Nr. 420-421 (47)

  A FOST   - Piaţa Obor – spaţiu de expunere. Începînd de joi, 17 aprilie, Piaţa Obor s-a transformat într-o galerie de artă în aer liber, găzduind o expoziţie urbană de artă digitală, care cuprinde cîteva dintre cele mai valoroase şi inedite lucrări ale apreciatei artiste japoneze Aya Kato. Iniţiativa aparţine Galeriei de Artă Digitală 115 şi reprezintă primul pas din cadrul unui proiect …

S-a spus de atîtea ori – am spus-o şi noi – că scriitorii români sînt, în contextul răsăritean, un fel de orfani ai curajului, încît ar fi nedrept să nu considerăm ca un adevărat eveniment – sau o cotitură – Conferinţa Scriitorilor desfăşurată la Bucureşti luna aceasta. Determinare, îndrăzneală, dar mai ales solidaritate, trei epitete care explică de ce, pentru prima oară, Ceauşescu a …

Să facem un pas în spate şi să privim lucrurile obiectiv. Să ne scuturăm privirea de ceaţapromisiunilor electorale şi de gălăgia mediatică şi să recunoaştem: nu avem cucine vota. Votul uninominal nu a rezolvat nimic. Degeaba „votezi omul, nulista“, dacă omul e o nulitate. Nu am văzut candidaţii tuturor partidelor, dinîntreaga ţară, şi nu susţin că …

A fost fata lui Eugen Lovinescu. Şi soţia lui Virgil Ierunca. Dar mai presus de toate a fost o fiinţă minunată, devotată unor idei, principii, prieteni şi abia în ultimul rînd sieşi. I-a fost dat să nu aibă linişte şi să fie mereu în miezul turbioanelor istoriei. Dacă nu literare, datorită tatălui, celor politice, datorită mamei. Teribil şantaj …

Ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei, s-a grăbit a da seama despre cum a petrecut un an în fruntea ministerului cu gîndul la campania electorală pentru Primăria Iaşi. Nu ştiu cît a înţeles dl Adomniţei din ministeriatul domniei sale, dar eu am înţeles un singur lucru: prestaţia acestui ministru era accesibilă orşicui a terminat 10 clase, adică tot cam atîta cît durează astăzi învăţămîntul obligatoriu. Bine că …

Oprescu. Sorin Oprescu. Doctor. Manager. Rebel al PSD-ului. Băeat de Bucureşti. O reţetă a succesului apărută contextual într-un moment în care primăria generală părea o luptă între partide, nu între oameni. PSD a început să semene cu o cutie de chibrituri: din cînd în cînd, cîte un membru ia foc şi dispare din cutie pînă cînd cantitatea de fosfor devine atît de mare încît cea …

Filmul Piaţa Universităţii a fost realizat de Valeriu Antonovici (masterand în antropologie culturală) şi Mirel Bănică (sociolog la Colegiul Noua Europă), cei doi propunîndu-şi să înfăţişeze, în cuvintele celui din urmă, „capacitatea de metamorfoză a Pieţei.“ La baza sa se află dorinţa de a documenta o stare de fapt ai cărei termeni-cheie sunt uitare şi ireversibil. Memoria Pieţei Universităţii se şterge. Întrebarea aici nu este …

Din ce este făcută o viaţă? „Mai degrabă din ceea ce nu ne amintim decît din ceea ce ne amintim“. Din scene rupte unele de altele, ba chiar şi din „amintiri fără însemnătate, banalităţi ascunse în memorie“, care nu aduc nostalgia, ci „o nelinişte vagă, transformată într-un fel de teamă, amestecată cu un sentiment de absurd“, spune, la un moment dat, spre finalul cărţii, …

După dezbaterea publică Norman Manea şi cititorii săi, organizată sub egida Observatorului cultural, pe 14 aprilie, la Muzeul Literaturii Române, şi după lansarea seriei de autor de pe 15 aprilie, de la ICR, miercuri, 16 aprilie, la sediul GDS, a avut loc o masă rotundă cu Norman Manea, cu tema Exilul – o traumă privilegiată, moderată de scriitorii Gabriela Adameşteanu şi Stelian Tănase. Sala a …

Ion SIMUŢ Simptomele actualităţii literare „Biblioteca Revistei Familia“, Oradea, 2007, 376 p.   Cel mai recent volum al lui Ion Simuţ se doreşte a fi o critică de diagnostic al actualităţii noastre literare, pornind de la „simptomele“ ei. Nu ştiu cîte solicită competenţa internistului şi cîte pe aceea a psihosociologului; fapt e că autorul nu s-a îndurat să renunţe la nimic din multitudinea deconcertantă …

