Paul CERNAT

A curs destulă cerneală de cînd Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu a fost lansată. Întîmpinată cu mare pompă, elogiată la Tîrgul Gaudeamus, Istoria lui Manolescu a contabilizat, după valul festivist, severe articole critice. În acest număr al revistei Observator cultural, Paul Cernat şi Şerban Axinte comentează un volum „sub aşteptări“.   Am analizat deja, pe …

Deşi îl întîlnisem şi cu alte prilejuri, prima mea convorbire face to face cu Matei Călinescu a avut loc abia în vara lui 2004, mai exact, cu prilejul lansării, la sediul Grupului pentru Dialog Social, a volumului colectiv O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici. Cu gîndul la Amintirile în dialog realizate …

Debutul editorial în proză al lui Dragoş Voicu (n. 1975, în prezent angajat al Ministerului de Interne în domeniul managementului proiectelor) este unul bine ţintit, în condiţiile în care seria de scurt-metraje cinematografice Amintiri din Epoca de Aur a lui Cristian Mungiu&Co. sau romane de scurtmetraj precum Sînt o babă comunistă! de Dan Lungu sînt încă bine primite …

Dacă periodizarea propusă de Gabriela Omăt nu convinge întotdeauna, textele antologate în acest consistent decupaj de istorie literară pun în evidenţă cu asupra de măsură caracterul alunecos al unor termeni precum „decadentism“, „modernism“ sau „avangardă“. Pentru spiritul „clasic“, „sănătos“ al naţionaliştilor tradiţionalişti şi al adepţilor artei sociale, angajate, decadentismul şi modernismul apar conotate negativ, ca forme „anarhice“ ale …

Dacă Editura ICR ar beneficia de difuzarea pe care, adeseori, cărţile sale o merită, cele două masive volume ale culegerii Gabrielei Omăt: Modernismul literar românesc în date (1880-2000) şi texte (1880-1949) ar fi fost întîmpinate ca unul dintre evenimentele literare de substanţă ale anului trecut. Din păcate, nu s-a întîmplat aşa; nu am găsit nicăieri vreun comentariu pe …

Între pedanteria cam inhibată din Perspective eminesciene, volumul de debut al lui Dan C. Mihăilescu din 1982, şi eseistica spumos-subiectivă din cea mai recentă apariţie editorială a sa (Despre omul din scrisori Mihai Eminescu, 2009) diferenţa este apreciabilă. Ca de altfel şi cea dintre DCM-ul de dinainte de 1989 şi cel de după. Cronicarul literar de tranziţie – …

Dacă istoria nu se scrie niciodată pornind de la „ce-ar fi fost dacă“, literatura e prin excelenţă domeniul lui „ca şi cum“. În plus, cu cît se ştie mai puţin despre un scriitor valoros sau original, cu atît şansele de a fi mitizat şi de a produce ficţiuni – zvonuri, legende, fantasme – sporesc. În cazul lui Mateiu …

Fie că avem de-a face cu abordări mai tradiţionale, de tip „viaţa şi opera“, sau mai eseistic-interpretative, axate pe o problemă sau pe o idee directoare, monografiile critice de autori încep să revină în atenţie. În obiectiv sînt, mai ales, scriitori în curs de clasicizare, din tînăra generaţie interbelică sau de după 1945, cu o istorie complicată şi o receptare contradictorie. George ARDELEANU, N. …

„Era în vara lui 1941. Absolvisem Seminarul Central; destul de sărac, nu aveam nici o meserie, aşteptam toamna, să intru la Facultatea de Teologie cu o bursă oarecare. Inspirat de un articol al lui Arghezi publicat în revista Vremea, mă angajasem chelner la restaurantul jupînului Manole Şerbănescu – un local de clasa a doua, pe strada Vasile Lascăr …

Despre Cartea tuturor intenţiilor a poetului Marin Mălaicu-Hondrari, apărută în 2006, la Vinea, şi reeditată recent la Cartea Românească, Mircea Cărtărescu susţine, într-un text vibrant de coperta a patra, că ar avea „şansa să devină o carte-cult, definitorie pentru o generaţie, asemenea Lupului de stepă al lui Hesse sau faimosului Pe drum de Kerouac“. Acum cîţiva ani, Florin Iaru scria şi el, într-o prefaţă fulminantă, …

