Istorie literară

Dezrădăcinatul, scriitorul şi eroul

Benjamin Fondane revine în atenţia noastră datorită diverselor studii şi conferinţe dedicate operei poetice fondaniene şi experienţei Holocaustului. Cele mai multe lucrări – de la Mircea Martin, odată cu Introducere în poezia lui B. Fundoianu (1984), pînă la Radu I. Petrescu, Privirea Medusei – poezia lui B. Fundoianu/B. Fondane (2003) – vizează, cu precădere, opera poetică. Altele …

Citeşte articolul

Recurs la memorie. Alexandru Ciorănescu sau despre ţinuta cărturarului

Pînă la marea răsturnare din decembrie 1989, modelul de cărturar umanist, după ce nu mai trăia nici unul dintre mentorii mai multor generaţii, nici Tudor Vianu, nici G. Călinescu, rămăsese a fi reprezentat de Edgar Papu. Îi impresiona pe tineri prin universalismul ştiinţei sale de carte, ca şi prin blîndeţea firii, gata oricînd să intre în dialog pentru …

Citeşte articolul

Numele scriitorilor

Unul dintre principiile de bază ale editării operei unui scriitor este respectarea iscăliturii acestuia. Nu este un principiu negociabil. Însă, de cînd piaţa literară a fost invadată de editori cu studii vagi şi experienţă puţină, se poate citi pe coperţile unor cărţi tipărite în tiraje mari şi cu preţ mic, deci foarte răspîndite, că sînt scrise de George …

Citeşte articolul

Reprezentări ale Italiei în literatura română postbelică

De cînd există o literatură română artistică, în sensul modern al termenului, Italia a exercitat o fascinaţie aparte asupra scriitorilor. N-a fost un spaţiu de formare propriu-zis sau nu în accepţiune pedagogică: tinerii români, de curînd desprinşi de Bizanţ, mergeau la studii în Occident, în mod predilect în Franţa şi în Germania. Tocmai de aceea Italia a exercitat …

Citeşte articolul

Recurs la memorie. Ion Marin Sadoveanu – aidoma eroilor din romane

Înainte de a-l întîlni personal pe Ion Marin Sadoveanu, aveam să mi-l apropii prin mijlocirea cărţilor. Dar nu cărţi de-ale sale, ci de-ale altora. Făcusem timide tentative de a-l zări măcar, la sediul cotidianului Naţiunea, în paginile căruia deţinea o rubrică fixă: „Drama şi teatrul“. Înainte ca aceste încercări sporadice să dea roade, ziarul a fost desfiinţat, în …

Citeşte articolul

Looking for the King

Despre o metodă de istorie literară în medievistica românească

În memoria profesorului Dan Horia Mazilu (20 aprilie 1943 - 16 septembrie 2008) Timp de cîţiva ani buni, în universitate şi în presa românească de specialitate, problema canonului a centrat o mare parte a dezbaterilor teoretice, ceea ce făcea şi mai vizibilă, printre altele, „vîrsta“ reală a culturii locale, absenţa multor instrumente critice fundamentale, glisajele dureroase între …

Citeşte articolul

Alexandru Ciorănescu – după zece ani

Preocupat încă din adolescenţă de toate formele de manifestare ale spiritului şi de rezultatele sale, de cultură, în sensul cel mai larg al cuvîntului, Alexandru Ciorănescu a respins întotdeauna „specializarea“ îngustă, fiind obligat, cum o şi spune mai tîrziu, cînd era în plină glorie, să-şi asume destinul: „Am fost amestecat în prea multe lucruri, în prea multe medii, …

Citeşte articolul

Receptarea la vîrf

George BACOVIA (4 septembrie 1881 – 22 mai 1957)

„[...] poetul simbolist transportă singurătatea în cavouri şi pune totul sub semnul unei culori unice care, în fapt, sugerează o dezolantă, apăsătoare culoare metalică (plumbul care nu are propriu-zis o culoare sau are una, indistinctă, negrul degradat spre cenuşiu). Care este simbolul memorabil, unde este marea poezie în aceste versuri care adună şi învîrt şsic!ţ asemenea detalii?: «Dormeu …

Citeşte articolul

31 august 2009, Bucureşti, zi de toamnă ploioasă, cu Bacovia alături

Bacovia m-a descumpănit dintotdeauna. M-a descumpănit prin felul în care face să plesnească formele poetice prea înguste ale simbolismului, dinăuntrul lor, ca un fruct răscopt, dînd la iveală singurătatea, spaima, nevroza, strigătul celui care a ieşit din el pentru a se uita la plictisul enorm, amorf, dezarticulat, la tîrziul din lume, cu forţa lui pustiitoare. Dar strigătul …

Citeşte articolul

Recurs la memorie. Încă o filă pentru George Muntean

Deschid cartea amintirilor, un op masiv de peste 500 de pagini, sub titlul A fost odată George Muntean. Întorc filele, mă adîncesc în lectura textelor – o sută şi mai bine la număr – şi, deşi evocările sînt aşternute la timpul trecut, din succesiunea lor se cristalizează portretul unei prezenţe spirituale apropiate prin preocupări, menite să işte curiozitatea …

Citeşte articolul

Poezia recentă (I)

