Nr. 425 (41)

A FOST   - Plasticieni români expun la Varşovia. 13 artişti români, printre care Dan Perjovschi şi Mircea Cantor, îşi prezintă lucrările la Galeria Zache¸ta din Varşovia, în cadrul expoziţiei Dada East? Contexte româneşti ale dadaismului, care a avut vernisajul vineri, 16 mai, şi rămîne deschisă pînă la 29 iunie. Expoziţia este dedicată prezenţei româneşti în avangarda artistică …

Recunosc că spre Mai 68 la Paris nu prea ştiu cum să mă îndrept. Doar cu „ştiinţa“ mea de atunci? Sau cu ceea ce am învăţat între timp? Cu confirmările sau cu infirmările ulterioare? De la cele mai însemnate (cum au evitat francezii tentaţia „teroristă“ a colegilor lor de generaţie prinşi în acelaşi angrenaj în Germania şi Italia) …

Cea mai gravă şi stranie observaţie referitoare la alegerile locale ni se pare absenţa desăvărşită a condamnării comunismului din discursul şi oferta electorală. Sigur că nu-şi au locul la locale, dar ar fi fost cumva un criteriu de apreciere. Chiar şi morală. Să încercăm să avansăm cîteva supoziţii şi teme de lucru, fără a avea şi răspunsurile de …

La sfîrşitul săptămînii trecute a fost organizat la Milano primul Forum al Comunităţii Româneşti din Italia, unde am asistat la prima întîlnire care a reunit reprezentanţii organizaţi ai celor un milion de români care formează diaspora italiană. Pe lîngă faptul că a avut un uşor aer istoric, evenimentul s-a dovedit şi deosebit de instructiv. Am avut şansa să …

Uneori, cînd scriu anumite lucruri, tot aştept să vină un eveniment care să îmi demonteze afirmaţiile, să pot spune că m-am înşelat, că mai există demnitate şi bun-simţ în politica românească. Aiurea! Nici vorbă. Dimpotrivă: cu fiecare zi, realizez că pot spune că m-am înşelat, însă invers, în ideea că ceea ce mi s-a părut a fi culmea nesimţirii era doar o biată adiere de …

Regizorul român a primit premiul pentru filmul Megatron. În 15 minute, Marian Crişan spune povestea unui băiat de 8 ani dintr-un sat de lîngă Bucureşti; mama sa vrea să-i sărbătorească ziua de naştere la un restaurant McDonald’s, copilul vrea să-şi revadă tatăl stabilit în Capitală.   Sînt convins că, atunci cînd s-a aflat că singurul lungmetraj românesc acceptat …

This is a primitive country, with primitive behaviour. Replica venită din partea unui englez ce locuieşte în România de cîţiva ani îmi provoacă o stare ofensivă. Mentalitatea excepţionalismului ce rîneşte printre gunoaiele din centrul capitalei se regăseşte în fiecare dintre noi, într-o măsură mai mare sau mai mică. Adesea aceasta apare exact în momentele cele mai proaste, cînd …

Cannes 61: din start aşteptam o ediţie post festum 60, străbătută de mahmureala de după o aniversare (iar pentru noi, „viaţa după Palme d’Or“, pentru a cita titlul unui interviu acordat de Cristian Mungiu, cel care a patronat Ziua Europei). Nu socotisem că, totuşi, mai era o aniversare pe Croazetă (şi nu numai): 40 de ediţii „Quinzaine …

Lungmetraje din Competiţie n Palme d’Or: Entre les murs (Franţa) de Laurent Cantet n Marele Premiu: Gomorra (Italia) de Matteo Garrone n Premii speciale ale ediţiei a 61-a a Festivalului (ex aequo): Catherine Deneuve pentru rolul din Un conte de Noël (Franţa) de Arnaud Desplechin şi Clint Eastwood pentru regia filmul The Exchange/Changeling (SUA) n Premiul pentru …

Întrebarea este, de fapt, care erau anii cei buni: anii ’50, cînd Europa îşi lingea rănile postbelice muncind, muncind şi iar muncind, încercînd parcă să nu se gîndească prea mult la ce a fost; anii ’60, cînd libertatea începea să fie înţeleasă sexual, senzual, individual? 1969, année erotique al lui Gainsbourg, de după turbulentul 1968? Astăzi, Mai ’68 …