La un congres internaţional de filozofie, desfăşurat la Boston în anul 1998, într-un panel unde se aflau invitaţi cei mai importanţi filozofi ai momentului, cineva din public a adresat următoarea întrebare: „Ce putem noi învăţa din filozofia secolului XX?“. Rînd pe rînd, după cum relatează reporterul, marii filozofi şi-au pasat unul altuia întrebarea, evitînd să dea un răspuns; cîţiva (de bună seamă, filozofii analitici) au …

Cu rubrica, e ca şi cu cercetarea. Începi să faci cercetare din pură curiozitate, din pasiune, îţi place, citeşti întruna, biblioteca e prea mică, eşti curios, vrei doar să înţelegi. Cît şi unde publici contează mai puţin. Încet, încet, intri în sistem. Ai nevoie de publicaţii ca să obţii un post, un grant. Curiozitatea n-a dispărut, dar nu îţi mai permiţi să stai lipit de …

„Eu trăiesc scriind. Munca îmi organizează viaţa, mă apără de frustrări, de eşecuri, de obstacolele pe care le înfruntăm toţi în viaţa de zi cu zi. Munca îmi ordonează tot ce mi se întîmplă, bune şi rele, oamenii pe care îi cunosc, lucrurile pe care le văd, le citesc, le visez şi, desigur, mi le imaginez. Am ajuns chiar să am impresia că tot ce …

Duminică, 13 aprilie, la ore mici ale dimineţii, m-am prezentat la poarta T-13 a aeroportului Hartsfield, în Atlanta, avînd în mînă un bilet pe care locul indicat era F-13. Ciudăţenia face că am ajuns cu bine la Washington. Cursa United Airlines a mers uns şi în mai puţin de 80 minute eram la Dulles International, în Capitală. Mă rog, acasă. Oboseala pricinuită de nesomn – …

M-am aflat la sfîrşitul lunii martie, pentru o săptămînă, la Londra. A fost un popas pe care mi l-am dorit de mult şi, aşa cum mi-am imaginat, Londra este fascinantă. Deşi constaţi, încă de la aeroport, că te afli într-una dintre cele mai cosmopolite metropole ale lumii, recunoşti imediat conservatorismul şi tradiţionalul spirit englez, te obişnuieşti repede cu ploaia care vine pe neaşteptate şi trece …

Teatrul „Eugène Ionesco“, Chişinău Ioana şi focul de Matei Vişniec Regia şi selecţia muzicală: Petru Vutcărău Scenografia: Stela Verebceanu Păpuşile şi măştile: Galina Molotov, Vladimir Kantor Coregrafia: Alexandra Soşnicova Cu: Keniki Tanaka, Yuko Shirane, Victor Nofit, Tomohiko Kuriyama, Veaceslav Sambriş, Yuta Sato, Soko Sya, Lucia Pogor, Michiyo Nakamura, Ayae Inaba   Unele personaje istorice sînt atît de intens frecventate de scriitori, încît ajung să aparţină …

- Teatrul Naţional Bucureşti Complexul România de Mihaela Michailov Regia: Alexandra Badea Scenografia: Liliana Cenean Video: Tom Brânduş Cu: Diana Dumbravă, Răzvan Oprea, Carmen Ungureanu, Eduard Adam, Ioan Andrei Ionescu, Raluca Zamfirescu, Mihai Calotă Joi, 24 aprilie, marţi, 29 aprilie, ora 19.00 (Sala Atelier)   - Teatrul Odeon, Bucureşti Emilia Galotti de G.E. Lessing Traducere de Lucian Blaga Adaptare de Radu Alexandru Nica şi …

Noul film conceput de Sergiu Nicolaescu, Supravieţuitorul, are în spate revoltătoarea poveste de la concursul CNC din 2006, cînd această producţie a primit cea mai mare finanţare: 600.000 de euro, în timp ce pelicula lui Cristian Mungiu, 4,3,2, premiată la Cannes, i-a fost oferită jumătate din suma aprobată pentru comisarul Moldovan. La acel concurs, Cristi Puiu n-a primit nimic. Ce fel de film este Supravieţuitorul? …

