Nr. 579 (33)

A FOST   - Premiu special pentru ICR. Institutul Cultural Român a fost distins, la cea de-a IX-a ediţie a Galei Societăţii Civile (joi, 9 iunie, la Opera Naţională din Bucureşti), cu un Premiu Special pentru contribuţia adusă la dezvoltarea societăţii civile, respectiv pentru promovarea proiectelor culturale româneşti şi pentru activitatea sa la conducerea EUNIC, reţeaua institutelor culturale naţionale din Uniunea Europeană (www.eunic-europe.eu). Miercuri, 15 …

Aproape fără să ne dăm seama, am ajuns să credem că e nevoie de curaj ca să aperi puterea şi să demonizezi opoziţia, că doar „mercenarii“, „tonomatele“ şi, eventual, cei instabili emoţional îşi permit (supremă impertinenţă!) să atragă atenţia asupra micilor erori ale unui guvern aproape perfect. Despre acestea, despre erori adică, nici n-ar merita să vorbim, cu atît mai puţin să dăm atenţie unor …

Nu sînt expert în probleme de drept constituţional. Nici în cele de drept civil sau administrativ nu ne considerăm mai breji. Declarăm, cu mîna pe inimă, că sîntem destul de neştiutori în ceea ce priveşte chestiunea accesării fondurilor europene. Nu ştim cum ar fi mai bine pentru România şi pentru locuitorii ei – absolut toţi cei ce se numesc Gheorghe, Istvan, Moise, Mehmet, Varujan sau …

Publicînd Casa lui Solomon sau fascinaţia utopiei. Ştiinţă, religie şi politică în Anglia secolului al XVII-lea (Bucureşti, Editura All, 2011, 432 p.), Dana Jalobeanu şi colaboratorii ei, Doina Cristina Rusu, Oana Matei, Cristian Benţe şi Grigore Vida, însoţesc în mod fericit textele traduse prin note introductive, menite să introducă cititorul – conform uzanţelor – în atmosfera şi ideaţia timpului şi a locului. O astfel de …

Chiar de dinainte să se acorde, Premiile USR pentru 2010 au fost privite cu mefienţă. Tensiunile generate de formula cu două jurii, unul pentru nominalizări, condus de Dan Cristea (Horia Gårbea, Antonio Patraş, Ovidiu Pecican, Vasile Spiridon şi Slavomir Gvozdenovici, pentru literatura în limba minorităţilor), şi altul responsabil cu decernarea premiilor (Al. Dobrescu, preşedinte, Andrei Terian, Paul Cernat, Mircea Bîrsilă şi Gellu Dorian), au creat …

În toaletele din universitate, nu se poate pune hîrtie în suporturile nou-nouţe, nici săpun (lichid!) în savoniere: se fură, n-are rost. Sau se pun la un moment dat, apoi, stupoare, se constată că s-au terminat. Şi nu se înlocuiesc (decît dacă se aşteaptă vreun oaspete sau o conferinţă cu străini) pentru că, vezi bine, fuseseră furate. De aceea, în mod absolut firesc, în unele facultăţi, …

Ediţia a zecea a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), desfăşurată între 3-12 iunie 2011 la Cluj, a prezentat numerosului său public o competiţie puternică şi diversificată, graţie selecţiei – provocatoare, ca întotdeauna – a directorului artistic, criticul Mihai Chirilov. În cele două pagini publicăm trei articole despre TIFF, două dintre ele referindu-se la filmele romåneşti, prezentate fie în premieră, fie reproiectate festiv.  …

Dacă anul trecut, Trofeul Transilvania a ajuns în Thailanda, la ediţia aniversară, cel mai rîvnit premiu al festivalului a fost obţinut de un regizor argentinian, Miguel Cohan, pentru impresionantul său lungmetraj de debut, Fără cale de-ntors. Un thriller original, care se joacă cu aşteptările spectatorilor în toate cele trei planuri temporale pe care se întinde naraţiunea, filmul captivează şi stimulează meditaţia în egală măsură. Moartea …