Revoluţia franceză poate fi gîndită ca un proces de lungă durată, care începe în 1789 şi se termină în 1968 (deşi… cine ar putea băga mîna în foc pentru viitor?). Acest proces se manifestă prin valuri de „destabilizare“: 1830, 1848, 1871 (Comuna din Paris), puseele anarhiste ale anilor ’20, criza din mai 1958, care l-a readus la putere …

Va trebui ca cineva să se îngrijească să spună că Mai ’68 a fost, înainte de toate, o poveste de iubire. Faptul că această poveste e cel mai adesea acoperită, chiar de către actorii de atunci, sub tone de comentarii politice, sociologice, ideologice nu-i schimbă cu nimic natura şi, în fond, toată lumea simte acest lucru. [...] …

Anul 1968 a început pentru europeni în speranţă şi s-a încheiat în dezamăgire. Reamintirea a ce s-a întîmplat atunci nu este un simplu exerciţiu de comprehensiune la distanţă, e poate mai mult decît atît, o fabulă care ne vorbeşte despre capacitatea şi incapacitatea oamenilor de a-şi controla destinul. Raymond Aron spunea că, dacă „e adevărat că oamenii fac …

Luc Ferry, Alain Renaut La pensée 68. Essai surl’anti-humanisme contemporain, Gallimard, Paris, 352 p.   Două zile, la mai bine de 20 de ani distanţă una de alta. Le amintesc în ordine inversă: Prima: 16 aprilie 2008. Invitat la o emisiune care dă cuvîntul celor care s-au împotrivit într-un fel sau altul demonstraţiilor din Mai ’68, …

Cu patru decenii în urmă, la Paris, se scria ultimul capitol din istoria utopiei occidentale. La Nanterre şi la Sorbona, pe străzile din Cartierul Latin, la Théâtre de l’Odéon (nu departe de mansarda în care scepticul Cioran pledase în favoarea utopiei; vezi Histoire et Utopie, 1960), în licee şi bistrouri, în fabrici şi pe ogoare, „teoria şi practica“ …

A fost odată un tînăr cu păr roşcat şi ochi albaştri, energic şi elocvent, cu o deosebită conştiinţă politică şi socială. În Paris şi în Frankfurt era „ca acasă“ – adică nu era acasă nicăieri cu adevărat. Poate de asta îşi dădea seama de unele nedreptăţi, care altora nu li se păreau aşa grave. De exemplu, că o …

André & Raphaël Glucksmann Mai ’68 expliqué à Nicolas Sarkozy Editions Denoël, Coll. „Méditations“, 2008, Paris, 234 p.   Chiar dacă în mai ’68 Nicolas Sarkozy, actualul preşedinte al Franţei, a stat închis în casă (forţat de mama sa) şi chiar dacă în celebrul discurs de la Bercy, care l-a făcut preşedinte, a insistat pe ştergerea totală a …

Raymond Aron zicea că, dacă revoluţia franceză a schimbat, din punct de vedere juridic, societatea franceză, mai ’68 este, dimpotrivă, numai „un eveniment“, un „carnaval revoluţionar“, căruia i s-au atribuit mai multe miracole (sau nefericiri, depinde de punctul de vedere) care sînt adesea asociate „gîndirii magice“ (de care vorbea Aron). Sigur, lunile de după mai ’68 au fost …

Să lămurim puţin lucrurile. În mai ’68 aveam 14 ani şi eram elev în clasa a cincea la liceul din Etampes, un orăşel la 40 de kilometri de Paris, care face parte din bogatul patrimoniu istoric al ţării. Aici au locuit cîteva dintre amantele regelui Francisc I. La vremea respectivă, eram îndrăgostit de o colegă de clasă şi …

„Dar, în acest echilibru respingător al societăţilor, nu seismul are importanţă, ci deriva – lentă, contorsionată şi îngreţoşată – a ideilor.“ Anonim (secolul al XX-lea)   „Crise sans précédent“ este una dintre formulele pe care le-a generat Mai ’68. În spaţiul francez, ea trimite imediat la o criză istorică, în sensul tare al expresiei (apropiat de cel dat …