Ultimul film al lui Sergiu Nicolaescu poate face foarte bine rezumatul unei cinematografii întinse pe cinci decenii comuniste, cu prelungiri postrevoluţionare, deoarece „supravieţuirea“ nicolaesciană ţine de „moştenirea“ culturală a epocii de aur. Descoperim în această formă de „supravieţuire“, lucind prin freza grizonată a sosiei nicolaesciene, actorul şi manechinul ceh, Petr Falc, tradiţia filmului cu ilegalişti comunişti torturaţi în închisori („Bejane, mama ta de comunist!“), ecouri …

Supravieţuitorul e departe de a fi unul dintre cele mai proaste sau nesemnificative filme ale lui Sergiu Nicolaescu. Nu-i un subprodus, precum cel intitulat cifric 15, nici atît de rudimentar în cabotinisme ca Orient Express – spre a cita numai peliculele din precedenţii ani 2000. Iar semnatarul (în compania lui C. V. Tudor) al ultimei catastrofe a „epopeei cinematografice naţionale“, Triunghiul morţii (prin care …

Miercuri, 16 aprilie 2008, a avut loc la Muzeul Naţional Cotroceni, vernisajul expoziţiei Picturi murale recuperate de la Biserica Mănăstirii Văcăreşti. Evenimentul s-a bucurat de Înaltul Patronaj al preşedintelui României, al Muzeului Municipiului Bucureşti, Muzeului Naţional Cotroceni şi a fost posibil prin sprijinul societăţii Apa Nova, în colaborare cu Universitatea Naţională de Arte Bucureşti şi Institutul Naţional al Monumentelor Istorice. Expoziţia a prefaţat Ziua Internaţională …

Fundaţia Ileana a avut iniţiativa şi privilegiul de a organiza primul concurs de light-design pentru un spectacol de teatru sau muzical din România, cu scopul de a evidenţia acest domeniu sine qua non al oricărei manifestări vizuale teatrale contemporane. A fost o ocazie rară de a vedea ce se face şi cum se lucrează acum în acest domeniu, de fapt o disciplină teatrală în sine, …

Fundaţia Ileana a avut iniţiativa şi privilegiul de a organiza primul concurs de light-design pentru un spectacol de teatru sau muzical din România, cu scopul de a evidenţia acest domeniu sine qua non al oricărei manifestări vizuale teatrale contemporane. A fost o ocazie rară de a vedea ce se face şi cum se lucrează acum în acest domeniu, de fapt o disciplină teatrală în …

13, Sorina Iuganu Galeria La perne 28 martie-28 aprilie 2008 program non-stop Calea Victoriei nr. 101 Bucureşti   Într-un moment în care infuzia de social în arta contemporană este parcă mai mare ca niciodată, iar artiştii, mai sensibili la problemele sociale decît la cele estetice, arta instrumentată ca formă de comunicare vizuală se desparte tot mai mult de genul ei proxim, acela de spectacol plastic. …

Primăvara jazzistică bucureşteană, pusă sub sigla Jazzy Spring 2008, deja cu o mică tradiţie în curs de consolidare, şi care s-a desfăşurat în aceste fericite zile de campanie electorală, între 17 şi 20 aprilie, a fost realmente plină de surprize agreabile. Tocmai cînd ne aşteptam mai puţin, din puţinătatea rămasă a jazzului românesc ce se zbate să nu …

Scriind prima istorie a Operei bucureştene (începînd cu 1921), am citat multe cronici extrem de dure privind montări sau artişti, dar nici în cea mai neagră perioadă comunistă nu ştiu ca vreunul dintre semnatari să fi fost chemat măcar la tovarăşul de la partid pentru a fi temperat şi oricum nimeni nu a fost „pedepsit“. Ei bine, acum, cînd Constituţia garantează libertatea de exprimare a …

Ultimele săptămîni au fost foarte bogate în evenimente legate de bloguri. Articolul de azi face o trecere în revistă a dezbaterilor, proiectelor şi concursurilor legate de blogging, în mediul românesc, din această lună.   - Blogurile, tocate mărunt pe site-ul Cotidianului Cotidianul a găzduit pe site-ul său, proaspăt relansat, o dezbatere despre bloguri: Blogul, un refugiu al complexaţilor? Ioan T. Morar a luat …

După luna februarie, în care au apărut patru reviste dedicate literaturii F&SF, iată că luna aprilie vine cu alte trei evenimente în domeniu: reluarea cenaclului marţienilor (numele vine de la ziua de marţi în care au loc întîlnirile), un nou cenaclu, show sau întîlnire – cum vreţi să-i spuneţi, organizat de Adrian Bănuţă, şi lansarea noului roman al lui Sebastian A. Corn. Trei evenimente care, …