La a zecea ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania, s-a sărbătorit filmul românesc prin revizionarea peliculei care, în urmă cu zece ani, a deschis un nou capitol în cinematografia românească, şi anume Marfa şi banii, regizat de Cristi Puiu. Dacă criticul de film Alex. Leo Şerban împărţea cinema-ul românesc în BCP şi ACP – Before & After Cristi Puiu, la Gala decernării Premiilor …

Progresia cu care se extinde TIFF-ul în spaţiul clujean şi extraclujean (Piaţa Unirii, cartierul Mănăştur, castelul Banffy-Bonţida etc.) pare a fi direct proporţională cu avalanşa de filme româneşti noi din festival, respectiv de pe piaţa noastră cinematografică. Sau viceversa. Unele dintre aceste filme prelungesc tradiţia intrării în circuitul autohton pe „poarta“ celui mai important festival de gen de la noi, după eventuale premiere absolute peste …

Pe 1 iunie şi 8 iunie, la Clubul Ţăranului Român din Bucureşti, s-au desfăşurat două ediţii ale Formulei 3, evenimentul revistei Observator cultural, gîndit şi prezentat ca un dialog-dezbatere cu cititorii. La ediţia din 1 iunie, invitaţi au fost prozatorii Constantin Stan şi Bogdan Coşa, precum şi fotograful Mircea Struţeanu. La ediţia din 8 iunie, organizată împreună cu Institutul Polonez din Bucureşti, a fost prezentat …

Primul invitat a fost Constantin Stan (născut la 28 iulie 1951, la Bucureşti). Scriitorul a absolvit Facultatea de Filologie (1974) a Universităţii Bucureşti şi a frecventat Cenaclul „Junimea“ condus de Ovid S. Crohmălniceanu, fiind publicat în volumul generaţiei, Desant ’83 – considerat de Constantin Stan volumul care a „încununat Cenaclul «Junimea»“. Printre volumele publicate se numără Carapacea (Cartea Românească, 1979), Nopţi de trecere (Cartea Românească, …

Pe 8 iunie, la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti a avut loc o ediţie specială a „Formulei 3“, organizată de revista Observator cultural şi de Institutul Polonez din Bucureşti şi dedicată teatrului polonez contemporan, precum şi unui dialog cu invitatul special al serii, Ion Vianu, despre memorie şi responsabilitate – o discuţie „nu despre trecut, ci despre modul în care trecutul şi memoria afectează prezentul“, …

Poeţi tineri din România şi din Germania, lecturi live, în faţa cititorilor, întîlniri cu traducătorii şi discuţii despre faţa actuală a poeziei, toate acestea au figurat pe lista de propuneri care a anunţat întîlnirile literare germano-române, desfăşurate între 8 şi 11 iunie sub titlul Poesis. Organizate de Goethe Institut Bukarest, de Centrul de Carte Germană şi de revista Poesis Internaţional, aceste întîlniri, gîndite pentru patru …

Prozator realist evoluînd parcă în afara timpului şi modelor (istoriile literare îl consemnează rareori, de regulă între şaptezecişti), Radu Mareş – bucovinean de obîrşie, dar adoptat de Ardealul literar – a fost perceput de regulă ca un marginal recunoscut doar de comentatori şi scriitori ex-centrici. Nu distincţiile i-au lipsit fostului redactor al revistei Tribuna, devenit, pentru o vreme, director al Editurii Dacia (romanele Anna sau …

Protagonistul lui O. Nimigean dinRădăcina de bucsau este el însuşi scriitor, fapt care îi complică, în loc să-i simplifice, confruntarea dramei. A fi singur cu boala mamei (văzută aceasta de foarte aproape, cu detalii greu de suportat) e ceva ce scriitorul din el încearcă din răsputeri să transgreseze, prin găsirea unui sens. Liviu va fi – succesiv sau concomitent – raţional şi mistic, autoironic şi …