Ficţionar român şi matematician american, Bogdan Suceavă este un explorator de spaţii mentale care evită fixarea într-o formulă. Lăsînd la o parte „istoriile“ scurte din Teama de amurg, Imperiul generalilor tîrzii şi Bunicul s-a întors la franceză, nu există prea multe similitudini între romane precum Sub semnul Orionului, Venea din timpul diez, Miruna. O poveste sau recent apărutul …

Marta Petreu, Despre bolile filosofilor. Cioran, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, & Editura Polirom, Iaşi, 2008, 128 p.   Emil Cioran a devenit un pivot al eseisticii Martei Petreu sau, în orice caz, un partener privilegiat de dialog intelectual şi spiritual. În Un trecut deocheat… (1999, 2004, de departe cel mai bun şi mai exact examen ideologic …

Anul editorial 2008 a fost, în mai mică măsură, un an al noutăţilor-surpriză şi, în mai mare măsură, unul al aşteptărilor confirmate. Cu excepţia celor de la „critică“, debuturile au fost destul de firave, printre excepţiile fericite numărîndu-se – la „poezie“ – o scriitoare nu tocmai debutantă (Svetlana Cârstean cu volumul-poem Floarea de menghină, Editura Cartea Românească) şi, …

Simona SORA, Regăsirea intimităţii. Corpul în proza românească interbelică şi postdecembristă, Editura Cartea Românească, Colecţia „Critică. Istorie literară“, Bucureşti, 2008, 296 p.   Simona Sora a intrat în cîmpul cronicii literare destul de tîrziu, după un stagiu elveţian care a lăsat urme consistente în formaţia sa, iar întîrzierea debutului ei editorial în critică pare motivată de un scrupul …

O recentă dezbatere din cadrul tîrgului de carte Gaudeamus 2008 a readus pe tapet o temă care, sînt convins, a început să plictisească pe toată lumea. E vorba, aţi ghicit, de serialul despre disfuncţiile prozei române „tinere“. Reluate prin intermediul unei discuţii despre „cum se mai simte literatura română?“, moderate de Ovidiu Şimonca şi desfăşurate cu participarea unor …

Într-un interviu acordat anul trecut Iolandei Malamen, Ioan Lăcustă ţinea să înceapă cu aceste cuvinte: „Înainte de a porni discuţia noastră, lasă-mă să vărs o picătură din cerneala scrisului meu, chiar şi atunci cînd este pe laptop, pentru prietenul nostru George. Puternicul prozator Gheorghe Crăciun, plecat ieri, 30 ianuarie, dintre noi. S-a dus în drumul lui, urmîndu-i lui …

Florina ILIS Chemarea lui Matei, ediţia a II-a Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2008, 410 p.   Florina Ilis a intrat fulminant în prim-planul receptării contemporane cu masivul roman Cruciada copiilor (2005), într-un moment în care noile generaţii, atrase de provocări autoficţionale şi de experimentalisme fără suflu, nu păreau să aibă nici interes, nici resurse pentru epicul vizionar, de …

Gabriela ADAMEŞTEANU Opere I. Dimineaţă pierdută Prefaţă de Sanda Cordoş Editura Polirom, Colecţia „Opere“, Iaşi, 2008, 480 p.   Gabriela ADAMEŞTEANU Opere II. Gara de Est. Întîlnirea Prefaţă de Paul Cernat Editura Polirom, Colecţia „Opere“, Iaşi, 2008, 640 p.   Cum recunoşti un mare scriitor? Ei bine, îl recunoşti atunci cînd, recitindu-l, senzaţia de real a universului său …

Cînd am scris articolul despre proza noastră tînără nu m-am gîndit că va face asemenea valuri, de la bloguri şi site-uri la presă cotidiană şi culturală. Unii m-au mustrat că dau directive literaturii ca un secretar de partid, că îi aşez pe scriitori în paturi procustiene, hăcuindu-le firescul de dragul îmbîcselilor cu pretenţii şi că adopt …

Istoria oricărei literaturi naţionale este şi istoria marilor naraţiuni ideologice de legitimare care i-au dat, în timp, identitatea şi mizele. Privită de sus cu luciditatea unui ochi critic, istoria literaturii noastre oferă, în era zisă postnaţională, un spectacol deconcertant al mitizărilor consolatoare sau compensatoare ce i-au însoţit etapele mai convulsionate sau mai liniştite; majoritatea segmentelor sale (de la epoca medievală la preromantism şi romantism, …