Nr. 879 (27)

Niciodată, în România, un guvern nou- instalat n‑a fost întîmpinat cu atîtea rezerve, ironii și îngrijorări așa cum s-a întîmplat în cazul Executivului condus de Mihai Tudose. Rezervele erau legate de modul în care guvernul Mihai Tudose va fi altceva, adică va reprezenta un guvern, adică o echipă, nu cîteva persoane de strînsură, adunate în Cabinet prin voința liderului PSD, Liviu Dragnea. Din păcate, noua …

The true self is the imagined self Pe 15 iunie, Matei Călinescu ar fi împlinit 83 de ani. Tot în iunie, de Sînziene, s-au împlinit opt ani de la despărțirea noastră de el...  A-l reciti, a scrie despre el, a ne reaminti de el înseamnă și a-l readuce la viață, fie și pentru o clipă... Cei care l-am cunoscut vom face acum un gest larg, matein, …

Nu este doar titlul unui bun roman de Mihail Sebastian, cînd un bucureștean onorabil cade de pe scara tramvaiului – am apucat și noi acele vagoane de clasa a doua care aveau uși deschise – în curba tramvaiului 16 din fața Liceului „Dimitrie Cantemir“, ci și un incident grav, care a afectat o țară întreagă. În miez de vară, spiritele politice, dar și civice – …

De ce a declanșat PSD criza guvernamentală din iunie 2017? Să fi fost doar încercarea de a scoate din joc un concurent ce putea deveni redutabil pentru un Liviu Dragnea fragilizat de protestele din februarie? Ori o încercare a partidului de a prelua controlul asupra guvernului? Însă ar putea fi la fel de bine vorba despre un derapaj controlat, precum cele din cursele auto, care …

Special n-am pus virgula, voiam un enunț, nu o invocație. În plus, chiar și așa, fără virgula necesară, vă sună-n urechi urmarea: „plină de humor“. O fi plină țara, dar pe-al meu încep să-l pierd, cît mai rămăsese. Numirea dlui Mihai Tudose ca prim-ministru mi-a cam pus capac. Nu știu despre domnia sa altceva decît că e înalt, solid, ridat și că a plagiat pentru …

Nu-mi fac un titlu de laudă din intuiția pe care am avut-o în toamna lui 2009 (mai exact, pe 15 octombrie, rămîne scris și datat), după căderea primului guvern Boc, în legătură cu ascensiunea viitoare a lui Klaus Iohannis. Pentru rigoare, fraza mea, deși mai degrabă o notație în grabă făcută într-o paranteză dintr-un text exasperat (dar cînd s-a putut vorbi recent de­spre politica românească …

Coborîm scara. În mod evident, guvernul Dragnea 2 e sub calitatea guvernului Dragnea 1, deși majoritatea miniștrilor se repetă. Iar diferențele încep cu primul ministru: om de partid, dar și om al Serviciilor, cu un doctorat plagiat (și ratat), cu o așa-zisă carieră universitară (de asemenea ratată), fără (cum se zice) expertiză și performanță ca fost ministru, Mihai Tudose nu are decît meritul obedienței față …

L-am lăsat să se odihnească pînă seara. Îl priveam fermecată. Îmi era un pic frică de el, dar și lui părea să-i fie un pic frică de mine. L-aș fi servit cu ceva, știam că așa-i politicos cînd îți intră cineva în casă, dar dacă el chiar din cauza burții prea pline nu putea să zboare? Trebuia să flămînzească. Măcar cîteva ore. L-am servit cu apă, i-am pus-o într-un …

Unul dintre personajele din Copilăria lui Kaspar Hauser participă la o emisiune TV în care scapă următoarea afirmaţie:„Pe mine m-a interesat foarte mult să descriu rîul acela subteran care curge pe sub viețile noastre […] mi-am dat seama că privirea asta, spre subteran, are poate o doză mai mare de luciditate“. Dar poetul, criticul, eseistul, traducătorul, editorul şi (acum) prozatorul Bogdan-Alexandru Stănescu ne întinde o capcană. …