Nu ştiu dacă Euromorphotikon de Caius Dobrescu este un volum de poezie – deşi este un roman în versuri, după cum se specifică pe pagina de titlu –, dar, cu siguranţă, este unul dintre volumele cele mai originale publicate anul trecut. Prin forma, limbajul şi proiectul său. Dacă este poezie sau nu ar putea constitui obiectul unei discuţii în sine, dar această discuţie nu ar …

Un singur lucru e cert: niciodată nu şi-ar fi dorit ori imaginat Gertrude Stein să rămînă în istorie drept autoarea acestei singure cărţi. O carte devenită faimoasă şi, mai ales, vandabilă (motiv pentru care Autobiografia lui Alice B. Toklas e singurul volum al lui Stein tradus în România, la aproape 80 de ani de la prima apariţie, în 1933) nu pentru numele celei care-a scris-o …

Aflu pe neaşteptate că prietenul meu Mircea Iorgulescu a murit. Nu ne văzuserăm de mulţi ani, dar eram ataşat de el printr-un întreg trecut. Sînt acele tipuri de prieteneală în care comunicarea se face fără multe cuvinte sau chefuri trase împreună. Absenţele dau un contur aparte faptelor trecute – prezente într-o memorie deseori selectivă.   Mircea Iorgulescu rămîne un critic important şi un observator atent, …

Cu un efort demn de toată lauda din partea Editurii Paralela 45, apare în colecţia „Biblioteca Românească“ ultima parte a jurnalului scriitorului Radu Petrescu. Aceasta închide peste ani o experienţă editorială începută în 1978 (Ocheanul întors) şi 1984 (Părul Berenicei) – ambele apărute la Cartea Românească – şi continuată apoi cu celelalte felii de jurnal din A treia dimensiune şi cu celelalte secvenţe publicate …

Prima întrebare care se pune derivă chiar din titlu: de ce trebuie Mioriţa salvată? Răspunsul:Mioriţa, odată elogiată de romantici, este acum condamnată la moarte! Verdictul enunţat de Adrian Marino sună fără echivoc:Mioriţa trebuie jupuită... Nu merită să intentăm un recurs nici la „Europa“. Simpatiile mioritice anterioare au dispărut. După D. Deletant, balada exprimă fatalismul penibil şi dăunător, motivaţia crimei a fost invidia – o trăsătură …

Am numit de mai multe ori anul literar trecut drept un „an al romanului“, prima oară cînd abia trecuse puţin de jumătatea sa. Nu m-am înşelat. De altfel, acest fapt avea să fie constatat şi de criticii literari înainte de sfîrşitul anului. Indiferent de reuşitele altor genuri – şi nu au fost puţine nici în poezie, de pildă! –, un an în care apar …

Raluca Petrulian a lucrat 12 ani la postul de radio Europa Liberă. S-a angajat în 1983, cînd avea 33 de ani, şi a renunţat să mai fie la Europa Liberă după ce postul s-a mutat la Praga, în 1995. La Europa Liberă a fost realizatoarea şi prezentatoarea „Programului politic“, împărţindu-şi coordonarea emisiunii cu Mircea Carp (care era la microfon în weekend). Raluca Petrulian este …

Constantin Chiriac etalează o energie aparent inepuizabilă, pe care o transferă şi celor din jur. Cel puţin aşa se vede în zilele de Festival Internaţional de Teatru Sibiu (FITS 2011), cînd toată lumea e contaminată de microbul bun festivalier, alergînd dintr-un loc în altul, de la un eveniment la altul, încercînd să ia parte la cît mai multe momente. Modelat în 18 ediţii pe spiritul …

Ca să vezi tot Tîrgovişte de jucărie, ar trebui să te duci patru reprezentaţii cel puţin – asta, dacă ai norocul ca hazardul să te arunce de fiecare dată în alt aranjament spectacular. Altfel, calculaţi cîte variante există pentru combinaţii de 18 luate cîte patru – cei care-şi imaginau că ideea că „fiecare spectacol e unic“ este un moft estetizant n-au auzit (încă) de cea …

