Nr. 73 (45)

S-a incheiat bacalaureatul, incepe admiterea in universitati Saptamina trecuta au fost incheiate listele finale cu candidatii promovati si respinsi la examenul de bacalaureat din acest an. Au fost rezolvate, intre timp, si contestatiile depuse dupa afisarea primelor rezultate. In fruntea listei se afla judetul Caras-Severin, cu un procent de promovabilitate de peste 97 la suta, Capitala aflindu-se undeva aproape de 95 la suta elevi …

Liderii taranisti se sfisie intre ei, intr-un razboi al vorbelor, demisiilor si excluderilor care risca sa puna sub semnul intrebarii capacitatea lor de a-si regenera partidul, a-i opri prabusirea si a-i readuce in spatiul central al vietii politice a tarii. Nu sint batalii de idei, care poate ar fi chiar binevenite, data fiind nevoia unor clarificari menite sa scoata partidul din ambiguitatile doctrinare in care …

- Guvernarea merge linistita inainte. Pe aceeasi linie spornica pe care merge de la instalare, guvernarea PSD continua sa acumuleze la toate capitolele, inclusiv la „imagine“. Netulburati de opozitie, liderii aflati la putere isi permit luxul de a deplinge criza „crestin-democratiei“ noastre PNTCD-iste. Planurile pentru la anul, prezentate saptamina trecuta, prevad continuarea cresterii economice si a scaderii inflatiei etc. etc. Negocierile pentru privatizarea SIDEX-ului …

De ani buni, Centrul International pentru Arta Contemporana din Bucuresti, parte a retelei fundatiilor Soros, functioneaza ca un fel de „minister alternativ“ al artelor plastice din Romania. Cam acelasi lucru s-a spus despre fundatia-mama, care a jucat in deceniul si ceva care s-a scurs de la caderea regimului comunist rolul unui „minister alternativ“ pentru intreaga cultura romana, stimulind dezvoltarea unui mediu intelectual „alternativ“, divers, democratic, …

E o sansa ca CIAC-ul exista in mediul plastic romanesc. El e, ca sa zic asa, plaminul permanent deschis catre respiratia artistica internationala de stricta actualitate. Daca Uniunea Artistilor Plastici, muzeele si galeriile de arta din tara reprezinta in genere polul continuitatii – in sensul bun si rau al acestei notiuni – fata de situatia de dinainte de 1989, CIAC-ul este in mod clar singura …

Cum s-a schimbat strategia Centrului o data cu trecerea de la denumirea „Centrul Soros pentru Arta Contemporana“ la CIAC? In primul rind, s-a schimbat situatia financiara, care determina totul. De unde noi, pina in 1999, am fost o institutie finantatoare, o data cu CIAC-ul am devenit, prioritar, o institutie care opereaza proiecte si programe: le concepe, le pune in aplicare si isi cauta finantari. …

Organizat la inceput ca parte a unui proiect al Fundatiei Soros, care urmarea constituirea unei retele de promovare a artei contemporane in Europa Centrala si de Est, Centrul Soros pentru Arta Contemporana – CSAC, astazi Centrul International de Arta Contemporana – CIAC, a devenit o institutie autonoma, initiatoare si organizatoare de proiecte din zona noilor medii si tehnologii de creatie artistica. Orientarea CIAC incurajeaza …

Activitatea initiala a Centrului a fost propunerea si finantarea proiectelor alese in functie de nevoile pietei de arta. In primii ani am avut atitea propuneri, incit am dezvoltat un program autonom, Programul de Arte Vizuale, destinat curatorilor si criticilor de arta. Notiunea de curator nici nu exista cind noi operam programul; ea s-a impus in ultimii ani ai deceniului trecut. Proiectele curatoriale nu se refera …

- In literatura, scandalul de la Iasi. Am publicat in numarul nostru de martea trecuta scrisoarea-Declaratie adresata de un grup numeros de scriitori ieseni presedintelui Uniunii Scriitorilor din Romania, caruia i se cerea sa aprobe infiintarea unei filiale iesene alternative la cea deja-existenta! Motivul: viata literara a capitalei moldave s-ar afla sub controlul unor „grupuri de interese“ care, „lipsite de reprezentativitate“ si practicind „clientelismul“, ar …