Exploziile anului revoluţionar 1968 au avut un caracter anarho-comunist în Vest (sub flamurile lui Mao, El Che, Castro et. Co) şi reformist-antistalinist în lagărul socialist (fără ghilimele la Praga, cu ghilimele la Bucureşti). De la Daniel Cohn-Bendit la Alexandr Dubcek, numitorul comun rămîne, dincolo de enormele diferenţe, antiautoritarismul, pasiunea eliberării şi a emancipărilor de tot felul – un …

De o parte a baricadei, tinerii revoltaţi, impregnaţi de filozofiile stîngiste la modă în epocă, vehiculînd cu multă lejeritate concepte grele. De cealaltă parte, sistemul însuşi, ubicuu, afişînd moralitate burgheză, promovînd valori conservatoare şi autoritariste, deghizate drept democraţie şi libertate. Marcuse, mult iubit de revoluţionarii şaizecioptişti (iar sentimentul era, fără doar şi poate, reciproc), are din cînd în …

Francezii înşişi recunosc – sau lasă să se înţeleagă – că evenimentele studenţeşti din mai 1968 nu înseamnă, de fapt, foarte mult din perspectivă istorică. Deşi mai ’68 nu înseamnă propriu-zis mare lucru, tot ceea ce s-a întîmplat atunci nu poate fi nicidecum clasat, niciodată. Mai ’68 e un eveniment minor pentru istoria revoluţiilor, pentru că n-a fost …

„Tipii voiau să-i pună pielea pe băţ lui Vilar. Cred că printre ei erau mulţi rataţi din lumea teatrului. Vilar n-a înţeles, s-a simţit rănit, el care făcuse totul pentru un teatru popular opus celui burghez, elitist, pentru mici bisericuţe…“, medita cu glas tare, 30 şi ceva de ani după anul revoluţionar al Franţei gaulliste, coregraful Maurice Béjart, …

Am fost un copil obedient la 7 ani mi-am închiriat o garsonieră pe Aleea Şcolii. De la bunicul meu măcelarul am învăţat să nu fac niciodată munca pe jumătate.   Pune-mă să muncesc dar te rog nu-mi vorbi despre muncă. Noi am compus cîntece despre asta. Le-am învăţat la şcoală.   Din cînd în cînd la …

Revista L’Express din 1-7 mai 2008 consacră un substanţial dosar – 60 de pagini – lui Mai ’68, „anul care a schimbat faţa lumii“ (titlul de pe copertă). Sacralizat şi contestat deopotrivă, Mai ’68 (francez) satisface – cel puţin la nivelul discursului – gustul francezilor pentru paradox. Mai ’68 n-a făcut victime, deci n-a fost o revoluţie (unii …

Am citit LIMPOPO cu sufletul la gură – în sensul cel mai propriu, literal, nu figurat. Imagistic, s-ar putea exprima printr-un om cu un porumbel în gură. Pasărea simbolizează în mai toate culturile lumii, din timpuri imemoriale, sufletul. Ar fi poate exagerat să spun că am citit cartea cu „un struţ în gură“ – ar implica o mare …

Am aflat – din presă, evident – că ministrul nostru, Adomniţei pre suavul său nume, omul de la care atîrnă, depandă, nu-i aşa, viitorul meu şi al colegilor mei, îşi ia concediu „chiar din prima zi a campaniei electorale“, fără să piardă o clipită – acel „chiar“ are rolul lui semantic şi stilistic –, pentru a se putea …

(12-21 septembrie 2006) Fragment din O sută de zile cu Monica Lovinescu de Doina JELA, volum În curs de apariţie la Editura Vremea   Textele de mai jos sînt, cu siguranţă, ultimele convorbiri înregistrate cu Monica Lovinescu. Penultimele sînt cele realizate de Mariana Bădan, de la Televiziunea Naţională, în noiembrie 2005, pentru medalionul ei Vocea speranţei şi, în …

La începutul lunii mai, la New York a avut loc un fel de desant poetic: la KGB Bar, la prima dintre lecturi, au citit Nora Iuga, Saviana Stănescu, Elena Vlădăreanu, Sharon Mesmer, V. Leac, Răzvan Ţupa, Dan Sociu, Eugen Suman şi Constantin Vică, iar la cea de-a doua, de la Institutul Cultural Român, li s-a adăugat Nina Cassian. …

