Nr. 53 (48)

Ion Irimescu - 98 Peste o suta de personalitati ale vietii culturale l-au felicitat, duminica 25 februarie, pe sculptorul Ion Irimescu, la implinirea virstei de 98 de ani. La Muzeul „Ion Irimescu“ din Falticeni a fost organizat cu acest prilej un simpozion omagial, urmat de un microrecital sustinut de elevi ai Liceului de Arta din Suceava. Au fost citite mesaje de felicitare din partea presedintelui …

Despre disidentii regimului comunist am tot fost indemnati sa credem ca nici nu au existat: atitudinile lor publice, cel mai adesea aduse la cunostinta romanilor prin Europa Libera, curajul lor civic, persecutiile la care au fost supusi de regim, rolul lor in sensibilizarea strainatatii fata de faradelegile dictaturii ceausiste au fost fie minimalizate, fie persiflate ori de-a dreptul negate de-a lungul ultimilor 11 ani, de …

- Europa si noi. Baroneasa Emma Nicholson, raportor al UE pentru Romania, a declarat marti 21 februarie – dupa intilnirea cu parlamentarii romani din comisiile de politica externa – ca vor exista doua valuri de extindere a UE, sugerind ca Romania ar putea spera sa „prinda“ valul din 2009. Emma Nicholson s-a aratat multumita de masurile intreprinse pina acum de actualul guvern si a afirmat …

Numarul 53 al Observatorului cultural apare – iata – marti 27 februarie. Anul trecut, cind iesea de la tipar primul nostru numar, era, fireste, tot intr-o marti (ziua noastra de aparitie saptaminala), dar in 29 ale lunii – deh, an bisect! –, ceea ce ne-a permis sa facem in public afirmatia cum ca ne lansam intr-o zi care va ramine unica cel putin patru ani …

Numarul 1 Mai este necesara o noua revista culturala in Romania anului 2000?: Sorin Alexandrescu, Mircea Anghelescu, Stefan Borbély, Mircea Cartarescu, Magda Carneci, Livius Ciocarlie, Radu Cosasu, Alexandru Darie, Caius Dobrescu, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Adrian Marino, Mihai Maniutiu, Dan C. Mihailescu, N.C. Munteanu, Eugen Negrici, Cornel Nistorescu, Andrei Oisteanu, Liviu Papadima, Ioana Parvulescu, Dan Perjovschi, Romelo Pervolovici, Mircea Horia …

Poate ca te-ai intrebat, iubite cetitoriule atent si fidel, de ce aproape niciodata nu ai gasit in paginile Observatorului… erate, scuze, puneri de cenusa-n cap. Ca dovada ca nici „observatorii“ nu-s perfecti, dar nici pe atit de orgoliosi pe cit s-ar putea astfel crede, iti oferim acum, in acest numar aniversar, citeva (!) exemple de momente cind ai fi avut ocazia (si probabil ca n-ai …

Andrei Plesu Monica Lovinescu Virgil Ierunca Gheorghe Craciun Beatrice Bleont Serban Foarta Mircea Martin Lia Perjovschi Magda Carneci Vlad Radescu Mircea Cartarescu Serban Papacostea Ion Vianu Irina Nicolau Irina Badescu Camilian Demetrescu Gheorghe Iova Horia Bernea Christina Zarifopol-Illias Oana Pellea Amelia Pavel Solomon Marcus Geta Bratescu Ioan Panzaru Mihai Sora Calin Vlasie Iarina Demian Paul Stahl Henry Mavrodin Andrei Oisteanu Traian T. Cosovei Catalina Buzoianu …

„Ne bucura cu adevarat, fara urma de ipocrizie, aparitia unei noi reviste culturale care se vrea altfel decit cele existente. Este ca si cum, intr-un cerc de persoane care se intilnesc periodic si se cunosc bine (sa nu ne amagim: cumparatorii de asemenea reviste sint o familie nu prea numeroasa la scara nationala), vine cineva mai bine informat, mai vioi, cu o foame culturala sanatoasa, …

Martea trecuta, pe 20 februarie, Gabriel ANDREESCU a convocat la sediul Grupului pentru Dialog Social o conferinta de presa. Scopul sau a fost acela de a acuza proasta functionare a Colegiului National pentru Studierea Arhivelor Fostei Securitati (CNSAS). Se mentine astfel, la peste 11 ani de la caderea regimului comunist, secretul asupra fostei politii politice, de unde numeroase suspiciuni exprimate in aceasta perioada cu privire …

