Nr. 758 (34)

„Faptul divers face diversiune“ (le fait divers fait diversion) spunea în Despre televiziune Pierre Bourdieu, iar această caracterizare este astăzi la fel de actuală ca acum două decenii, atunci cînd o lansa celebrul sociolog francez. Şi dacă, stricto sensu, corupţia nu se încadrează în clasica rubrică a faptului divers, mediatizarea cotidiană a „faptelor de corupţie“ o banalizează. Şi, astfel, corupţia se transformă într-un fel de …

În 2014, la sfîrşit de toamnă, în apropierea celei de-a 25-a aniversări a Re­voluţiei române din 1989, un fapt politic neaşteptat, şocant s-a suprapus cu acest important eveniment: rezultatele surprinzătoare ale alegerilor prezidenţiale. În ciuda tuturor previziunilor şi a pregătirilor, cîştigătorul a fost un outsider relevant, fostul primar german, luteran, al Sibiului, un frumos oraş din Transilvania – Capitală Culturală Europeană în urmă cu cîţiva …

Pe scurt. Ce se întîmplă în Ucraina, unde luptele dintre forţele separatiste pro-ruseşti şi autorităţile de la Kiev se înteţesc, situaţia fiind din ce în ce mai rea, undeva foarte aproape de graniţele noastre, nu ne interesează. Ce s-a întîmplat şi ce se întîmplă în Grecia, unde o majoritate neaşteptată a adus la putere un partid antieuropean şi antiamerican, care va crea în mod cert …

Cea mai mare bucurie pentru iubitorii filmului românesc este selecţia în competiţia principală a celui de-al treilea lungmetraj regizat de Radu Jude (Aferim!), la doi ani după ce Poziţia copilului, al treilea film al lui Călin Peter Netzer (produs, ca şi Aferim!, de Ada Solomon), cîştigase aici Ursul de Aur. Radu Jude este deja un obişnuit al Festivalului, căci primele sale două lungmetraje (Cea mai …

Săptămîna trecută, pe 27 ianuarie, s-au împlinit 70 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare Auschwitz-Bir­kenau. Din 2005, printr-o rezoluţie a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, data la care cel mai cumplit fief al crimelor nazismului a fost eliberat de trupele sovietice este şi Ziua Internaţională a Comemorării Holocaustului. Cu acest prilej, ziua următoare, la Biblio­teca Naţională a României s-a desfăşurat un eveniment …

Michel Houellebecq, de ce ai scris această carte?Cred că există mai multe motive. Nu-mi place cuvîntul, dar am impresia că e meseria mea. La întoarcerea mea în Franţa, am constatat mari schimbări, schimbări ce, de altfel, nu sînt specific franceze, ci sînt occidentale, în general. Exilîndu-te, nu te prea mai interesezi de nimic, nici de ţara de origine, nici de cea în care trăieşti …

Ne aflăm în 2022, adică peste şapte ani, şi în Franţa domneşte frica.Ţara a căzut pradă unor tulburări sociale misterioase, pe întreg teritoriul au loc episoade repetate de violenţe urbane, şi acestea sînt intenţionat trecute sub tăcere de întreaga mass-media. Totul ne e ascuns, nu ni se spune nimic şi, în cîteva luni, cîştigător al alegerilor prezindenţiale va fi liderul Frăţiei musulmane, un partid creat …

Dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990 a fost redeschis, după ce procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a infirmat rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul acelor evenimente, instanţa supremă urmând să hotărască dacă va confirma decizia. Parchetul instanţei supreme arată, într-un comunicat de presă, că procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a dispus, joi, 5 februarie, infirmarea a trei …

A FOST Corul de Copii Radio în Finala Competiţiei Corale Euroradio. Corul de copii Radio s-a calificat în Finala Competiţiei Corale Let the Peoples Sing, ediţia 2015 – un apreciat eveniment aflat sub auspiciile Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (European Broadcasting Union). Competiţia a fost iniţiată în 1961 de către BBC (British Broadcasting Corporation – Londra). Semifinala concursului s-a desfăşurat la München, în …