Iubite domnule bloc Chrysler Nora IUGA   New York, 7 mai 2008   noaptea la douăsprezece şi şapte minute pe Brooklyn Bridge două reflectoare se apropie se depărtează apuc ceaţa de-un colţ Ana o apucă de celălalt o foarfecă taie bucata de şifon cînd o laşi din mînă revine la loc – cum erau picioarele Cleopatrei? întreabă …

Berbec de aprilie, născut cu un an înaintea declanşării celui de-al Doilea Război Mondial, într-o familie de machedoni gălăţeni, din onorabila profesie a căilor ferate interbelice, Iorgu Gelu Anghel (adică prof. univ. dr. Gh. I. Anghel de la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti) poate fi fermecător repovestit, ca traiectorie de viaţă, după numele celui mai recent ciclu …

Circulă vorba că „postmodernismul este ca o femeie“. Asta pentru că este imprevizibil, capricios, cu toane, cu mode, apucături şi reacţii, alergînd după nou, sensibil la nuanţe, fragmentat, discontinuu, contradictoriu, eclectic în forme şi idei, sofisticat, obositor în explicaţii, deschis în abordare, alunecos şi ludic totodată. Expoziţia Any Other Girl nu face decît să întărească ideea capriciilor reprezentărilor …

Să sperăm că mulţi dintre tinerii artişti vor trece pragul expoziţiei lui Mircia Dumitrescu deschisă la Palatul Parlamentului, în Sala Brâncuşi, pentru că vor avea multe de învăţat. Vor vedea temeinicia unei profesiuni, vor afla ce a însemnat şcoala de gravură românească în perioada de glorie a anilor ’70, vor cunoaşte universul unui artist, astăzi profesor la Universitatea …

Se lasă noaptea şi în grădină e aproape întuneric. Grădină e mult spus, sînt într-o grădiniţă (nu de copii, o grădină mai mică), stau sub un cireş, pe o băncuţă de lemn, am în faţa mea o masă de răchită şi mă simt ca într-un timp în care nu am trăit, pentru că m-am născut abia în anii …

La o săptămînă de la Noaptea Muzeelor, pe 23 mai, a venit rîndul galeriilor să-şi deschidă larg porţile în noapte. Evenimentul nu s-a produs de la sine, cum ar putea considera cetăţeanul grăbit să se plieze pe mondenitate, indiferent în ce constă aceasta. Organizatorul celei de-a doua ediţii a Nopţii Albe a Galeriilor a fost Asociaţia Collage City. …

Am citit cu interes articolul dlui Mihai Plămădeală, Noaptea (cea mai mare a) Muzeelor, din nr. 166 al Observatorului. Este, fără îndoială, important faptul că muzeele se bucură de interesul criticilor fenomenului cultural şi al publicului (chiar dacă apariţia articolului la rubrica de Arte vizuale nu este întru totul justificată, deoarece la manifestările despre care vorbim au participat …

Legătura dintre Serge Gainsbourg şi mişcarea socială din 1968 nu este dintre cele mai evidente, artistul nefiind dintre cei care au luat poziţie. Din contră, cum singur susţine, Gainsbourg nu a ridicat un deget pe toată durata efervescenţelor stradale cunoscute generic azi ca „mai ’68“. Tot după propriile declaraţii, în vîltoarea evenimentelor se găsea instalat confortabil într-o cameră …

După ce la ediţia din 2006, LiterNet-ul a publicat cinci din cele şase scenarii ale finaliştilor Concursului Naţional de Scenarii HBO, organizat de către HBO România în colaborare cu APFR, organizatorul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), toate cele şase scenarii finaliste la ediţia din 2007 au fost publicate, cu acordul autorilor, pe acest site. Iată ultimul din …

În perioada 4-8 iunie, va avea loc un nou tîrg de carte. Nu vor lipsi titlurile F&SF, cu atît mai mult cu cît numărul editurilor care publică astfel de literatură este în continuă creştere. În afara celor trei edituri care au colecţii specializate (Nemira, Tritonic şi Millennium Press) sînt de remarcat contribuţiile în domeniu aduse de Corint Jr. …

Nu ştim încă ce formă va lua proiectul Guvernului de alungare a ţiganilor – romii români din Italia. Şi întrucît romii nou veniţi, de ale căror infracţiuni s-a vorbit atît de mult în ultimile luni în Italia, vin din România, proiectul prevede şi limitarea prezenţei românilor în Italia, instituirea unor filtre la frontiere, mai ales că şi românii …