Gabriel Andreescu este un cunoscut aparator al drepturilor omului in Romania, trecutul sau de opozant al regimului comunist, ca si activitatea lui, dupa 1990, ca membru fondator al Grupului pentru Dialog Social constituind suficiente motive pentru creditul pe care opinia publica il acorda prestatiilor sale intelectuale. In ultima vreme, Gabriel Andreescu a devenit unul dintre colaboratorii constanti ai Observatorului cultural si trebuie sa spun …

Intre alte tipuri de atitudini, de la elogiu la indiferenta, aparitia Observatorului cultural a provocat si oarecari gelozii. Unii ne-au perceput drept „concurenta“ si ne-au tratat cu ostilitate. Nu ne-au ocolit mistificarile si chiar loviturile sub centura, menite sa „dovedeasca“ ce intentii abominabile avem de vreme ce am avut tupeul de a lansa o revista culturala! Printre „ideile“ de acest fel, pe cit de lipsite …

...in legatura cu declaratia prin care Gabriel Andreescu il acuza pe Andrei Plesu ca ar fi fost colaborator al Securitatii Invinuirea facuta public de dl Gabriel Andreescu constituie o lezare a demnitatii si a imaginii publice a domnului Andrei Plesu. Gestul sau pune grav sub semnul intrebarii credibilitatea posturii Domniei sale de aparator al drepturilor omului si pe cea de membru al Comitetului Helsinki. …

„Ce as putea spune iar, luind sub pana acest caiet, decit aceleasi vesnice banalitati. Banalitati dureroase, fiindca se inalta in drumul meu ca statui indestructibile si abstracte ale aceleiasi realitati imobile“ Octav Sulutiu Teza mea de licenta a fost despre jurnale: jurnale romanesti (de scriitori) de la inceputuri pina in prezentul aproximativ (de la C.A. Rosetti pina la Livius Ciocarlie). Lectura in …

In iulie 2000, Observator cultural isi informa cititorii cu privire la atelierul desfasurat la Sinaia, in cadrul programului Politici pentru cultura, initiat de Fundatia Culturala Europeana, Asociatia Ecume/Ecume-Est si Proiectul de Practica Parlamentara Est-Vest. Din pacate, nu a fost posibil, atunci, sa le fie oferite cititorilor mai multe detalii in legatura cu acest program. Ar trebui spus, mai intii, ca el a aparut – dupa …

Cind, in stagiunea 1953/1954, pe scena Municipalului bucurestean se reprezenta, in regia lui Dan Nasta, Lumina de la Ulmi, regimul democrat popular isi sarbatorea o noua victorie simbolica asupra lumii burgheze: in spatiul cultural autohton, numele Lovinescu era rostit din nou, de data aceasta cu mindria legitima de a indica un alt scriitor, tinar, cistigat cauzei proletare. O schimbare la fata cu atit mai dramatica …

Marius IOSIF Petra Editura Paralela 45, Colectia „80“, Seria „Proza“, Pitesti, 2000, 136 p., f.p. 1. Ultimul deceniu „Si cu cita bucurie se intorsese acasa! Cite voise sa faca! Sa stea linistit si sa lucreze la o carte. Nu – se gindea –, nu se va pierde acolo, in provincie. Va studia, va scrie mai intii o carte despre Bacovia, apoi... simtea ca …

- C.V. Tudor pierde procese in serie. Saptamina trecuta, „tribunul“ C.V. Tudor, aflat in picaj intr-un proaspat sondaj de opinie realizat de IMAS, a mai pierdut inca doua dintre numeroasele procese care i-au fost intentate in ultimii ani pentru calomnie. De asta data, dupa ce pierduse anterior in fata lui Dragos Constantinescu si a lui Valeriu Stoica, C.V. Tudor a „obtinut“ sentinte in procesele intentate …

Alain de LIBERA Gindirea Evului Mediu Traducere de Mihaela si Ion Zgardau, Editura Amacord, Seria „Filozofie“, Timisoara, 2000, 306 p., f.p Cartea profesorului Alain de Libra Penser au Moyen Age nu se doreste a fi in special o lucrare ai carei destinatari se afla printre specialistii in Evul Mediu, ci mai degraba un eseu de popularizare. Problemele sint reluate aici dupa ce mai …