Răsfoind electronic ultimul număr al revistei, am dat peste articolul profesorului Vasile Morar, intitulat „Unde este morala în existenţa umană?“. Articol foarte instructiv şi bine-venit în acest moment în care, în orice direcţie ne vom arunca privirile, ajungem în cele din urmă la întrebarea „Unde este sau poate, mai degrabă, unde a dispărut sentimentul moral al acestor oameni?“. Fie că te duce cu gîndul la …

Plin de aniversări de 25 de ani va fi anul acesta. A debutat cu sărbătorirea înfiinţării GDS. Va urma, în iunie – ce dovadă mai limpede a realei democraţii în care trăim? – aniversarea apariţiei primului număr al revistei România Mare: Mazl tov!   Va trece, vai!, nebăgată în seamă comemorarea a 8 ani de cînd evoluţionismul a fost scos din programa de liceu de …

La apariţia Jurnalului inedit. 2001-2002 al Monicăi Lovinescu, recitesc ceea ce scriam, cu mai mult de opt ani în urmă (într-un articol din Observator cultural, nr. 80/7-13 septembrie 2006: „Sfîrşit de veac, sfîrşit de capitol“), despre însemnările autoarei din Jurnal. 1998-2000 (Editura Humanitas, 2006). Nu-mi revizuiesc, pe fond, observaţiile; doar că, renunţînd, azi, la uşoara timorare cu care îmi formulam diferitele consideraţii şi, implicit, obiecţii, …

Editura Humanitas a luat, recent, iniţiativa de a reedita o lucrare esenţială pentru cunoaşterea Capitalei, Podul Mogoşoaiei. Povestea unei străzi de Gheorghe Crutzescu. Titlul ales de autor este un pretext, un generic pentru o lucrare ce depăşeşte cu mult limitele arterei bucureştene. Prin preumblarea pe el, de la un cap la altul, Crutzescu a făcut o istorie a oraşului şi a întregii ţări. Şi nu …

A început ca şi cum un magician ar fi adunat în pălăria sa înaltă tot soiul de ciudăţenii, precum zîne, elfi, pitici, unicorni, vrăjitoare, centauri şi cai, numeroşi cai înaripaţi. Dar nu fu o pălărie, ci ditamai autocarul din care se revărsară ciudăţeniile amintite pe un tăpşan larg, deoarece acolo avea loc sărbătoarea Paştele Cailor! La această sărbătoare, se spun poveşti cu cai năzdrăvani chiar …

Oricît poate părea de neașteptat – dacă pare, într-adevăr, astfel –, istoria muzicii este tot istorie. Da nu este mai puţin adevărat că, într-o viaţă de om, avem de a face cu muzici și muzici. Atunci cînd vine vorba despre jazz, de exemplu, istoria lui nu mai vizează doar un tip de muzică, un sunet particular (sound, după expresia anglo-saxonă consacrată internaţional), ci și o …

Poate, oare, fiinţa umană să rămînă neutră în timpul unui război – şi mai cu seamă în timpul unui război mondial? Mai e posibil, într-un astfel de context tulburat, ca istoria (mai precis, ceea ce ne-am obişnuit să numim Marea Istorie) să fie un domeniu exterior, cu (suficient de) puţine tangenţe cu existenţa individuală? Şi în ce măsură vinovăţia personală poate fi ispăşită? Acestea sînt …

A apărut, la Editura Polirom, ediţia a doua a traducerii româneşti a cărţii lui Klaus Heitmann, Imaginea românilor în spaţiul lingvistic german. Publicată în original în 1985, lucrarea a devenit în scurt timp una de referinţă pentru toţi cei interesaţi de imagologie în context central- şi est-european în general şi de interacţiunile germano-române în particular. Prima ediţie a transpunerii în limba română, realizată de Dumitru …

