Nr. 808 (26)

Vlad Alexandrescu este profesor la Universitatea din Bucureşti, la Departamentul de Franceză, din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine. A urmat studii aprofundate la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris, unde a obţinut o diplomă de master (1991) şi un doctorat în filozofia limbajului (1995), cu menţiunea  summa cum laude, sub îndrumarea profesorului Oswald Ducrot. Între 2006 şi 2011, a fost ambasadorul …

În timp ce, într-o Românie centrată pe disputele româno-române, o ştire precum demisia procurorului general ca urmare a unui scandal public privind posibila folosire abuzivă a coloanei oficiale este transformată într-un eveniment excepţional, în Statele Unite încep alegerile primare. Deşi desfăşurarea alegerilor primare de peste Ocean trece aproape neobservată la noi, rezultatul alegerilor din 8 noiembrie, cînd se va alege preşedintele SUA pentru următorii patru …

Mare zaveră în lumea politică românească. Dandanale multe. Bucluc în toată regula. Toată clasa muncitoare politică pusă în stare de alertă. Preşedinţii şi copreşedinţii de partidă intraţi în fierbere. Ori la bal, ori la spital. Ori batem mai bine palma, să nu se supere Evropa pe noi. Că sabotăm democraţia. Un tur să fie, două tururi ar fi mai bine şi ar fi servită democraţia …

Exact în ziua centenarului lansării Dada, să fim brici: fin, luminos tranşanţi. Altfel, Dada, noua umanitate, (întotdeauna) viitoarea umanitate trează, deşteaptă, înţeleaptă, voioasă, bucuroasă de (cu) Celălalt şi de (cu) Alţii (cu cît mai mulţi în urnă, în pălărie, cu atît mai multe şanse de adevăr; nu invers: trebuie să ne tragem la sorţi din cît mai mulţi, dintre toţi, după ce ne vom fi …

Aceasta nu este o investigație jurnalistică în jurul potențialei rupturi a celui mai important proiect de „conviețuire“ interdisciplinară, autoadministrat de artiști – Fabrica de Pensule de la Cluj. Aceasta este o incursiune în meandrele impasului în care a ajuns singurul cluster artistic funcțional și de maximă vizibilitate din România, „casa“ Galeriei Plan B, a Asociațiilor Colectiv A, AltArt și GroundFloor Group, a studiourilor lui Ciprian …

Ne întîlniserăm – doi curatori și artistul asociat – să discutăm propunerea de „temă“ pentru ediția din noiembrie 2016 a Festivalului Temps d’Images (TDI) de la Cluj. N-aveam cum ști că tema în sine tocmai căpăta contur în însăși viața din jurul TDI: viața numită Fabrica de Pensule. La început de ianuarie, Festivalul Temps d’Images și organizatorul lui, Colectiv A, abia fuseseră premiați de Administrația Fondului …

Fabrica era și putea fi a tuturor. Acum pare că e o simplă marcă înregistrată de trei oameni și o firmă (?!), care deja au pus condiții absurde pentru a o împărți cu ceilalți. Care e miza? Deși e păcat că au trecut șase ani, care pot fi considerați pierduți, conflictul actual nu are nici o miză serioasă sau impact, pentru că nu numele „Fabrica de pensule“ …

Ce-a fost, cum a fost? În ultimii trei ani, aerul a fost otrăvit încet și constant în Fabrică. Cîteva scandaluri recente: în 2015, Berszán Zsolt și Florin Ștefan au denunțat Federația la Unitatea de Mana­gement al Proiectului (UMP de la Ministerul Culturii) că, vezi, doamne, au sesizat ei o serie de nereguli în managementul unui proiect pe fonduri norvegiene pe care Federația îl derula. După …

Inițierea Fabricii a fost un gest colectiv. În 2009, ne aduceau laolaltă nevoia de a avea un spațiu de lucru, fie ca artiști, fie ca organizații culturale, și intenția de a oferi în Cluj o prezență vie și constantă a artei contemporane. Am căutat să oferim publicului și partenerilor Fabricii de Pensule o imagine și un program coerent, asigurînd în același timp completa libertate de …