Incepind cu primul numar pe anul 2001 revista Secolul 20, editata din 1994, de Fundatia Culturala Secolul 21 cu sprijinul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare va deveni Secolul 21. Ultimul numar, iesit nu de mult de sub tipar, tine inca de secolul 20, dar anunta schimbarea titulaturii inclusiv prin... tema propusa: Gutemberg. Computer. Internet. E vorba de o perspectiva „noua si neasteptata“ asupra erei digitale: …

Georges BATAILLE Literatura si raul Traducere, introducere si note de Vasile Zincenco. Editura Univers, Colectia „Studii“, Bucuresti, 2000, 231 p., 69000 lei Bataille este (re)cunoscut in interiorul teoriei critice (post)moderne macar pentru doua teze culturale extrem de provocatoare. Reduse in mod absolut, ele suna in felul urmator: „actul literar ca act gratuit (irosit)“ si „actul literar ca act de transgresie a legii morale“. …

Se stie ca la poetii americani din secolul XX directetea discursului poetic si interesul pentru viata de zi cu zi a omului modern sint aspecte definitorii. Cum se poate astazi constata, esential pentru intreaga evolutie a poeziei americane este momentul Whitman si nu momentul Poe. Ca poezia americana a fost intr-un fel obligata sa se dezvolte in sensul poeticii impuse de volumul Fire de iarba …

Era odata, de mult, un filozof, sau – ma rog – unul care pretindea ca e filozof, dar poate ca era numai un sofist… Teoria lui – stranie la prima vedere, era urmatoarea: nu se poate spune falsul (si, deci, nici minti). Cel mult, cind cineva nu spune adevarul, el nu spune nimic, ci rosteste sunete lipsite de orice inteles. Cum isi argumenta Cratylos, …

1. Ce este o natiune? Sub titlul Qu’est-ce qu’une Nation? (Ce este o natiune?), Ernest Renan a sustinut o conferinta la Sorbona in 1882 in care incercase pentru intiia oara sa lamureasca sensul conceptului de natiune din diverse perspective. Socotit astazi un text major al istoriei ideii nationale in Franta1, el este deopotriva un reper pentru interpretarea diferitelor acceptiuni ale conceptului de natiune in …

Astazi sint la moda portalurile. Orice afacere lansata pe net, va avea ca suport un portal si nu o pagina web obisnuita. Avantajele ar fi destule: internautul trebuie sa aiba satisfactia de a gasi tot ce isi doreste la o singura adresa. Practic, daca cineva va decide sa faca un site dedicat balenelor, si va avea si un plus de bani, va face un portal. …

In Dialog: Rumänische Kultur und Literatur este o publicatie-volum de 237 de pagini ingrijita de Mircea Anghelescu si Larissa Schippel si aparuta la Leipziger Universitätsverlag. Volumul reprezinta de fapt rezultatul lucrarilor unui colocviu organizat de Institutul de Romanistica al Universitatii Humboldt din Berlin, avind ca tema dialogul dintre culturile/literaturile germana si romana. Colocviul a reunit un numar mare de specialisti germani si romani, din diverse …

Sub acest titlu, Muzeul National de Arta Contemporana din Salonic a deschis la finele anului trecut o impresionanta expozitie cu cele mai bune piese de pictura si desen ale avangardei rusesti din celebra colectie „Kostakis“. Voluminosul catalog al expozitiei, tiparit in conditii grafice exceptionale, cuprinde studii despre avangarda rusa si est-europeana, semnate de nume cunoscute in domeniu precum Boris Groys, John E. Bowlt, Margit Rowell, …

Conditia supravietuirii Cind si de ce ai ales solutia plecarii din tara? La ce si pentru cine a fost plecarea din tara o solutie? Eu cred ca la nimic si pentru nimeni. Retragerea din lupta nu este niciodata o solutie pentru cineva, ea este doar conditia unei supravietuiri. Da, plecarea la Amsterdam a insemnat supravietuirea mea. Ce as fi devenit altfel? Un mort …

Nu s-au stins nici acum ecourile la ultimul roman publicat de Saul Bellow anul trecut, Ravelstein. Revista Lire propune, sub titlul Si-a tradat Saul Bellow prietenul?, o interesanta dezbatere pe marginea relatiei dintre Allan Bloom, modelul lui Ravelstein, si Bellow. Henriette Korthals Altes pune in discutie modul in care celebrul romancier incalca, in numele artei, granita dintre intimitate si spatiul public, transformindu-l in personaj de …