Copilăria lui Kaspar Hauser – volumul cu care Bogdan-Alexandru Stănescu debutează în proză scurtă (dacă nu luăm contribuţiile la antologiile Prima mea… de la Editura Art) – include douăsprezece povestiri, care pot fi citite fie ca atare (deşi le lipseşte o anume arhitectonică), fie ca un ansamblu romanesc, un gen de puzzle-bildungsroman, dar un puzzle atipic, cu unele piese interşanjabile şi imposibil de aranjat într-un …

„Rețeaua“ socială a literaturii, derivată aici din sintagma „social network“, face și desface destinele oamenilor, ale lucrurilor și ale căr­ților cu o viteză inimaginabilă acum ceva vreme. Și tot ea dă seamă de binomul [sic!] care separă cărțile de azi între cărți despre care vom mai auzi și cărți despre care nu vom mai auzi. Azi scriu despre o carte din prima categorie, deși „Rețeaua“ …

Ca formulă ce mixează, într-un cockteil narativ cu multe nuanţe de originalitate şi cu efect puernic asupra cititorului, ingrediente precum fantasticul ori oniricul, dialogul frust, foarte bine dramatizat, şi insertul descriptiv cvasipoematic sau realismul magic care intersectează oaze de realism propriu-zis, a doua carte a lui Tudor Ganea se înscrie, în chip firesc, pe aceeaşi linie cu volumul de debut, Cazemata (2016). Cu deosebirea că …

Cu romanul Moarte în Ţinutul Secuilor, Caius Dobrescu – scriitorul de ficţiune –  deschide un nou teritoriu pentru thrillerul românesc, sincronizîndu-l în acelaşi timp cu proza de gen din afara graniţelor. Aflat undeva la intersecţia cu „literatura mică“, romanul poliţist de la noi – reprezentat cu succes de autori precum Rodica Ojog-Braşoveanu şi George Arion – a avut o evoluţie discretă. În ultimii ani au …

Mult s-au mirat domnii szolgabiró, ba unul dintre ei a spus ceva pe limba lor și au pornit a rîde toți. Pe urmă s-au încruntat și o venit tălmaciul neamț și o început cu întrebările, că de unde sînt fiecare, care-i etatea, cum se prezintă cu familionul, au ei Familien sau nu au. Toți au pornit a răspunde ca la Truppendivision din Siebenbürgische Kaserne a …

Încununat cu prestigiosul Premiu Planeta și cu Premiul Național de Literatură, romanul lui Antonio Muñoz Molina Călărețul polonez (El jinete polaco), apărut în anul 1991, a devenit în scurtă vreme bestseller (în Spania și nu numai), fiind considerat, pe bună dreptate, unul dintre textele cu adevărat reprezentative pentru evoluția prozei spaniole contemporane. Prota­goniștii cărții, Nadia și Manuel, retrași într-un apartament din New York, povestesc, amintindu-și …

Este complicat să definim ce înseamnă un atac cibernetic, tocmai pentru că poate lua forme foarte diverse. Primul eveniment de acest fel din istorie a avut motivații mult mai pașnice decît ne-am ima­gina. În 1988, Robert T. Morris, student la Informatică, a avut curiozitatea de a măsura cît de răspîndit a ajuns accesul la internet. În acest context a creat „The Morris Worm“, un program …

„Dacă iubeşti cu-adevărat sportul pe care îl practici, trebuie să îi cunoşti istoria pentru a înţelege cum a devenit ceea ce este în prezent.“ Formula îi aparţine lui Roger Federer şi ea nu poate fi contestată de nimeni întreg la minte. Citatul este luat din „Cuvîntul înainte“ semnat de Fedexpres, textul ca atare fiind inserat în Autobiografia lui Rod Laver, volum scris la patru mîini, căci …