Anul trecut – pe cind redactam (tot pentru Observator cultural) articolele din ciclul „ispravile periferiei in drumul sau catre centralitate“ – ajunsesem intr-un punct mort. Dupa luni intregi de polemici, dezbateri, mese rotunde etc. – publicate in presa ieseana (nu numai culturala) –, avusesem subit revelatia ca viata literara a Iasului (tema interminabilelor noastre discutii) se afla intr-o situatie mai critica decit oricind. Nu reusisem …

Dupa cum era de asteptat, publicarea Declaratiei celor 32 de scriitori ieseni privind starea critica in care se afla cultura ieseana a stirnit si va stirni, cu siguranta, nenumarate controverse, comentarii sau luari de pozitii. Varietatea opiniilor va reliefa anumite stari de lucruri existente in viata literara, fenomene in fata carora nu putem fi nici pe departe indiferenti. Ocolirea acestor discutii poate genera, asa cum …

Opiniile exprimate recent de catre ministrul Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu, si inserate in articolului Reprezentantii editorilor au fost exclusi din Comisia subventiilor pentru carte, publicat in Cotidianul din 4 iulie a.c., obliga Asociatia Editorilor din Romania la urmatoarele precizari: 1) AER a solicitat doar un rol de observator in cadrul comisiei. Prin aceasta solicitare nu am dorit altceva decit sa fie inlaturate unele suspiciuni …

Directorul Muzeului Lucian sta la masa de lucru. Isi pusese ochelari. Pe tocul usii, Corbul Daniel. Directorul Muzeului Lucian il citea pe Conachi. Acum, de la coada la cap. Il citise de milioane de ori. Isi daduse doctoratul in Conachi. Acum vroiau sa-l faca academician. Nordicii, se zvonea, vor sa-i dea Nobelul pentru merite deosebite in intelegerea umanitatii fata de opera lui Conachi. Degeaba! Simtea …

Nu, nu este adevarat ca dl Razvan Theodorescu, ministrul Culturii si Cultelor, ar purta vina aberatiilor persistente din sistemul cinematografic autohton, cu agravari extreme in ultima jumatate de an si in stare de exultanta publica in ultimele saptamini. Inca din preliminariile campaniei electorale de anul trecut, actualul ministru are meritul de a se fi afisat premonitoriu in mediile cineaste – supunindu-se implicit unui vot in …

1991 Piata Universitatii – Stere GULEA, Vivi DRAGAN VASILE, Sorin ILIESIU - Premiul pentru film-eveniment – Festivalul National al Filmului Costinesti 1992 Balanta (coproductie) – Lucian PINTILIE - Inclus in selectia oficiala – hors-concours – a Festivalului International de la Cannes; - Premiul pentru cea mai buna speranta a cinematografului european la Festivalul de la Geneva – actritei Maia MORGENSTERN; - Premiul Academiei Europene …

Domnule Ministru, Ma numesc Adrian Niculescu (n. in Bucuresti, la 18.VIII.1960) si sint un fost militant, din 1983, al exilului democratic romanesc, revenit in tara dupa Revolutia din decembrie. Am fost, intre altele, vreme de 11 ani, corespondent al postului de radio Europa Libera, in Italia, profesor la Universitatea Catolica din Milano (1985-1996) si membru activ al Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania, …

Asociatia Italiana de Romanistica (A.I.R.) a luat cunostinta, cu ingrijorare, de dificultatile pe care le intimpina in prezent continuarea programului de burse de specializare – post-diploma si postdoctorale – in Italia, asa-numitele burse „V. Parvan“, infiintate sub egida Ministerului Educatiei si Cercetarii, al Ministerului de Externe si al Ministerului Finantelor Publice din Romania. Eminentul profesor Marian Papahagi – in calitate de Director al Academiei Romane …

Laurentiu VLAD Imagini ale identitatii nationale. Romania si expozitiile universale de la Paris, 1867-1937 Editura Meridiane, Bucuresti, 2001, 214 p., f.p. O posibila cheie de lectura a volumului de debut al lui Laurentiu Vlad, Imagini ale identitatii nationale. Romania si expozitiile universale de la Paris, 1867-1937, este oferita de dedicatia din deschidere: alegind sa isi plaseze demersul intelectual sub semnul prezentei profesorului Alexandru Dutu, …