- Epoca sarbatoririlor guvernamentale continua. Doar o luna si trei zile a fost in Romania pauza intre doua mari sarbatoriri culturale proclamate guvernamental: intre 15 ianuarie, cind s-a incheiat „Anul 2000 – Anul Eminescu“, si 19 februarie, cind a pornit la drum „Anul 2001 – Anul Brancusi“. Ideea celui de-al doilea a aparut pe parcursul celui dintii, probabil conform proverbului romanesc „pofta vine mincind“. Asa …

Teatrul Maghiar de Stat Cluj; Romeo si Julieta – Shakespeare. Cu: Bogdan Zsolt, Senkálszky Endre, Madarász Loránd, Salat Lehel, Nagy Dezsö, Dimény

- 3 invitati si o amfitrioana. Luni 26 februarie la sediul UNITER a avut loc o noua dezbatere in cadrul Salonului cultural, program initiat si condus de regizoarea Sorana Coroama-Stanca. Subiectul propus spre discutie a fost unul amplu, greu si generos: Drama sociala si drama individuala – in ultimii 60 de ani – reflectate in arta. Invitatii s-au numit Geo Serban, Barbu Cioculescu si Mihai …

Multe evenimente culturale de prima mina se consuma prin Bucuresti (dar si in tara) fara ca televiziunile si ziarele de mare tiraj sa le (macar!) consemneze. De prezentat si analizat ar fi sa cerem deja prea mult. O simpla aruncare de ochi printre ofertele acestor (ultime) doua saptamini nu ar face decit sa ne dea fiori de bucurie si sa ne incite unde sa mergem …

Cea de-a 51-a editie a Festivalului International al Filmului de la Berlin (7-18 februarie) a marcat sfirsitul erei lui Moritz de Hadeln. Cel care a fost timp de doua decenii directorul Berlinalei si care a sprijinit, ca nimeni altul, cinematografia europeana, se va retrage. Datorita lui Moritz de Hadeln au fost invitati, in cursul anilor, si citiva regizori romani care si-au prezentat la Berlin productiile …

In discutia cu publicul de dupa prezentarea noului sau film documentar Asta e, Thomas Ciulei a fost intrebat daca se considera regizor german sau roman. Ne-a asigurat ca pentru el astfel de categorii nu prezinta nici o semnificatie, fiind un regizor care isi are radacinile biografice in Romania, dar care a trait in Statele Unite si in Germania. Documentarul sau prezinta portrete ale unor oameni …

Comentatorii de peste Ocean avertizau, inca de la sfirsitul anului trecut, ca, in cursa Oscarurilor 2001, orice este posibil. Remarca se referea la faptul ca, in 2000, spre deosebire de anul precedent, nu au existat fenomene comparabile cu American Beauty sau Al saselea simt, adica filme ale unor regizori debutanti care sa fi fost mari succese atit de public, cit si de critica si care …

La Galeria Centrului Cultural SINDAN din Cluj s-a deschis recent o expozitie de desene de Cristian RUSU, intitulata PUNKISSIMO. Expozitia, a carei curatoare este Maria RUS-BOJAN, cuprinde autoportrete foarte „jucate“, ilustrind mobilitatea chipului uman si diversitatea mastilor identitatii noastre. „Autoportretele lui Cristian Rusu circumscriu o istorie personala marcata de expresivitatea unor momente-reper din memoria sa afectiva. Cu ironie, sint inventariate stari, fortind puterea expresiei …

1. Ati putea sa enumerati valorile pe care le considerati esentiale pentru dumneavoastra? 2. Ati fi dispusa sa numiti: – figura feminina din cultura romana pe care o apreciati in mod deosebit? De ce? – in ce fel v-a influentat parcursul intelectual? – personalitatea feminina din cultura universala pe care o admirati? De ce? – dar din mitologie? 3. Aveti o expresie celebra pe care …

Performeaza: Andrei Ciubotaru, Theo Pelmus, Tiron Stefan Marti 27 februarie 2001, ora 18.00 Hegemonia pe culmile balansoarului Una din functiile terapeutice ale performance-ului care va avea loc la Studioul de Arta Contemporana Toaca (Bdul Mircea Voda nr. 5, Bucuresti, sector 3) marti 27 februarie, ora 18.00, este depasirea „sindromului primei faime“, cum a fost el definit de fratii Gibb in anii ’70 …

profil Desi am mai prezentat la profil revista lunara de cultura politica Provincia, o mai prezentam o data ca – de data asta – publicatie de sine statatoare, iar nu ca supliment al ziarelor Ziua de Ardeal (editia romana) si Kronika (editia maghiara), cum era pina acum. Asadar, dupa un an de existenta, un nou statut – o noua revista. Intr-un amplu articol-program intitulat Noi, …