Cred că se scrie azi destul de puțin despre asumarea condiției experimentale a spectacolului, într-o nișă de sine stătătoare a teatrului românesc, fie el produs în regim subvenționat sau independent. Fiindcă, trebuie s-o recunoaș­tem, ultimele două-trei stagiuni au adus cu ele și o sănătoasă (chiar dacă încă subțire) interconectare estetică și de program între cele două tipuri de producție teatrală, cu regizori și chiar echipe …

Cînd Constantin Noica se întreba, în prefața la Despărțirea de Goethe, „de ce e creatorul acesta mare fără să aibă o operă cu adevărat mare?“ (ed. a II-a, îngrijită de Marin Diaconu, București, Editura Humanitas, 2000, p. 14), el pornea de la asumpția că mare este doar acel creator care are o operă mare. Există creatori mari fără o operă pe masură? Dar invers, opere …

Avem la îndemînă, printr-o selecție vag întîmplătoare, patru cărți de proză și patru prozatori de primă mînă: Bukowski, Truman Capote, Gabriel García Márquez, Roberto Arlt. Patru cărticele de povești și povestiri. Îmi încep divagațiile cu ultima pe care am citit-o: Povești despre nebunia obișnuită de Charles Bukowski (Editura Polirom, 2017, traducerea din limba engleză și note de Gabriella Eftimie – traducerea fiind extrem de atentă la …

În aceste zile, unul dintre marii artiști contemporani, Ingo Glass, expune la Muzeul de Artă Timișoara o parte din creația sa recentă. Mărturie incontestabilă a talentului individual, opera lui are o legătură profundă cu școala românească de artă. Creația sa a atras atenția încă în anii ‘70 ai secolului trecut prin relația dintre imaginar și rațional, dintre artă și știință, dintre local și universal. Ceea ce …

Cine este Ingo Glass? Născut la Timişoara, în anul 1941, Ingo Glass a urmat cursurile de sculptură la Școala Popu­lară de Artă din Lugoj, la clasa profesoarei Elisabeth Popper, care studiase la Viena cu Oskar Hanak. Apoi, a urmat cursurile Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu“ din Cluj, primind o educație în spiritul artei figurative. În paralel cu activitatea de muzeograf la Galați, Ingo Glass a contribuit …

La Festivalul Antares de anul acesta, desfășurat la Galați, s-a citit poezie, dar s-a și discutat despre poezie. Așa că m-am gîndit că răspunsurile despre ce mai înseamnă poezia azi n-ar trebui să rămînă doar informale. Am continuat cu alți cîțiva poeți. Și iată ce puzzle de răspunsuri a ieșit.  S-a vorbit mult despre poezie și a curs multă cerneală despre acest subiect. …

Părăsind ciclul narativ indian, inclusiv Maitreyi (1933), Mircea Eliade se manifesta, la 28 de ani – în romanul Întoarcerea din rai (1934) și apoi în Huliganii (1935), cărţi despre România de atunci –, ca „șef al generației“ sale, nu numai prin activitatea sa publicistică, ci și prin analiza în profunzime a mentalității acestei generații. Scrisese, de asemenea, cîteva studii de­spre Yoga, își luase doctoratul cu …

În prodigioasa operă a lui Mircea Eliade, componenta dramaturgică este mai puțin cunoscută. În primul rînd, pentru că textele teatrale scrise de autor sînt destul de puține, prezența lor pe piața editorială fiind restrînsă, iar numărul de reprezentări scenice, limitat. În al doilea rînd, aceste opere au fost eclipsate de faptul că Eliade și-a ilustrat concepția asupra teatrului în unele narațiuni postbelice, mai cunoscute și …

Dacă ne-am crampona de etichetele de specie epică, izotopiile dintre romanul lui Sebastian A. Corn, Dune 7. Cartea Brundurilor, și nuvela lui Camil Baciu, Ilarion și Hirondelle,  ar putea părea forțate. Trebuie atrasă atenția că în chiar perechea precedentă, romanul Babel al lui Vladimir Colin are în ediția princeps 150 de pagini, iar în ediția Nemira, cu formatul A5, 125 de pagini, ceea ce l-ar …