Fabrica de Pensule e a întregii comunități care a contribuit sau contribuie la construirea identității complexe a spațiului și programului Fabrica de Pensule. Această auctorialitate fluidă și bazată pe încredere este ceea ce a constituit de la început baza Fabricii de Pensule și ceea ce a făcut posibilă conviețuirea în același spațiu a atîtor identități diverse, uneori chiar divergente. Fabrica de Pensule nu aparține în …

Nu cred că o reformă a învăţămîntului românesc mai este posibilă. Dacă prin reformă se înţelege o schimbare similară cu vreuna (oricare) dintre modificările făcute legilor învăţămîntului de la Revoluţie încoace... Este nevoie de o schimbare de paradigmă – cu alte cuvinte, demolarea completă a ruinelor învăţămîntului românesc actual şi întemeierea unuia nou, pe baze reale şi cu „materialul“ pe care-l avem în dotare. Nu putem …

Spuneam în articolul precedent că această ediţie de Opere a Angelei Marinescu este construită à rebours, astfel încît „astăzi“ ajungem la inedite din 2015, care deschid primul volum ce se încheie cu Parcul, volumul din 1991, unul dintre cele mai intense din întreaga creație a poetei. Vorbeam, în prima parte a cronicii mele, despre o tensiune structurală între delicatețea internă și violența expresionistă a expresiei, găsind-o …

Prizonier al nămeţilor, privesc absent ecranul calculatorului în căutarea unui subiect pentru următoarea „Inter­secţie“. Zăpada, viscolul îmi par subiecte banale; prin extrapolare, aş putea să vorbesc despre catastrofele naturale care sfidează atotputernicia noastră tehnologică, post-umană (umanistică?) şi ne abandonează fără milă în faţa unor forţe la fel de oarbe ca şi Moirele Antichităţii eline. Sau despre probleme ecologice, precum încălzirea globală, pe care le înfruntăm …

Trilogia Corso, romanul lui Daniel Vighi, este, de fapt, un cumul de romane, aşa cum sugerează şi titlul. Cele trei componente, Operaţiunea Aubade, Podoabe, şi pălării, şi poncho, şi păr lung, şi mărgele, respectiv, Minunatele afaceri ale capitalistului Ilie Şfeic, pot fi citite atît independent, cît şi împreună. Acestea sînt legate între ele prin unele teme majore ce migrează dintr-un roman în altul, reuşindu-se o …

În ziua în care scriu aceste rînduri – 30 ianuarie a.c. –, se împlinesc deja nouă ani de la dispariţia scriitorului şi intelectualului Gheorghe Crăciun. Am citit şi/sau am recitit, în acest interval, mare parte dintre cărţile autorului; şi impresia ce se conturează tot mai pregnant, cu fiecare an, este aceea a unei opere nu doar unitare, complexe, extrem de personale – construite pe un …

În decembrie 2015, a avut loc, la Paris, Conferinţa Naţiunilor Unite dedicată climei. În acelaşi an, a fost reeditată lucrarea lui Lucian Boia Omul şi clima. Teorii, scenarii, psihoze (Humani­tas, 2005). Monografia conţine toate atuurile „mărcii“ Boia, capitolul final produce însă un amestec de decepţie şi iritare, care culminează cu ultima propoziţie a cărţii: „Sîntem oare pe cale să inventăm o religie a climei?“. Dacă …

La mai bine de două decenii de la publicarea cărţii lui Katherine Verdery, Natio­nal Ideology under Socialism (1991, scoasă în româneşte în 1994 la Humanitas, sub titlul Compromis şi rezistenţă), apare un nou studiu dedicat ideii naţionale în perioada regimului ceauşist. O nouă aplecare analitică asupra turnurii vădite a ceauşismului către naţionalism, petrecută în anii ’70 şi ’80 ai secolului trecut, este bine-venită. În 1991, …

Cu obiecte umane (Editura Cartea Româ­nească, 2015), Teodor Dună este la al patrulea volum de versuri. A debutat în 2002 cu trenul de treieşunu februarie (Editura Vinea), carte distinsă cu Premiul Naţional pentru Debut „Mihai Eminescu“, urmată, la trei ani distanţă, de catafazii, la aceeaşi editură. În 2010 îi apărea de-a viul, la Editura Cartea Românească, iar între timp,  selecţii din poemele lui au fost …