Radu PETRESCU Corespondenta. Sinuciderea din Gradina Botanica Editura Biblioteca Apostrof, Cluj, 2000, 185 p., f.p. „Epistolarul“ lui Radu Petrescu dezvaluie un personaj tulburator, de o mare complexitate auctoriala si umana, intors spre sine, dar nu mai putin receptiv la lumea din jur. Cele patru serii epistolare (catre Petru Cretia, Miron Radu Paraschivescu, Norman Manea si Mircea Muthu) difera din punct de vedere …

Henri ZALIS, Silviu BADIA Scriitori romani peregrini – traiectorii literare in timp si spatiu Editura Universal Dalsi, Bucuresti, 2000, 332 p., f.p. Cartea de fata – o sinteza de utilitate didactica dezvoltind o lucrare din 1973, Scriitori pelerini – este conceputa ca o crestomatie a literaturii de calatorie produse de scriitorii romani, de la spatarul Nicolae Milescu pina in zilele noastre. Au fost selectati …

Gheorghe VRABIE De civitate rustica. Studii si cercetari de etnologie si literatura populara romana Editura Grai si Suflet – Cultura Nationala, Bucuresti, 1999, 431 p., f.p. Etnologia si estetica literaturii populare sint domeniile in care a excelat cercetatorul roman Gheorghe Vrabie. Spirit clasicizant, de o solida formatie interdisciplinara, domnia sa a mai publicat alte citeva studii de referinta, dupa cum urmeaza: Balada populara romana, …

Henry MORGENTHAU Ambasador la Constantinopol – memorii Cuvint inainte de James C. Rosapepe – ambasadorul Statelor Unite ale Americii in Romania. Traducere si note de Mihnea Gafita. Editura Ararat, Bucuresti, 2000, 405 p., f.p. Fiecare razboi mondial si-a avut genocidul sau. Drumul spre Shoah-ul evreiesc trece prin Axor, numele sub care este cunoscuta deportarea in masa a armenilor din Imperiul Otoman, la 1915. Numarul …

Privirea celor care viziteaza muzeele de istorie din Cluj, Alba Iulia, Deva, Turda, precum si a celui din Budapesta, Magyar Nemzeti Múzeum, este atrasa de citeva interesante si ciudate statuete din teracota, specifice artei provinciale romane. Aceste piese coroplastice prezinta o trasatura comuna, si anume faptul ca scenele iconografice sint aproape identice, fie ca ne referim la personaje, fie la detaliile vestimentare si de confectionare. …

„Stii ce se intimpla in ultima saptamina din februarie? Observatorul cultural implineste un an. Cu primul numar s-a nascut si rubrica noastra. Trebuie sa sarbatorim cumva.“ „Hai sa scriem impreuna o chestie, asa, ca de aniversara. Sa facem suma, Cum se practica la astfel de ocazii.“ CUT! Cititorii ar putea sa creada ca dialogul de mai sus este un text pregatit special in …

De multe ori am vorbit in aceasta rubrica despre emisiuni care exploateaza, fara doar si poate, imensa nevoie de autenticitate a telespectatorului, de fapte si oameni in carne si oase, de probleme sentimentale, sociale si nu numai, relatate/rezolvate in direct. Surprize, surprize…, Iarta-ma, Din dragoste, Viata bate filmul sint cele mai cunoscute dintre emisiunile TV care propun ca reteta de succes un soi de traire …

Ar trebui sa vedem in frecventele expresii oximoronice din textele lui I.L. Caragiale – „curat-murdar“, „e admirabila, e sublima, ...dar lipseste cu desavirsire“ s.a. – nu numai anticipari ale comicului absurdului, ci si reflexe tragicomice ale unei societati schizoide. Fara nici un efect ori macar disponibilitate comica de circumstanta, intr-o atare societate, persoane diferite rostesc fiecare separat cite una dintre jumatatile oximoronului – compus de …

- Forumul drepturilor Internet – Acesta va fi un fel de jandarm al retelei franceze. Din iunie, el ii va alatura pe reprezentantii particulari si pe internauti, discutindu-se problemele sociale legate de net. Acesta va fi un organism cu rol consultativ si va fi incredintat lui Isabelle Falque-Pierrotin, autoare a unui raport asupra aplicarii dreptului la internet (din 1998). Mai multe detalii pot fi aflate …