Cînd televiziunile şi radioul ne agresează zi de zi cu păţaniile şi matrapazlîcurile a fel de fel de terchea-berchea ajunşi pe post de vedete naţionale, cînd presa scrisă şi mulţime de trăncănitori în spaţiul public, politicieni sau mai puţin, ne invadează intimitatea, cînd spectacolul jalnic al unor mediocrităţi cu ifose, pretinse conştiinţe ale naţiunii române, este propagat ca proiect de ţară, dramele istoriei consumate …

Menţionîndu-mi numele, domnul Andrei Pleşu a publicat în Dilema veche (nr. 572, 29 ianuarie-4 februarie 2015) mai multe citate disparate şi neconvingătoare despre natura malignă a marxismului, pe care ar fi trebuit să se concentreze criticii volumului O idee care ne suceşte minţile (Editura Humanitas, 2014). Nu pot să răspund la citate decît cu alte citate, de data aceasta contextualizate, dar şi cu o bibliografie …

Recentele indignări ale doamnei Doina Jela de pe site-ul contributors.ro privind aşa-zisele mele acuze despre „antisemitismul Monicăi Lovinescu“ din articolul „Eşecul anticomunismului postcomunist“ merită o replică pe măsură. Trec peste rechizitoriul patetic privind „involuţia“ mea ideologică: nu am a da explicaţii doamnei Doina Jela, căreia nu am avut a-i reproşa băsismul militant. Trec şi peste persuasiunea vecină cu cenzura pe care, în calitate de redactor …

Dacă cineva mai păstra iluzia că actul de a publica în România literară ar reprezenta şi altceva decît un pas în procesul exercitării puterii, iată răspunsul în articolul semnat de Nicolae Manolescu (nr. 5, 30 ianuarie 2015) săptămîna trecută (lui Alex Goldiş i se reproşează că a susţinut o rubrică în publicaţia condusă de Gabriel Chifu – pentru a aminti doar un exemplu care converteşte …

Regulamentul Organic“, scria Nicolae Iorga in 1913 (în Evreii în ţerile noastre), „aşeza evreii printre străinii pe cari numai Adunarea Obştească îi putea împămînteni, pentru merite deosebite faţă de ţară“. Şi totuşi, continuă istoricul, „in aceiaşi epocă vedem pe Evrei desvoltîndu-se în dauna elementului creştin indigen în toate terenurile atacate pînă acum de dînşii“. În 1848, ne spune Iorga, la Iaşi, „în mîna lor era …

La începutul acestui an, Centrul Naţional al Dansului Bucureşti şi Teatrul German de Stat din Timişoara au lansat primul apel public pentru o coproducţie de dans contemporan din istoria (nu foarte îndelungată) a acestei arte. O deschidere excepţională către coregrafii români, apelul – la care înscrierile sînt aşteptate pînă pe 16 februarie – e o ocazie excepţională de „extindere a domeniului luptei“ spectacolului de dans …

Subiectiv şi spontan, anterior feedbackului analitic al gîndirii, titlul celei mai recente expoziţii de la Salonul de Proiecte, Uniunea Româno-Bulgară. O retrospectivă, evocăo autentică expoziţie de „salon“, construită dintr-o perspectivă istorică, „retrospectivă“, asupra unei instituţii de stat sau a unei organizaţii colective artistice din perioada socialistă, sau chiar asupra unei „uniuni“ contemporane, din sectorul public, angrenate în misiunea de a unifica societăţi, comunităţi şi culturi …

De fiecare dată cînd Ministerul Culturii anunţă apelul de proiecte pentru Pavilionul României la Bienala de Artă de la Veneţia, reperul absolut al scenei de artă contemporană, mă gîndesc cum istoria organizării acestui Pavilion înseamnă o continuă repetare a greşelilor şi o perpetuă discuţie post factum despre ce ar trebui să schimbăm, despre cum concursul ar trebui organizat cu mult înainte de deschiderea propriu-zisă a …