Dacă vrei să-i cunoşti, priveşte oamenii de aproape, dacă vrei să-ţi placă, priveşte-i de departe, spune un dicton, care în mai toate cazurile se dovedeşte just. M-am apropiat de Monica Lovinescu cu gîndul s-o cunosc, cu intenţia să simt „miezul moale al statuii“ despre a cărei dramă omenească scriam şi am avut imensa bucurie să fiu cu atît mai subjugată de frumuseţea extraordinarei ei …

Editorial Sous le titre A relire, on y propose la relecture d’un texte de Monica Lovinescu (publié dans le volume Posteritatea contemporana. Unde scurte III, Humanitas, 1994). L’ écrivaine, critique littéraire et journaliste roumaine (née en 1923), dissidente du régime communiste, qui a vécu des années à Paris, est décédée le 20 avril 2008 à Paris. Politique Bedros Horasangian évoque le « destin …

Lead article Monica Lovinescu was one of the leading voices at Radio Free Europe and an important foe of Communism. The Observer publishes a text dated July 13, 1981 from Lovinescu’s Posteritatea contemporana / Contemporary Posterity (Bucharest: Humanitas, 1994). It describes the Writers’ Union’s solidarity against the Communist regime. Monica Lovinescu died in Paris on April 20. Politics Bedros Horasangian writes in …

Provocare Echipa de la Observator cultural a lucrat la acest supliment cu drag de Polonia şi de echipa Institutului Polonez din Bucureşti. Acest drag înseamnă curiozitate, interes şi plăcerea de a descoperi enormele prefaceri culturale poloneze. Realitatea poloneză ar trebui, din punctul nostru de vedere, pusă mai des alături de cea românească. Lumile noastre culturale, istorice şi politice sînt complementare. Polonia contemporană are atîtea lucruri …

Aprilie n 29 martie-27 aprilie: artişti polonezi premiaţi la Bienala Internaţională de Gravură Experimentală, Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, Mogoşoaia n 30 aprilie, ora 17.00: vernisajul expoziţiei de pictură abstractă a artiştilor Izabela Kita şi Rafal Stepniak, Casa Artelor – Galeria Pygmalion, Timişoara Mai n 3 mai: Ziua Poloniei la librăria Cărtureşti, Bucureşti n Concertele cvintetului de jazz Piotr Wojtasik: 8 mai, ora 20.00 …

De cînd sînteţi în România? De 11 ani. Am cîştigat o bursă în Polonia, eram student la Academia Creştină din Varşovia, şi am continuat studiile teologice în România, la Universitatea Bucureşti. De ce aţi preferat România? Cînd eram student în Polonia, îmi doream să plec, să văd cum se studiază în altă parte. În al doilea rînd, pentru polonezi, România era o necunoscută. După 1991, …

În iunie anul trecut, ministrul polonez al Educaţiei, Roman Giertych, a anunţat că operele lui Witold Gombrowicz nu vor mai fi predate în şcolile publice din Polonia. Decizia nu a fost singura de acest gen. Într-adevăr, ea făcea parte dintr-o iniţiativă mai amplă de a-i proteja pe elevii polonezi de indezirabili precum Joseph Conrad, Johann Wolfgang von Goethe …

A trecut prin lunci apusul... Kazimiera Illakowiczowna   A trecut prin lunci apusul, a trecut prin lunci milosul mai colindă încă, încă... Eu ca şi atunci după-aceste lunci mă grăbesc.   Şi alerg bezmetic... Strigă, plîng în urmă, nu vor să-nţeleagă, – după-aceste lunci după-amurg, mireasmă, doar eternitate-i.   Kazimiera Illakowiczowna (1892-1983), poet, prozator, dramaturg, traducător (a tradus din engleză, rusă, română, maghiară). Poeziile …

Nu cu mult timp în urmă, la Varşovia, s-au comemorat cu mare emoţie 40 de ani de la revolta studenţilor pentru apărarea libertăţilor cetăţeneşti, izbucnită în martie 1968. Valul de proteste a determinat atunci decizia autorităţilor comuniste de a scoate de pe afiş spectacolul cu piesa Străbunii (Dziady) de Adam Mickiewicz, cea mai importantă dramă romantică poloneză din secolul al XIX-lea, care descrie lupta poporului …