Despre crimele comunismului mereu aflăm că a fost mult mai rău decît ne-am fi putut vreodată imagina. Crime oribile. Dar în mentalul nostru individual (uneori şi colectiv), este fixată undeva în subconştient corelarea frigului/zăpezii/Siberiei cu tot ceea ce e mai rău pe lumea aceasta. De ce? Pentru că ocna ţaristă era o joacă de copii faţă de tot ceea ce a urmat. Pentru că Siberia …

„Putem deveni, fără să ne dăm seama, sclavii propriilor noastre vise“, spune Tudor Lucanu, regizorul spectacolului Emigranții, de la Teatrul Național Cluj-Napoca. Unul dintre cele mai puternice visuri a fost și rămîne cel al căutării fericirii într-un alt loc, într-un spațiu nou, care să conțină promisiunea tuturor posibilităților. „American dream“ a fost, zeci de ani, mirajul a generații întregi care nu au încetat să creadă …

Dintre numeroasele montări pe care le-am văzut cu Emigranții de Sławomir Mrożek, spectacolul regizat de Tudor Lucanu la Teatrul Național Cluj a însemnat numărul unu în coerență și consistență. În loc de obișnuita agitație de dragul dramatismului care adesea obturează stratul de adîncime al textului, montarea lui Tudor Lucanu merge mult mai departe, propunînd sensuri de limpezimea cristalului. În loc de tema care ia, în …

În perioada octombrie 2015 – ianuarie 2016, s-a desfăşurat, în sala de proiecţii „Tancred Bănăţeanu“ a Muzeului Ţăranului Român un ciclu de proiecţii de film consacrat Noului Val Ceh şi Slovac, din anii ´60 ai secolului al XX-lea. Evenimentele au avut loc în serile de miercuri, au fost precedate de prezentări amănunţite ale filmelor ce urmau să fie proiectate şi ale contextului cultural, social şi …

Sudul este responsabil cu minunile, inclusiv în tenis. Fără monotona previzibilitate, spectacolul este garantat. Iar dacă mirabila combinaţie dintre surpriză şi aşteptare funcţionează, atunci totul se transformă într-un show pe care şi Disney, cu siguranţă, l-ar fi invidiat. De altfel, cred că aş putea înlocui fără probleme frazele de început ale acestui articol cu o formulă pe cît de simplă, pe-atît de percutantă: Australian Open, …

Phoenixul & Columba Sune pasărea din turla Singuraticului pom Arăbesc; şi, cast sodom, Zburătoarele la surla-i Să se-adune, – minus tu Vestitor de rău, sol josnic Al Potrivnicului dosnic, Ce,-aici, n-ai niciun atu.   Fără doar vultùrul, rege Peste păsări, – nici un rostru Hrăpăreţ; prohodul nostru Să decurgă după lege.   Preot în sfânt alb stihar Fie lebăda ce-şi simte Moartea şi nu se dezminte, – Altfel, slujba n-are har.   Iar tu corb bătrân cât trei Vieţi de om, cu-odrasle negre, – Printre vocile funebre Du-te, locul …

Pe data de 14 ianuarie 2016, a murit Sorina Sorescu. Universitară craioveană de forţă, cercetătoare probă şi directoare de departament onestă şi angajată, Sorina Sorescu a fost, în primul rînd, o conştiinţă intelectuală adevărată. Angajată în bătălii birocratice cărora puţini le dădeau şanse de izbândă, ea s-a arătat puternică şi curajoasă, reuşind să învingă acolo unde alţii eşuaseră. Lupta ei a fost o inspiraţie pentru …

La un an după apariția unei ediții integrale din Florile răului, Casa de Editură Max Blecher continuă seria restituirilor din opera lui Charles Baudelaire în traducerea de excepție a lui Octavian Soviany. În Mici poeme în proză, Baudelaire visează să realizeze miracolul unei „proze poetice îndeajuns de suple și de contrastante, pentru a se adapta gestului liric al sufletului, unduirilor visării, tresăririlor conștiinței“. Pentru Baudelaire, perfecțiunea limbajului constă în figurarea …