Acum aproape un veac, jurnalul postum al lui Odilon Redon conţinea o observaţie asupra aventurii privirii: „Semnul misterului constă în aceea de a fi tot timpul în echivoc, în aspecte duble sau triple (imagini în imagini), forme în devenire, în funcţie de starea de spirit a privitorului“. Deplin productivă în era hipermontajului ima - ginii, Alina Rizea Gherasim pare că împrumută această strategie imaginativă şi …

După ce, cîndva, pe la începutul anilor 2000, mi s-a părut că epoca în care trăim (pentru că nu sînt prea sigur că pot spune „pe care o trăim“) ar putea fi sintetizată prin sintagma (jocul de cuvinte) „Evul Media“ (pe care am încercat s-o „consacru“ cel puţin printr-o carte – Evul Media sau omul terminal, Idea, 2002 – şi printr-o rubrică săptămînală în continuare …

Primul turneu de Grand Slam al anului 2015 a luat sfîrşit duminică, 1 februarie, într-o după-amiază a tenisului feroce. Pe Rod Laver Arena luminile s-au stins, rumoarea s-a estompat, dar pacea nu s-a instalat încă pe scena ce mai vibrează în urma loviturilor de ciocan din finala Djokovici- Murray. Ar fi însă nedrept să reducem chenzina australă la polaritatea Nole-Andy. Între rînjetul orgasmic al pentuplului …

Aveam să mai cunosc o dată Jimbolia prepenitenciară, peste un an şi jumătate, prin februarie, cînd am fost dus la Paza de frontieră, împreună cu soţia mea, Maria, şi cu Andrei, pletosul nostru prieten, escortaţi, acum, de două poteri. Nu-l anunţasem pe Părinte că venim, pentru că vom fi vrut să-i facem o surpriză; dar şi pentru a nu-l mai obliga să ne aştepte pe …

„1. Mesia-cu-bâta-de-bambus era ascuns în tufă. Mesia-cu-arcul şi Mesia-cu-blană se certau pe malul lacului pentru un peşte mort.“ (proza Mesia; Kyre, Bolundu’, Editura Arania, Braşov, 2013, p. 71) Şi, ca să scriu cronica într-o manieră asemănătoare cu cea a tuturor scrierilor lui Kyre, zic: ca şi când ce aţi citit nu ar fi de ajuns, Kyre loveşte din nou, cu revăzute texte vechi, de pe …

Berlin, 9 februarie 2015. A 65-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin (5-15 februarie) s-a deschis joi seara, cu Nobody Wants the Night (Nadie quire la noche, coproducţie Spania-Franţa-Bulgaria), al 11-lea lungmetraj de ficţiune al cineastei spaniole (catalane, mai precis) Isabel Coixet (în prezent stabilită la New York), film inclus şi în cadrul Competiţiei, deci cu şanse (cel puţin teoretice) la cîştigarea …

Berlin, 10 februarie 2015: Al cincilea film prezentat în Competiţia de anul acesta a Berlinalei a fostIxcanul Volcano (Ixcanul, coproducţie Guatemala-Franţa), primul lungmetraj de ficţiune al lui Jayro Bustamante. În cel dintîi număr special din The Hollywood Reporter scos la Berlin, Scott Roxborough încerca să ghicească favoritele celor şapte membri ai juriului, iar la cineasta de origine peruană Claudia Llosa jurnalistul miza şi pe acest …

Berlin, 11 februarie 2015: Doi regizori originari din Chile sînt prezenţi anul ăsta în Competiţia Berlinalei. Primul – atît în ordinea vîrstei, cît şi a prezentării filmelor în cadrul Festivalului – este Patricio Guzmán, un apreciat cineast documentarist, a cărui trilogie La Batalla de Chile (realizată în 1973, anul în care regizorul a fost obligat să-şi părăsească ţara natală) se află în multe clasamente ale …