Argument Istoria poeziei române a ultimelor patru decenii e marcată vizibil de obsesia mutaţiilor, a negărilor, a rupturilor şi a enclavizărilor (mai naturale sau mai artificiale, dar, în orice caz, existente). cei – nu puţini – care au inventat, descoperit sau semnalat dislocările în diversele momente cu pricina sînt, în ultimul timp, negaţi de alţii, pentru care …

Citeşte articolul

„Textualism socialist“ şi „rezistenţă prin cultură“ în proza anilor ’80

Mircea Nedelciu – etalonul prin excelenţă al prozei optzeciste şi lider de generaţie incontestabil – urmează Facultatea de Litere din Bucureşti între 1969-1973, perioadă în care el şi colegii săi (din grupul autointitulat „Noii“) sînt la curent cu telquelismul, cu „noua critică“ şi „noul roman francez“, la care ajung prin surse directe. Două sînt iniţial impulsurile de a …

Citeşte articolul

Pasiunea lui Mihail Sebastian pentru Proust

Fragment din studiul Mihail Sebastian – critic literar

Sebastian a fost un critic pasionat, cu un stil debordînd de o vitalitate ce poate fi resimţită chiar în unele contradicţii asumate. Este o constantă confirmată din plin şi prin luările sale de poziţie în „cazul“ Proust, scriitor controversat atît în Franţa, cît şi în alte ţări, printre care şi România. Alături de Ibrăileanu, Aderca, Zarifopol, M. Ralea …

Citeşte articolul

Recurs la memorie. De zece ani fără Maria Banuş

Se împlinesc zece ani de cînd Maria Banuş nu mai e printre noi. Nici nu apucaseră a se ofili florile depuse la mormîntul proaspăt din cimitirul Filantropia şi tendinţe anterioare de a-i minimaliza poezia se radicalizau perfid. Pe moment, restricţionările circulau în regim de ambiguitate. Un semnal de revizuire a plasamentului ierarhic din panoplia literară îl dădea chiar …

Citeşte articolul

Ce-ar mai fi de spus despre Istoria lui Manolescu?

O dezamăgire

A curs destulă cerneală de cînd Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu a fost lansată. Întîmpinată cu mare pompă, elogiată la Tîrgul Gaudeamus, Istoria lui Manolescu a contabilizat, după valul festivist, severe articole critice. În acest număr al revistei Observator cultural, Paul Cernat şi Şerban Axinte comentează un volum „sub aşteptări“. Am analizat deja, pe …

Citeşte articolul

Despre promisiunile neonorate ale unui proiect monumental

Nicolae Manolescu Istoria critică a literaturii române Editura Paralela 45 Nicolae Manolescu a finalizat, în sfîrşit, Istoria critică a literaturii române, probabil cea mai aşteptată lucrare de acest gen din ultimii 20 de ani. După opiniile multora, criticul şi istoricul literar trebuia să vină să facă ordine, să dea jos de pe soclu unele opere şi să …

Citeşte articolul

Recurs la memorie. Reviriment pe jumătate

Despre noile ediţii ale romanului Pînza de păianjen de Cella Serghi

Deopotrivă îmbietoare prin înfăţişarea grafică, două oferte editoriale au readus în actualitate romanul Pânza de păianjen, cu care Cella Serghi se impunea atenţiei publicului în primăvara lui 1938. Volumul a fost inclus, mai întîi, în seria „Cărţile Tango“ (2008), într-o succesiune prestigioasă, alături de prozele reunite cîndva de Nina Cassian sub titlul Confidenţe fictive şi de suita versurilor …

Citeşte articolul

Recurs la memorie. Cuceritorul Steinhardt

Este în curs de tipărire, la Editura Polirom, o amplă ediţie a scrierilor lui Nicolae Steinhardt, proiectată pe întinderea a cel puţin 20 de volume. Un asemenea efort recuperator presupune un stadiu avansat al investigaţiilor de ordinul istoriei literare, în măsură să pună în vileag întregul traseu al formării şi al ajungerii scriitorului la edificarea Operei deplin …

Citeşte articolul

Pentru o nouă istorie a modernismului literar românesc (II)

Dacă periodizarea propusă de Gabriela Omăt nu convinge întotdeauna, textele antologate în acest consistent decupaj de istorie literară pun în evidenţă cu asupra de măsură caracterul alunecos al unor termeni precum „decadentism“, „modernism“ sau „avangardă“. Pentru spiritul „clasic“, „sănătos“ al naţionaliştilor tradiţionalişti şi al adepţilor artei sociale, angajate, decadentismul şi modernismul apar conotate negativ, ca forme „anarhice“ ale …

Citeşte articolul

Pentru o nouă istorie a modernismului literar românesc (I)

Dacă Editura ICR ar beneficia de difuzarea pe care, adeseori, cărţile sale o merită, cele două masive volume ale culegerii Gabrielei Omăt: Modernismul literar românesc în date (1880-2000) şi texte (1880-1949) ar fi fost întîmpinate ca unul dintre evenimentele literare de substanţă ale anului trecut. Din păcate, nu s-a întîmplat aşa; nu am găsit nicăieri vreun comentariu pe …

Citeşte articolul