14 iulie este Ziua Nationala a Frantei. Zeci de milioane de francezi (si, de ce nu, ne-francezi) sarbatoresc acest eveniment al istoriei europene. Pentru ca asaltul Bastiliei si idealurile de „fraternitate si libertate“ au animat secolele ce au urmat mult mai tare decit consecintele, imediate si directe, ale revolutionarului an 1789. Intransigenta jacobina a debusat in teroare, iar teroarea a nascut contrateroare, semn ca adevarul …

Miscarile pasoptiste au avut semnificatii indiscutabile in procesul modernizarii Europei si in cea dintii definire a identitatilor nationale. Notiunea de Peuple a facut parte din limbajul politic al epocii, impactul ei considerabil datorindu-se militantilor politici ai Parisului revolutionar. Faptul ca fusese pentru scurta vreme vehiculata de toate intelligentiile europene nu inseamna ca si sensul atribuit notiunii de Peuple de catre creatorii ei a facut cariera …

Firav, timid, mic de statura (asa cum mi-l amintesc dintr-o editie a emisiunii Bouillon de culture a lui Bernard Pivot), Jean Rouaud este un reprezentant de marca al romanului poetic francez. Trebuie spus ca romanul poetic, cu ascendenta mai mult sau mai putin explicita in monumentala opera proustiana, acolo unde scriitura (sau poiesis-ul) devine mai importanta decit naratiunea (sau diegesis-ul), este genul de electie al …

Adrian CIOROIANU Scrum de secol: o suta una de povesti suprapuse Cuvint inainte de Andrei Plesu, ilustratii de Dan Perjovschi, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2001, 232 p., f.p. In prezent redactor la Sfera Politicii si Dilema, Adrian Cioroianu s-a impus in prim-planul mediatic autohton o data cu „scandalul“ manualelor alternative de istorie. Cu eleganta si aplomb, tinarul istoric (n. 1967, Craiova, lector universitar specializat …

Adrian Cioroianu spune povesti. El este istoric. Cartile, oamenii, faptele lor politice, cotidiene sau exceptionale au fost scuturate in 600 de cuvinte si depuse (vreau sa zic: suprapuse), din iunie 1998 pina in mai 2000, in revista Dilema, iar acum selectate intr-un volum. Autor al unei lucrari de doctorat cu titlul Le mythe et les réprésantations du dirigeant dans la Roumanie communiste sub indrumarea lui …

Tratarea istoriei nationale ca pe o prerogativa a partidului de guvernamint, cum sint posturile de ministri, prefecti sau de sefi ai serviciilor secrete, este o practica obisnuita in statele totalitare si in tarile in care o tranzitie defectuoasa incurajeaza supravietuirea unor bacili ideologici impusi societatii de catre clanurile reziduale ale fostului regim, readuse la putere prin alegeri libere. Este tocmai cazul Republicii Moldova, unde comunistii, …

Prin anii ’80, snobam cinematograful comercial Cind ai inceput sa te preocupi profesionist de film? Totul s-a intimplat dupa ’90. Chiar daca pina atunci mai scrisesem despre diferite filme pe care le vedeam. Dar acele notatii nu erau decit niste impresii de spectator. Am inceput sa scriu in ’90-’91, dar nu cronici, ci eseuri, mai degraba. Cronica e un gen dificil. Pentru mine, …

Cum devine vizibilul invizibil? Prin magie neagra, printr-o transmutare chimica misterioasa demna de fanteziile lui H.G. Wells, prin puterea de smirghel a timpului care razuie treptat toate urmele ori, cind e vorba de un anumit vizibil, prin acea putere inefabila de aspirare a banilor numita deturnare de fonduri? Asa, cit si in alte destule modalitati, dar nu in ultimul rind prin scamatoriile limbii. Luati, de …

Carevasazica – sede si mai sus semnatul intr-o sala de asteptare a unui destul de dichisit cabinet stomatologic. Asteptam sa ne chinuie cu metoda si pe bani multi. Pe bancheta, linga mine, sint doua femei de virsta a treia (asa se zice, ca sa nu spui ca ai alaturi doua batrine amarite), una chiar, sarmana, are in preajma un baston de lemn, cu lacul dus …