Teatrul Odeon, Bucureşti Micul Prinţ, după Antoine de Saint-Exupéry Traducere de Ileana Cantuniari Regia: Carmen Lidia Vidu Scenografia: Constantin Ciubotariu Fotografii: Dani Ioniţă Operator: Neil Coltofeanu Machiaj: Ana Mihaela Marin Cu: copilul Alexandru China Birta şi (apariţii video) Florin Zamfirescu, Rodica Mandache, Gelu Niţu, Jeanine Stavarache, Mugur Arvunescu, Mircea Constantinescu, Ioan Batinaş, Mircea N. Creţu, Laurenţiu Lazar, Pavel Bartoş, Tudor Breazu Joi, 16 iunie, …

Noaptea Albă a Galeriilor, eveniment aflat la a cincea ediţie, a intrat deja în conştiinţa bucureştenilor, la concurenţă (loială) cu Noaptea Muzeelor, Ziua Internaţională a Muzeelor, Ziua Porţilor Deschise (în diverse instituţii de învăţămînt şi nu numai), Noaptea Institutelor Culturale. Anul acesta, lista galeriilor, consacrate sau de conjunctură, a fost cuprinzătoare: nu mai puţin de 52 de spaţii ne-au invitat să le trecem pragul. Numeroase …

Una dintre marile atracţii ale primăverii londoneze este Chelsea Flower Show /Expoziţia de Flori din Chelsea, unde, pentru patru zile, în intervalul 24-28 mai, mondenii superficiali, ca şi sufletele sensibile dornice de a savura frumosul natural se adună în parcul din spatele vechiului azil al bătrînilor militari ai Imperiului Britanic, pentru a se bucura de parfumuri şi culori subtile. Tichetul de intrare nu este deloc …

În revista 22, nr. 24, din 7-13 iunie 2011, Brînduşa Armanca a publicat articolul „Prostituţie TV cu premii APTR“, publicat în spaţiul rubricii „Media Culpa“. Ne-am întrebat în ce calitate semnează doamna Brînduşa Armanca această rubrică „Media Culpa“ în revista 22? În calitate de director al Institutului Cultural Român de la Budapesta, poziţie din care n-ar trebui să aibă partizanate politice?! Se ştie astăzi că …

Am aflat de curînd lista propunerilor delegaţiei României la Euroconul care va avea loc în perioada 17-19 iunie la Stockholm. Cum, de vreo doi ani, Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy şi-a asumat rolul de a reprezenta România la nivel internaţional, inclusiv la convenţiile europene de SF, nominalizările îi aparţin. Anul trecut s-a făcut un sondaj pe site-ul societăţii pentru a afla părerea …

Prăvăliile copilăriei cu mireasma de halva, de şerbet, de napolitane Delia, de ciocolata mititică pe al cărei ambalaj cineva, un grafician de extract sovietic, a imaginat un pitic asemenea ălora din Albă ca zăpada, roşu în obraji din exces de hematii, cu nasul tot aşa din motive posibil alcoolice. Piticul are barbă albă de om vîrstnic şi obraji de prunc, nas de alcoolic ca …

Ţinînd cont de restricţiile pe care le-a instituit „filtrul“ primului juriu (şi despre care am scris deja într-o delimitare din România literară), opţiunile finale de la premiile Uniunii Scriitorilor din România, pe anul editorial 2010, au fost, cred, printre cele mai rezonabile cu putinţă. Alegerile ar fi fost, probabil, şi mai fericite dacă de pe lista finală a nominalizaţilor n-ar fi lipsit cîteva titluri …

Am numit de mai multe ori anul literar trecut drept un „an al romanului“, prima oară cînd abia trecuse puţin de jumătatea sa. Nu m-am înşelat. De altfel, acest fapt avea să fie constatat şi de criticii literari înainte de sfîrşitul anului. Indiferent de reuşitele altor genuri – şi nu au fost puţine nici în poezie, de pildă! –, un an în care apar …