Krzysztof Warlikowski s-a născut în 1962; a studiat istorie şi filozofie la Cracovia, o trăit o scurtă perioadă în Franţa (în 1983), de unde s-a întors la Cracovia ca student al Şcolii Naţionale Superioare de Teatru. Începe să monteze spectacole din 1992 (Elias Canetti, Auto-da-fe), iar în 1992-1993 i-a fost asistent de regie lui Peter Brook. Pentru Purificare, i-a fost acordat în 2002 Premiul pentru …

Cunosc, relativ, două Polonii: una de hîrtie, cealaltă de celuloid. Prima înseamnă Sienkiewicz, Schulz, Lem, Gombrowicz. A doua: Wajda, Kieslowski, Polanski. Ştiu, „Poloniile“ mele sînt puţine, fictive şi nu foarte bogate. Dar sînt memorabile şi au personalitate. Nu cunosc, din păcate, cinematografia poloneză, ci doar cîţiva cineaşti notorii, plus alte cîteva filme răzleţe. Chiar cînd face un film cu şi despre francezi, despre un …

Din unghiul meu de vedere – acela al unui ins pasionat constant de un anume spaţiu şi geografic, dar şi cultural-politic, un ins care nu confundă însă pasiunea sa cu expertiza şi care cere de la bun început eventualilor cititori să nu facă nici ei această suprapunere incorectă –, Polonia nu este un puzzle simplu, e ceva viu şi adesea incitant. Inclusiv ceea ce aş …

Iwonei, traducătoarea lui Thomas Mann   I În mai 1944, în faţa apropiatei catastrofe, Joseph Goebbels a publicat un articol introductiv în cotidianul Reich. Scria în el că armatele hitleriste apără Europa de sovietici, dar că guvernarea sovietică, în schimb, este bazată pe teroare şi minciună. Astăzi – scria Goebbels – sovieticii „menţin tăcerea asupra Kominternului, pentru că acum este vorba despre imperiul sovietic. Au …

Anul Herbert, marcînd un deceniu de la moartea poetului, va fi un prilej de a ne răspunde din nou la întrebarea: pentru ce îl iubim pe Zbigniew Herbert?   În ultimii ani ai vieţii, autorului volumului Epilog la furtună (Epilog burzy) îi plăcea să-şi spună colonel al Brigăzii Regale Autonome de Husari ai Morţii. Era în asta ceva mai mult decît dezinvoltură literară. Vrînd-nevrînd, …

„În general, nu observam sărăcia sau moartea care pusese stăpînire pe tot. Era lumea noastră, realitatea noastră, cotidianul nostru. Nu cunoscusem niciodată nimic altceva sau dacă da, uitasem. Cel mai important era să ne potolim foamea şi să alungăm frigul – aceste două chipuri ale destinului care ne urmărea. Voiam să devenim cît mai repede adulţi. Moartea de glonţ, şi nu de foame sau de …

Biciul nu era prea lung, avea cam 40 de centimetri, în schimb era gros, îndesat – un bici de cauciuc, tare şi umplut în interior. Nu era ca vergeaua de cauciuc, după o asemenea vergea durerea e ascuţită, iute, te furnică, dar dispare repede ca rotocoalele pe apă, se întinde pe piele şi nu o mai simţi; dacă nu iei în seamă nedreptatea în sine, …

Biciul nu era prea lung, avea cam 40 de centimetri, în schimb era gros, îndesat – un bici de cauciuc, tare şi umplut în interior. Nu era ca vergeaua de cauciuc, după o asemenea vergea durerea e ascuţită, iute, te furnică, dar dispare repede ca rotocoalele pe apă, se întinde pe piele şi nu o mai simţi; dacă nu iei în seamă nedreptatea în sine, …

În realitatea dificilă pentru mediile artistice determinată de transformările sociale şi politice ale anului 1989, jazzul a rămas cea mai interesantă specie muzicală, avînd şi cea mai antrenantă dezvoltare. Nu numai că a evitat stagnarea care a afectat numeroase alte domenii ale artei, dar şi-a lărgit şi oferta, profitînd de graniţele deschise şi de posibilităţile largi de schimb cultural cu Europa şi Statele Unite.   …

De cînd sînteţi în România? De 11 ani. Am cîştigat o bursă în Polonia, eram student la Academia Creştină din Varşovia, şi am continuat studiile teologice în România, la Universitatea Bucureşti. De ce aţi preferat România? Cînd eram student în Polonia, îmi doream să plec, să văd cum se studiază în altă parte. În al doilea rînd, pentru polonezi, România era o necunoscută. După 1991, …