Centrul Cultural Roman din Paris editeaza un buletin intitulat Le Courrier du Centre Culturel Roumain. Cea mai recenta aparitie comaseaza trei numere, 27-29, „acoperind“ lunile mai-iulie 2001. In sumar: prezentari ale evenimentelor incluse in agenda Centrului (expozitii, dezbateri, spectacole, proiectii de filme, recitaluri muzicale, o lansare de carte), dar si alte texte apartinind de regula unor autori romani rezidenti in Franta, traduceri de versuri romanesti …

Teatrul „Andrei Muresanu“, Sfintu Gheorghe: Cu mina pe ciocan (sau de la Stanislavski la Artaud pe alta cale…) de Theodora Herghelegiu dupa piesa Fierarii de Milos Nikolic. Decorul: Deak Barna. Costume: Ioana Gajdo. Sound-track: Viorel Florean. In distributie: Szakacs Laszlo (Ianos), Adrian Ancuta (Ion), Ioana Gajdo (Ildiko), Sergiu Alius (Ivan), Mona Codreanu (Ildiko tinara), Camelia Paraschiv (Maria tinara), Valeria Olar (Natasa tinara), Tiberiu Tudoran (Fiul). …

Mikuli János, de profesie istoric, cadru universitar, pasionat de regia de teatru si organizator, s-a hotarit ca anul acesta sa dea festivalului un plus de stralucire, sa-l scoata din lincezeala in care aluneca in ultima vreme, dupa propria-i marturisire, si asta nu prin cantitate, ci prin calitate. Nu stiu cum au fost celelalte editii, dar pe actuala o declar o reusita din toate punctele de …

Valentin NICOLAU Ultimul imparat Teatru. Postfata de Dan C. Mihailescu, Editura Polirom, Iasi, 2001, 160 p., f.p. Al doilea volum de teatru al lui Valentin Nicolau, Ultimul imparat, contine, ca si primul – Daca as fi un inger (Editura UNITEXT, 2000) – trei piese; ambele volume poarta, ca titlu, subtitlul piesei care deschide volumul, ambele sint postfatate de doi critici literari de notorietate (primul …

Editia din acest an a Festivalului International de Film de la Karlovy Vary a debutat nu numai foarte promitator din punct de vedere al filmelor prezentate, dar si sub zodia imprevizibilului. Inca din primele doua zile, pe afisele cinematografelor din cochetul orasel balnear ceh, nume sonore ale cinematografului mondial si-au disputat atentia criticii si curiozitatea publicului. Dar nici surprizele nu au lipsit. N-a surprins prezentarea …

La cel de-al 36-lea Festival International al Filmului de la Karlovy Vary (desfasurat intre 5 si 14 iulie) am avut ocazia sa stau de vorba cu regizoarea americana Edet Belzberg, realizatoarea unui patrunzator documentar despre copiii strazilor din Romania, intitulat Children Underground (Copiii subteranelor). Povestea a cinci copii: Macarena (de 14 ani), Ana (de 10 ani) si fratele ei Marian (de 8 ani), Mihai (de …

Mircea Muntenescu este un om baroc. Dinamic in spatiu si in conversatie. Vorbirea ii este arborescenta, o aglomerare de impresii si idei ce se cer imperios si rapid comunicate determina un ritm impresionant al frazelor, uneori neterminate. Non-finitul de care se simte atras artistul in procesul de creatie este transferat si in utilizarea limbajului articulat. Opera i se alcatuieste prin „foraje“ la mare adincime si …

La prima vedere, lucrarile absolventilor anului 2001 de Studii Aprofundate din Universitatea de Arte bucuresteana (expuse la Galeria Etaj 3/4 a Teatrului National, deschidere pe care nu prima data o dovedeste domnul Mihai Oroveanu) par mai cuminti fata de cele ale evenimentului similar de anul trecut. Spunind acest lucru nu intentionez insa sa scutur orgoliul unora dintre ei, incerc doar sa delimitez o atitudine deloc …

reviste straine Samedi Culturel, supliment cultural al ziarului genevez Le Temps. Director si redactor-sef: Eric Heoesli. Redactori: Laurent Wolf, Olivier Perrin, Isabelle Martin, Vincent Monnet. Foarte divers, ofera o panorama rapida a fenomenului cultural pentru cititorii „de simbata“. Numarul 169 contine, intre altele, o pagina despre banda desenata (un interesant interviu cu desenatorul Philippe Geluck despre personajul sau Le Chat). O mare parte din paginile …

