor Norman Manea“, care va fi lansat cu acest prilej. …

Citeşte articolul

Norman Manea în România

Norman Manea se află în România, într-o suită de lansări, dezbateri publice și întîlniri cu cititorii. Cîteva instituții s-au străduit că facă din reîntoarcerea scriitorului, stabilit în Statele Unite, un eveniment. E vorba de Institutul Francez, Ambasada Franței, Facultatea de Litere a Universității din București, Institutul Cultural Român, Editura Polirom, Editura Hasefer, revista Observator cultural. Pe site-urile publicațiilor culturale s-a prezentat întregul program, care …

Citeşte articolul

Herta Müller pe scena de la Konserthuset

Discursul susţinut de Michael Krüger la petrecerea dedicată Hertei Müller – Berlin feiert Herta Müller –, în ziua de 18 decembrie 2009, la Haus der Berliner Festspiele Doamnelor şi domnilor, Pe data de 2 decembrie, m-am dus pe strada Hohenzollern din München, la o firmă de închirieri de costume şi, într-un fel de anticameră aproape …

Citeşte articolul

Geo Şerban – 80

Atunci cînd, într-o altă viaţă, am descins pentru prima oară în locuinţa din Mîntuleasa a lui Geo Şerban şi a Danielei, rafturile care gemeau de cărţi din sufrageria de primire erau înţesate de mici obiecte aduse de peste tot, semn că amfitrionul şi soţia sa au călătoria în sînge şi ştiu cum să transforme un spaţiu de locuit într-unul …

Citeşte articolul

Etica „jocului secund“ al criticii

Relaţia critică pe care Mircea Martin o întreţine cu textele şi ideile se întemeiază pe respectul faţă de alteritatea obiectului şi, în acelaşi timp, pe încercarea de înţelegere cît mai exactă şi mai profundă a acestei alterităţi. Văd într-o astfel de atitudine, apropiată de „înălţarea impersonală“ profesată de Maiorescu, dar mai ales de gadameriana „fuziune a orizonturilor“, …

Citeşte articolul

Mircea Martin şi „critica literară“

Aş vrea să lămurim un lucru în cele ce urmează. Pe cine aniversăm? Îl aniversăm pe Mircea Martin. Dar nu neapărat pe omul Mircea Martin (o astfel de aniversare nu se manifestă prin articole de revistă culturală), ci pe profesionistul Mircea Martin. Omagiem o activitate, cum se spune, prin punerea în lumină a unui discurs. Nu e …

Citeşte articolul

Corporalitatea discursului critic, portret al criticului Mircea Martin (la tinereţe)

Cred că un fidel portret al criticului (şi teoreticianului) Mircea Martin poate fi configurat prin două moduri: pe de-o parte, prin intermediul unor afirmaţii făcute despre unii scriitori afini în cronicile dedicate volumelor acestora şi întoarse autoreferenţial asupra criticului; pe de altă parte, printr-o analiză a corporalităţii discursului critic, care să urmărească procedeele stilistice de construcţie sintactică …

Citeşte articolul

Portretul Profesorului la deplina maturitate

Mircea Martin la 70 de ani

Teoretician şi critic literar, editor (Univers, Paralela 45, Art) şi creator de revistă culturală (Cuvântul), mentorul unui cenaclu literar în care s-au format mulţi dintre cei ce se află, astăzi, în prim-planul vieţii culturale româneşti, Mircea Martin este o prezenţă pe cît de discretă, pe atît de consistentă într-o lume ce pare fascinată de notorietate mediatică. Prea exigent cu …

Citeşte articolul

Boema între provincie şi centru

Povestea unei românce la New York – Romany Marie Marchand

Am trăit în primii ani la New York, împărţind zilnic biroul şi casa între două adrese. Una, vizavi de Grammercy Park, pe Park Avenue, şi cealaltă, la intersecţia lui Union Square cu Fifth Avenue, aproape de graniţa invizibilă ce delimitează o parte din Greenwich Village, această republică a boemei autentice şi a visurilor, „Republic of Dreams“, cum a …

Citeşte articolul

Scrisori către Mircea Nedelciu

Pe 12 iulie se împlinesc, iată, 10 ani de la dispariţia prematură a lui Mircea Nedelciu. Prietenii săi buni, colegi de generaţie, scriitorul Gheorghe Crăciun şi pictorul Ion Dumitriu, l-au urmat în deceniul următor, transformînd efervescenţa unei prietenii umane şi intelectuale în date de istorie literară. Publicăm, în grupajul de faţă, patru scrisori adresate, în anii ’80, lui …

Citeşte articolul

Scrisori către Mircea Nedelciu

Pe 12 iulie se împlinesc, iată, 10 ani de la dispariţia prematură a lui Mircea Nedelciu. Prietenii săi buni, colegi de generaţie, scriitorul Gheorghe Crăciun şi pictorul Ion Dumitriu, l-au urmat în deceniul următor, transformînd efervescenţa unei prietenii umane şi intelectuale în date de istorie literară. Publicăm, în grupajul de faţă, patru scrisori adresate, în anii ’80, lui …

Citeşte articolul

Caragiale, politolog

Una dintre operele lui Caragiale care pot fi recitite mereu, pînă la învăţarea pe de rost, şi care rezervă surprize la fiecare relectură este farsa într-un act Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea (1880). Forţa extraordinară a acestui text vine din aceea că fiecare replică din dialogul dintre Efimiţa (vocativ: „Miţule“) şi Leonida (vocativ: „Leonido“ sau, mai generic, „soro“, …

Citeşte articolul

Matei Călinescu la 75 de ani

La 15 iunie, profesorul Matei Călinescu a împlinit 75 de ani. Cînd a părăsit România, în 1973, Matei Călinescu lăsa în urmă o carieră universitară şi cîteva cărţi de critică literară. Publicase şi şocantul roman-eseu Viaţa şi opiniile lui Zacharias Lichter. După 1989, a publicat împreună cu Ion Vianu un volum intitulat Amintiri în dialog, în trei ediţii – 1994, 1998 şi 2005. În volumul …

Citeşte articolul

„Cu magice chei de cuvinte…“

Ca studentă la Filologie, înainte de 1989, am crescut fascinată de anvergura internaţională a unor foşti profesori ai Facultăţii, plecaţi definitiv din România socialistă, pentru a-şi împlini destinele în Occidentul atît de hulit de propaganda de partid, dar visat în taină de mulţi dintre prizonierii lagărului comunist. Sorin Alexandrescu, Matei Călinescu, Virgil Nemoianu, Toma Pavel, Mihai Spăriosu, Victor …

Citeşte articolul