Patrick SÜSKIND Porumbelul Editura Humanitas, Colectia „Cartea de pe noptiera“. Traducere din germana de Daniela Stefanescu, Bucuresti, 2001, 112 p., f.p. Dupa Parfumul, scriitorul german contemporan Patrick Süskind revine in colectia „Cartea de pe noptiera“ cu romanul Porumbelul, in traducerea Danielei Stefanescu. Scris intr-o formula originala, cultivind cu obstinatie notatia organica si aducind in prim-plan experienta atipica a unui „erou“ coplesitor de banal pina …

David Le BRETON Despre tacere Traducere de Constantin Zaharia, Editura ALL Educational, Colectia „Anthropos“, Bucuresti, 2001, 296 p., f.p. Studiu antropologic al diferitelor manifestari ale tacerii, cartea lui David Le Breton nu este o pledoarie in favoarea „anacronicei taceri“ vs. zarva neintrerupta a lui homo communicans. Mai curind o privire atenta asupra a ceea ce ne face deliciul si angoasa in tacere ca si …

Lucian NASTASA si Levente SALAT – editori Relatii interetnice in Romania postcomunista Centrul de resurse pentru diversitate culturala, Cluj-Napoca, 2000, 396 p., f.p. Relatii interetnice in Romania postcomunista este un volum care reuneste discursurile rostite de personalitati politice, analisti si experti in cadrul simpozionului Modelul romanesc de relatii interetnice. Ultimii zece ani, urmatorii zece ani, desfasurat la Bucuresti in iulie 2000, organizat la initiativa …

Ruxandra IVANCESCU Stefan Agopian (monografie) Editura Aula, Colectia „Canon“, Brasov, 2000, 80 p., 20.000 de lei Multe dintre volumele aparute in colectia „Canon“ a Editurii Aula au fost prezentate in paginile Observatorului cultural, asa incit colectia in ansamblu nu mai are nevoie de nici o prezentare. Fiecare noua aparitie propune o alternativa de receptare, deschide o noua perspectiva, personalitatea criticului care intocmeste volumul isi …

Este vara, mai toata lumea pleaca in vacanta, asa ca n-ar fi rau sa urmarim impreuna ce ne poate oferi Internet-ul in sprijinul organizarii escapadelor estivale. Pentru aceasta saptamina, am ales ca destinatie Marea Neagra si am inceput prin a cauta un index cu statiunile de pe litoral. O harta (mica) a statiunilor este disponibila la www.rotravel.com/counties/const/map.htm, iar un index al serviciilor din statiuni poate …

Monumentul sincretist de la Gilau (I) Cu multi ani in urma, la Gilau, localitate situata nu departe de municipiul Cluj, s-a descoperit un interesant monument votiv roman, care se pastreaza astazi in lapidariul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei, situat in orasul scaldat de apele riului Somes. Piesa sculpturala a fost confectionata din calcar, avind dimensiunile de 91 x 63 x 25 cm. Intr-o edicula …

In general, sintaxa decorativa a celor doua stiluri consecutive este sustinuta de bronzuri cizelate si aurite, care asigura un relief destul de acuzat, amplificind volumul pieselor. Repertoriul ornamental, fie preia motive mai vechi, carora le da o noua interpretare, plina de alegreta si rafinament, fie recurge la altele noi, neasteptate si fanteziste. Alaturi de palmete de acant, tije de palmieri, ramuri inflorite, buchete de trandafiri, …

La exact o saptamina dupa „Cel mai mic festival de teatru“ a avut loc si „Cel mai mic festival de film“, mai precis simbata 7 iulie si duminica 8 iulie 2001, tot la Muzeul Literaturii Romane si in aceeasi buna colaborare cu aceasta institutie culturala, sub onorabila protectie a scriitorului si criticului literar care o conduce. Intr-un oras in care de multa vreme palaria nu …

Presedinta Oficiului federal pentru administrarea dosarelor securitatii est-germane (Stasi), Marianne Birthler, a fost somata printr-o scrisoare ultimativa semnata de ministrul german de interne, Otto Schily, sa nu mai admita presei consultarea dosarelor intocmite de politia politica unor persoane publice fara aprobarea celor in cauza. Acest ultimatum a expirat luni 9 iulie, la ora 12. Marianne Birthler s-a grabit sa-i raspunda zelosului ministru respingind atit incercarea …